Rusia a ieșit oficial din Convenția Europeană pentru prevenirea torturii, după ce președintele Vladimir Putin a semnat decretul de denunțare a documentului. Odată cu Convenția, au fost denunțate și protocoalele adiționale, iar motivarea oficială invocă faptul că Rusia nu mai are acces la mecanismele de monitorizare.
„Este denunţată Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante din 26 noiembrie 1987 şi a protocoalelor nr. 1 şi nr. 2 din 4 noiembrie 1993 la aceasta, semnate în numele Federaţiei Ruse la Strasbourg la 28 februarie 1996”, menţionează documentul promulgat de Putin
În nota explicativă se menționează că decizia este motivată de faptul că „Consiliul Europei blochează alegerea unui nou membru din partea Federației Ruse în Comitetul European pentru Prevenirea Torturii”, iar din decembrie 2023 Moscova nu mai are posibilitatea de a participa cu drepturi depline la activitatea acestui mecanism, relatează meduza.io.
Președintele Comisiei pentru legislație constituțională din Consiliul Federației, Andrei Klișas, a declarat că retragerea Rusiei din convenție este legată „în primul rând de ieșirea din instituțiile europene corespunzătoare”:
„În acest sens, denunțăm convenția, dar rămânem parte a altor convenții internaționale care prevăd prevenirea torturii și a tratamentului inuman”.
Convenția a fost adoptată în 1987, iar Rusia a ratificat-o în 1996, când a devenit membră a Consiliului Europei. Guvernul de la Moscova a pregătit propunerea de retragere la finele lunii august.
Convenția nu doar interzice tortura, ci instituie și un mecanism de prevenire, prin Comitetul European pentru Prevenirea Torturii, care poate vizita instituții de detenție și formula recomandări. În cei aproape 30 de ani de participare, comitetul a vizitat Rusia de 30 de ori, ultima dată în 2021, și a elaborat 27 de rapoarte, dintre care doar patru au fost publicate cu acordul autorităților.
Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că, după ieșirea din Convenție, Rusia „nu va mai fi obligată să permită accesul internațional în locurile de detenție”, ceea ce ar putea duce la agravarea condițiilor din penitenciare și la „pierderea reperelor internaționale în dezvoltarea sistemului penitenciar”.
