28 septembrie 2025, ora 14:48

Alerte cu bombă în mai multe orașe unde moldovenii din diaspora votează. Autoritățile de la Chișinău spun că au anticipat un astfel de scenariu ca parte a asaltului Federației Ruse asupra procesului electoral.

Cazuri au fost semnalate la Roma și Genova (Italia), București (România), Ashville (SUA), Alicante (Spania) și Bruxelles (Belgia).

„Instituțiile statului s-au pregătit pentru acest scenariu, am stabilit proceduri clare și cooperăm cu partenerii noștri din alte state pentru ca procesul electoral să nu aibă de suferit”, au transmis reprezentanții MAE.

Cetățenii sunt îndemnați să rămână calmi, să urmeze recomandările oficiale: „Să continuăm votul cinstit”.

Pentru a evita orice tentativă de manipulare, autoritățile subliniază că sistemele de supraveghere video din secțiile de votare funcționează permanent, iar instrumentele electorale rămân sub observație până la reluarea procesului de vot.

Expertul WatchDog, Grigore Guzun, menționează că aceste acțiuni nu sunt întâmplătoare: 

„Ele au ca obiectiv principal descurajarea alegătorilor din diasporă și crearea unei atmosfere de teamă. În realitate, este vorba de o strategie de manipulare prin panică, menită să lovească exact acolo unde cetățenii dau cel mai clar semnal de implicare civică: în secțiile cele mai aglomerate, unde vocea comunității se face auzită cel mai puternic”.

Totodată, acesta crede că forțele pro-ruse ar putea încerca să spună că în timpul verificărilor s-ar fi comis fraude, însă camerele instalate arată adevărul.

„Mesajul pe care trebuie să-l transmitem astăzi este unul ferm și clar: votul va continua. Nicio tentativă de intimidare, nicio alarmă falsă și nicio manipulare prin frică nu pot bloca procesul democratic. Cetățenii trebuie să aibă încredere că securitatea lor este protejată și că participarea lor la vot este mai importantă ca oricând

Alertele cu bombă sunt, de fapt, o recunoaștere a faptului că votul contează, că vocea alegătorilor este decisivă. Tocmai de aceea, cei care lansează aceste amenințări încearcă să lovească în încredere și mobilizare. Dar răspunsul trebuie să fie invers: mai multă participare, mai multă solidaritate și un angajament ferm pentru a apăra dreptul fundamental de a decide prin vot viitorul țării”, a mai declarat Guzun.

În acest an, diaspora are la dispoziție 301 secții de votare în întreaga lume și peste 860.000 de buletine, pentru ca fiecare alegător să-și poată exprima opțiunea. Lista țărilor și adresele le găsiți pe site-ul oficial: diaspora.cec.md.

04 decembrie 2025, ora 22:33

O declarație făcută de Putin blochează negocierile de pace în Ucraina. Liderul de la Kremlin a declarat că, indiferent, de ce vor ucrainenii, el va anexa toată Novorossia, scrie presa rusă, cu referire la un interviu acordat de președintele rus presei indiene. Asta ar însemna că Putin vrea și regiunea Odesa, care este chiar la hotar cu Republica Moldova. Mai grav este că Donald Trump ar fi pe cale să tradeze Ucraina, spune președintele francez, Emmanuel Macron.

„De la început le-am spus autorităților ucrainene: oamenii nu vor să trăiască cu voi. Ei și-au exprimat această opinie la referendum. Le-am cerut tuturor să își retragă trupele de acolo, dar ei au preferat să lupte. Iar acum s-a ajuns la situația în care fie eliberăm acele teritorii pe cale militară, fie trupele ucrainene vor elibera teritoriul retrăgându-se”, a menționat președintele Rusiei, Vladimir Putin.

La trei zile distanță după negocierile purtate la Moscova cu trimișii speciali ai președintelui american, liderul de la Kremlin recunoaște că a respins planul lor de pace. El a descris negocierile ca fiind dificile, iar cele cinci ore au fost necesare pentru că s-a discutat în detaliu fiecare punct al proiectului SUA. 

Pe de altă parte, omologul său de la Casa Albă pare că-și schimbă din nou retorica. Donald Trump spune că, de fapt, Vladimir Putin ar dori să pună capăt războiului.„Nu știu ce face Kremlinul. Pot să vă spun că au avut o întâlnire destul de bună cu președintele Putin. Vom afla. Este un război care nu ar fi trebuit să înceapă niciodată”.

Pe fundalul acestor declarații, astăzi a fost făcută publică o transcriere a unui apel telefonic care a avut loc luni între liderii europeni. Printre participanți s au numărat cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron. Aceștia și-au exprimat, în cadrul discuției, temerea că Statele Unite ar putea trăda Ucraina și Europa în negocierile pentru un acord de pace cu Rusia, manifestându-și totodată neîncrederea față de Washington.

„Există posibilitatea ca Statele Unite să trădeze Ucraina în chestiunea teritorială, fără claritate asupra garanțiilor de securitate”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron.

Potrivit surselor, la discuție a participat și Volodimir Zelenski. Pentru Zelenski „pericolul este mare”, a avertizat președintele francez, aprobat de cancelarul german Friedrich Merz, care a adăugat că Zelenski ar trebui să fie „extrem de atent în zilele următoare”. 

Convorbirea a avut loc după ce administrația Trump a distribuit un plan de pace în 28 de puncte – redactat, potrivit unor surse, de trimisul Kremlinului Kirill Dmitriev, de Witkoff și Kushner care a fost criticat de Ucraina și aliații europeni pentru că era prea favorabil Rusiei și a declanșat noi negocieri la Geneva. 

Discuțiile ulterioare, la care au participat oficiali europeni, ucraineni și americani, au dus la elaborarea unui plan actualizat în 19 puncte, pe care Rusia nu l-a acceptat încă.