Astăzi sărbătorim Ziua Internațională a Muzicii, un prilej perfect să ne amintim de bogăția talentelor noastre. Deși nu suntem încă un nume mare pe scena mondială, Republica Moldova are câteva bijuterii care au cucerit inimi din toată lumea. De la valsul „Dulcea și tandra mea fiară” al lui Eugen Doga, inclus în patrimoniul UNESCO, până la hitul internațional „Dragostea din tei” al formației O-zone, muzica noastră a depășit granițele țării. Cu pași mici industria muzicală moldovenească evoluează, iar artiștii noștri spun că visează acum la o prezență mai puternică pe piețele internaționale.
Deși potențialul nostru muzical nu este recunoscut la nivel internațional, avem totuși câteva melodii care au cucerit milioane de oameni din întreaga lume.
Una dintre acestea este faimoasa „Dulcea și tandra mea fiară” scrisă de Eugen Doga, valsul care a ajuns în topurile muzicii clasice din toată lumea. Frumoasa melodie a răsunat la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Moscova în anul 1980, dar și la Soci, în 2014. Mai mult, valsul a fost inclus în patrimoniul UNESCO, devenind una din principalele capodoperele muzicale ale secolului 20.
Un alt hit care a făcut înconjorul lumii este „Dragostea din tei” interpretat de formația O-zone. Piesa a vândut peste 12 milioane de exemplare la nivel mondial și a cucerit-o până și pe cântareața americană Rihanna care a lansat o pieză pe ritmurile melodiei celor de la O-zone.
Pe melodia noastra au dansat și pinguinii din celebrul desen animat Happy Feet. Până și chinezii au îndrăgit melodia în limba română.
De Ziua Internațională a Muzicii, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) și Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) au semnat un acord de colaborare în proiecte comune în ceea ce privește atât proprietatea intelectuală, organizarea unor sesiuni tematice pentru studenți și cadre didactice, cât și oferirea de consultanță specializată.
Artiștii de la noi spun că în ultima perioadă, industria muzicală din Republica Moldova înregistrează evoluții pozitive, iar concurența pozitivă a crescut simțitor.
„În trecerea anilor vă pot spune astăzi că este o ascensiune. Sigur că suntem într-o creștere pe tot ce se întâmplă astăzi în măsură de industrie muzicală, de showbusiness moldovenesc, autohton. Se simte o concurență sănătoasă, se simte o evoluție muzicală corectă, se vede o creștere a pieței la nivel de concerte, evenimente, public, solicitare”, a menționat artistul emerit, masterand AMTAP, Igor Sîrbu.
„Atunci când noi spunem showbusiness, foarte mulți ani la noi a fost doar show, cu business mai puțin. Dar știu careva cifre, am auzit careva cifre care demonstrează că și această industrie poate fi una profitabilă, artiștii pot fi răscumpărați, remunerați exact la valoarea pe care o reprezintă. Produc o muzică extraordinară, foarte actuală, foarte modernă. Lucrează în echipă și, probabil asta este un factor major care determină calitatea unui produs foarte bun”, a punctat autoarea, organizatoarea de evenimente culturale, Nona Marian.
„Este important pentru noi să ne orientăm pentru pieți de desfacere mai mari cum ar fi și piața românească, piața Uniunii Europene. Pentru aceasta este nevoie de a produce și a exporta produse muzicale de calitate, să fie concurențiabile. La aceast aspect este mult de lucru dar, datorită creativității noastre muzicale a moldovenilor, datorită faptului că moldovenii sunt talentați, că pot crea produse concurențiabile pe piața internațională, acest lucru poate fi mai ușor”, a subliniat doctorul în studii culturale, lector AMTAP, Iurie Badicu.
La masa rotundă au participat muzicieni, cadre didactice și științifice, specialiști și experți în domeniul industriei muzicale.
