Liderii Uniunii Europene se adună la Copenhaga pentru un summit de securitate, în contextul unor tensiuni crescute legate de apărarea continentului. Întâlnirea are loc la scurt timp după ce mai multe drone au perturbat activitatea unor aeroporturi daneze și în urma unor incursiuni aeriene atribuite Rusiei, transmite BBC.
Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a declarat reporterilor: „Dintr-o perspectivă europeană, există o singură țară dispusă să ne amenințe, iar aceea este Rusia. Prin urmare, avem nevoie de un răspuns foarte ferm”.
Țara nordică găzduiește, de asemenea, un summit mai larg al Comunității Politice Europene joi, iar aliații internaționali au oferit sprijin pentru ca ambele evenimente să se desfășoare fără incidente.
Potrivit armatei daneze, zece aliați oferă sprijin în materie de supraveghere și combatere a dronelor, evidențiind o „prezență sporită a trupelor și echipamentelor străine”. Printre țările care contribuie se numără Polonia, Regatul Unit, Țările de Jos, Finlanda, Suedia și SUA. De asemenea, o fregată germană a acostat la Copenhaga.
La rândul ei, Suedia a împrumutat „sisteme radar puternice” vecinului său pentru această săptămână, iar Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina trimite o misiune în Danemarca pentru exerciții comune, pentru a oferi „experiența ucraineană în apărarea împotriva dronelor”.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, înaintea summitului, că incursiunile în spațiul aerian „devin din ce în ce mai grave” și că este „rațional să presupunem că dronele vin din Rusia”.
Drone au fost observate în ultimele zile deasupra statului german Schleswig-Holstein, iar zborurile au fost întârziate săptămâna trecută pe aeroportul din Vilnius (Lituania) și pe cel din Oslo (Norvegia) din cauza activității dronelor.
„Nu suntem în război, dar nici în pace nu mai suntem. Trebuie să facem mult mai mult pentru propria noastră securitate”, a declarat Merz la un eveniment media la Düsseldorf.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că este evident că Germania este de mult timp „implicată indirect” în războiul din Ucraina și a respins acuzațiile „nefondate” privind implicarea Rusiei în perturbările din Danemarca.
„Europa ar face mai bine să caute dialogul pe teme de securitate, în loc să încerce să construiască un ‘zid de drone’ care dezbină”, a spus el marți.
Îngrijorările privind activitatea Rusiei pe flancul estic al Europei sunt atât de mari încât NATO s-a reunit de două ori în septembrie în baza articolului 4 al tratatului, mai întâi după ce drone au încălcat spațiul aerian al Poloniei, apoi când avioane de luptă rusești MiG-31 au pătruns timp de 12 minute în spațiul aerian al Estoniei.
„Trebuie să ne menținem cerul sigur”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, care s-a întâlnit cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bruxelles, în ajunul summitului de la Copenhaga.
Ideea unui „zid de drone” a fost lansată în urmă cu o lună de Ursula von der Leyen, iar Rutte a declarat că este „o măsură oportună și necesară, pentru că nu putem continua să cheltuim milioane de euro sau dolari pe rachete pentru a doborî drone care costă doar câteva mii de dolari”.
Un diplomat senior al UE a declarat pentru BBC că încă există întrebări privind finanțarea acestui plan și coordonarea sa, dar răspunsul Europei la încălcările spațiului aerian al Poloniei de către dronele rusești a dus la o reflecție profundă: „Trebuie să fim mai agili și să găsim instrumente mai bune”.
Un alt proiect de referință, numit „Eastern Flank Watch” (Supravegherea Flancului Estic), vizează consolidarea granițelor estice ale UE – pe mare, în aer și pe uscat – pentru a se apăra împotriva așa-numitului război hibrid, precum și împotriva „flotei fantomă” a Rusiei. Von der Leyen a declarat că UE va trebui să colaboreze cu NATO și Ucraina în acest sens.
Liderii UE vor primi planurile pentru o „foaie de parcurs” menită să întărească apărarea și să dezvolte industriile europene de apărare până la sfârșitul deceniului, pentru a produce echipamente militare de ultimă generație. Planurile vor fi apoi dezvoltate împreună cu NATO înainte ca liderii europeni să se întâlnească din nou la sfârșitul lunii.
Potrivit acestor planuri, „Europa trebuie să acționeze acum, astfel încât capacitățile sale să fie gata pentru „câmpurile de luptă ale viitorului””.
Sprijinul financiar al UE pentru Ucraina va fi, de asemenea, discutat, la mai bine de trei ani și jumătate de la declanșarea invaziei ruse la scară largă.
