Nimeni nu devine mai grijuliu cu soarta țării decât candidații electorali, iar închiderea gimnaziului din Dolna, raionul Strășeni, reconfirmă această ipoteză. Deși decizia a fost luată încă primăvara trecută, unii pretendenți la fotoliu de deputat au ieșit la rampă, prezentându-se drept mari apărători ai școlilor.
Dar pentru a nu ne lăsa fermecați de poveștile frumoase a celor care ne cer votul, ar fi trebui să privim realitatea în ochi. Republica Moldova trece printr-un declin demografic, iar efectul se vede direct în educație. Mai puțini oameni înseamnă mai puțini elevi și, inevitabil, mai puține școli. Între 2001 și 2008, sistemul de învățământ a pierdut 184.000 de copii, iar guvernul a fost nevoit să demareze un proces de optimizare, care continuă și astăzi.
„Procesul oficial de optimizare s-a inițiat în 2008, când în sistem erau 1526 de școli, deci nu a fost susținută de o consecvență deplină la nivel politic și nu a existat o planificare sau o strategie clară de optimizare, dar toate guvernările care s-au perindat au continuat reducerea instituțiilor școlare”, a explicat pentru „Alo, TV8”, secretara de stat, MEC, Valentina Olaru.
Anul trecut, în țară funcționau 1185 de școli, inclusiv filialele lor – cu 341 mai puține decât în 2008. Și contrar a ce promovează unii politicieni, hotărârea de a închide sau a deschide o școală nu se ia în biroul președintelui, prim-ministrului sau a unui deputat, dar la nivel local. În această ecuație, decizia aparține autorităților locale, iar Consiliul Raional are cuvântul final.
„APL-ul are dreptul să reorganizeze instituțiile sau să ia decizii asupra sorții rețelei școlare în baza indicatorilor de eficacitate, eficiență și performanță. În tot acest proces nu există nici o obligativitate a APL-ului de a consulta Ministerul Educației. În ultimii doi ani, ME nu a fost nici consultat nici întrebat vis a vis de viziune sau ceea ce credem noi despre rețeaua școlară a unui raion”, susține Valentina Olaru.
Totodată, problema demografică se adâncește de la an la an, iar acest lucru conturează încă un tablou înșelător: clădiri modernizate, cu dotări și standarde înalte, dar pe care nu are cine să le folosească. Din întreaga rețea școlară, 30% din școli au mai puțin de 50 de elevi, iar în alte 50% numărul este sub 100. În aceste condiții, investițiile făcute în școlile cu un număr mic de copii nu reușesc să fie valorificate pe termen lung.
„Dacă să vorbim despre cazuri concrete, putem să invocăm gimnaziul Bulboaca din Briceni, în care între 2013-2015, gimnaziul a fost reparat prin proiectul european în sumă de 1 milion 800 mii lei. Reparație capitală, a blocului de studiu, adaptată. La moment, din toată clădirea funcționează doar 2 cabinete de studiu. Un alt situație ar fi gimnaziul de la Șirăuți, același raion Briceni, în care este vorba de o instituție cu predare în limba rusă, pe care, pe parcursul anilor 2015-2023 s-au făcut reparații capitale prin proiecte și prin bani cu componenta raională, dar respectiv la moment numărul de elevi este sub 70 de copii. Și noi înțelegem foarte bine că această dinamică este în scădere, că peste 1 an sau 2, aici vom avea jumătate din cei pe care-i avem la moment”, a punctat secretara de stat.
Când un politician promite că nu va opri închiderea școlilor, nu este decât o promisiune frumoasă de moment. Niciun partid, guvern sau ales local nu ia decizia de a închide un serviciu social din proprie inițiativă, deoarece va fi taxat politic. În realitate, deciziile legate de școli se iau în funcție de situația concretă, nu de discursuri electorale.
