„Este nevoie doar de câteva milioane de lei pentru a salva școlile mici, dar guvernul nu vrea să le ofere.”, o frază manipulatorie întâlnită și în această campanie electorală. Deși atunci când pe masa Consiliilor Raionale se decide soarta unei școli, criteriul de bază este calitatea procesului educațional, nu banii. Însă politicienii încearcă să răstoarne această ordine, convenabilă propriilor interese.
„Avem școli care au deficit bugetar și pentru toate școlile, pentru toate școlilor, în toți anii, pe timpul tuturor guvernărilor deficitul bugetar pentru salariul cadrelor didactice întotdeauna s-a acoperit. Și nu a existat guvernare care a dat și a acoperit deficitul bugetar, iar altă guvernare nu a dat și nu a acoperit deficitul bugetar. Aceasta a fost un angajament al ministerului finanțelor, în fiecare an, indiferent de guvernare”, a explicat pentru „Alo, TV8”, secretara de stat MEC, Valentina Olaru.
În acest an, statul cheltuie în medie 25.567 de lei pentru instruirea fiecărui elev și puțin peste 1,1 milioane de lei pentru întreținerea infrastructurii instituției de învățământ. În cazul școlilor cu un număr mic de copii, costurile per elev cresc considerabil – uneori de două sau chiar trei ori mai mult decât media.
„Instituțiile mici depășesc de obicei 2 și 3 ori costurile per elev, astfel că într-o școală cu până la 50 de elevi, dar de acestea avem aproximativ 30% în întreaga rețea școlară. Costul per elev este de aproximativ 44.240 de lei, iar într-o școală de până la 100 de elevi unde avem până 50% din rețeaua școlară din RM, costurile sunt de aproximativ 34.190 de lei, ceea ce este o diferență considerabilă. În școlile de până la 150 de elevi, costurile sunt de 32.790 de lei per elev”, a menționat Valentina Olaru.
Fără îndoială, aspectul financiar contează, însă, după cum arată consecvența tuturor guvernelor, acesta rămâne pe plan secund. Pe primul loc se află o provocare mult mai importantă: nivelul educației pe care o poate oferi școala.
„Nu ne uităm atât la costurile financiare, cât la calitatea procesului. Au copii toate posibilitățile de-ași dezvolta potențialul său? Au acces la laboratoare? Au acces la instruiri pentru limbile străine? Asta este primordial, pentru că atunci când noi vorbim despre costuri, ME a investitu mult mai multe costuri, chiar și în aceea alimentare gratuită, care acuma o oferim pe întreaga țară, care ar fi echivalentul a menținerii a 600 de instituții”, mai susține secretara de stat.
Calitatea educației nu e o percepție, ci se măsoară prin performanța elevilor: examene naționale precum clasa a IX-a sau Bacalaureatul și teste internaționale precum PISA. Toate arată același lucru: nu poți asigura o educație de calitate cu puțini elevi și un profesor „universal”.
„Dacă ne referim la rezultatele PISA 2022, ne confirmă foarte clar că într-o școală în care există sub 50 de elevi, diferența dintre nivelul de instruire constituție 2 ani de zile. Adică dacă luăm o școală standard unde avem mai mult de 500 de elevi și o școală care are sub 50 de elevi, diferența de nivel de atingere a standardului de calitate în procesul educațional, constituie 2 ani de zile. Examenul de clasa a 9 ne-a arătat cu cât este mai mică școala, cu atât mai mică este promovabilitatea. Deci instituțiile care au fost sub 50 de elevi, în medie au 68% media de promovabilitate”, spune Olaru
Deși pare că un număr redus de elevi ar permite profesorului să le acorde mai multă atenție, realitatea e diferită: atunci când un cadru predă 3-5 materii unor clase de 8-9 copii, nivelul educației, competitivitatea sănătoasă și implicarea elevilor scad semnificativ. Această problemă nu este specifică doar țării noastre. Ea se regăsește și în alte state, iar soluțiile aplicate sunt similare.
„Eu nu spun că ele trebuie să fie peste tot, cum spun alții: „Trebuie să păstrăm școlile unde 34 de elevi învață într-o clasă în petrec tot timpul. Cine are nevoie de o astfel de educație? Mai bine banii ar fi cheltuiți pentru a transporta copii în școala vecină, unde este o educație de calitate”, declara președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko.
Deficitele bugetare sau alte probleme financiare contează atunci când Consiliul Raional decide închiderea unei școli, însă, înainte de toate, se evaluează calitatea procesului educational. Școala nu ar trebui să fie doar un traseu parcurs, ci un spațiu în care elevii își dezvoltă personalitatea, gândirea critică și orizonturile cunoașterii.
