03 octombrie 2025, ora 22:29

Val de demisii la Primăria Chișinău după alegerile parlamentare de duminica trecută. Cel puțin cinci subalterni de-ai lui Ion Ceban au plecat din funcții, în ultimele zile, iar în majoritatea cazurilor, anunțul a fost făcut de primar pe rețelele de socializare. În timp ce Primăria invocă o simplă reorganizare internă, fostul primar interimar Ruslan Codreanu susține că plecările ar avea legătură cu rezultatul slab obținut de Blocul Alternativa la scrutin.

Ultima decizie de plecare a fost anunțată azi dimineață. Vladimir Bolocan, șeful direcției generale Asistență Medicală și Socială a scris pe facebook că și-a depus ieri cererea de demisie după doi ani, timp în care s-a aflat în funcție:

„Pentru a face claritate, mai întâi de toate doresc să explic următorul aspect legal. Un funcționar public nu poate fi demis la solicitarea cuiva, funcționarul public are dreptul la demisie din inițiativă proprie. (...) Am depus cererea de demisie, deoarece a venit timpul să dau viață unor proiecte care de mult timp le am planificate”.

Bolocan nu ne-a răspuns la apeluri pentru mai multe detalii. Cert este că, la două zile după alegerile parlamentare, Ion Ceban a anunțat, tot pe facebook, despre plecarea Elenei Panuș și a Nataliei Ixari. Ultima, care era responsabilă de comunicare în echipa lui Ceban, nu ne-a răspuns la apeluri, dar a venit cu o reacție aseară aproape de miezul nopții, scriind într-o postare că:

„Orice început frumos are un sfârșit. Orice ușă închisă este pentru a se deschide o altă ușă. (...)Orice pauză este pentru a te - reseta. Succes tuturor, curaj și putere. Îmi cer scuze de la cei pe care i-am cunoscut și de la cei pe care nu neapărat”.

În cazul, Elenei Panuș se pare că în spate ar sta o investigație jurnalistică în care se arată că funcționara ar fi fost implicată în ilegalitățile de la societatea pe acțiuni „Edilitate”. Ieri, CNA a desfășurat acolo și un val de percheziții. Telefonul Elenei Panuș nu este disponibil, dar ieri fosta funcționară a negat orice implicare:

„Mă bucur când organele de drept iși fac bine treaba. (...) Cu cei care au încercat să mă denigreze și să mă facă vinovată acolo unde eu luptam pentru a salva întreprinderea, ne vedem în instanța de judecată”.

Tot pe 30 septembrie, Ion Ceban a scris:„Igor Gîrlea și Andrei Oțel, vă mulțumesc pentru contribuție și implicare”.

În niciunul dintre cazuri, primarul nu a explicat motivele care au stat la baza plecărilor. Asta în timp ce ex-primarul interimar Ruslan Codreanu crede că în spatele demisiilor ar sta rezultatul slab al MAN obținut la alegerile de duminica trecută.

„Eu cred că se așteptau la un scor mult mai bun. Au rămas foarte dezamăgiți de prestația lor. Și au urmat demisiile care au urmat. Pentru că sunt demisii mai mult politice, nu administrative. Nu s-au eliberat din funcții oameni care au fost responsabili de vopsirea bordurilor, ba din contra - oameni responsabili de campania electorală”, a menționat fostul primar interimar al capitalei, Ruslan Codreanu.

Deși am cerut mai multe detalii, purtătorul de cuvânt a primăriei ne-a spus că nu vor fi mai multe declarații pe acest subiect, decât cele din comunicatul publicat azi pe pagina oficială a instituției. 

În text se spune că schimbările operate în cadrul Primăriei Chișinău, țin de atribuțiile Primarului General și de procesele interne de reorganizare, dar și că activitatea municipalității se desfășoară în regim normal. 

Ulterior, Ion Ceban, care nu a fost văzut la evenimentele publice de la primărie și se limitează doar la postări pe rețelele sociale, a înregistrat o scurtă adresare video la acest subiect.

„Sunt la primărie, alături de colegi, activitatea decurge în regim normal. Vreau să fiți absolut siguri de acest lucru, iar despre unele detalii care vă interesează, voi reveni un pic mai târziu”, a subliniat primarul capitalei, Ion Ceban.

Blocul Alternativa în care edilul a fost cap de listă la alegerile parlamentare de duminica trecută a obținut 7,9 la sută din numărul total de voturi și va intra în legislativ cu 8 mandate de deputat.

05 decembrie 2025, ora 22:48

Cei 27 de martori propuși de Vladimir Plahotniuc, pentru „a face lumină” în dosarul fraudei bancare vor fi citați în curând la judecătorie. Vor avea curaj să-l toarne pe Plahotniuc? - se întreabă analistul politic Ilian Cașu, convins că adevărata miză este dacă foștii „parteneri” ai oligarhului vor depune mărturie împotriva lui. În timp ce Cașu e sceptic, președinta ALDE, Arina Spătaru, și deputatul PAS, Igor Chiriac, spun că au încredere în justiția din Moldova și speră că procesul nu va fi tergiversat, iar martorii vor fi protejați de autorități. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

Ilian Cașu vede „paharul pe jumătate gol” și consideră că infracțiunile care i se incriminează, precum furtul miliardarului, au fost comise în haită.

„E ușor previzibil ce vor spune cei care au fost într-o barcă cu Plahotniuc (...) Crimele care i se incriminează au fost comise în haită (...) Eu nu văd cum ăștia îl vor turna pe Plahotniuc”, a menționat analistul politic.

În același timp, pentru Cașu, o altă miză a procesului ține de întoarcerea banilor furați în caznaua statului: „Accentul trebuie pus pe întoarcerea banilor furați de la cetățenii Republicii Moldova. Suma furată, plus o penalitate”.

„Eu prefer să cred în justiție, prefer să cred în judecători. Sper că aceste alegeri au fost bine gândite”, a declarat Arina Spătaru, referindu-se la lista de 27 de martori ai apărării selectați de instanță din totalul de 160 de persoane solicitate de avocații lui Plahotniuc.

„Listă impunătoare (...) Sper că nu au să se eschiveze, că nu este o modalitate de a tergiversa acest proces (...) Le doresc să fie protejați în calitate de martori, să doarmă liniștiți că nu pățesc nimic, să aibă încredere că dacă îl denunță pe șeful lor, au să primească protecția cuvenită și statul va avea grijă de integritatea lor, inclusiv corporală”, a mai subliniat lidera ALDE.

Iar secretarul Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități din Parlament, Igor Chiriac, speră că „acest număr de martori vor fi audiați într-un termen rezonabil, restrâns”.

„E o infracțiune de rezonanță deosebită. (...) Ne-a făcut de rușine în toată lumea furtul miliardarului”, a declarat Chiriac.

 TV8.md amintește că Vladimir Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27. 

Printre ei se numără: fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, ex-viceguvernatorii BNM, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță, fostul președintele al Parlamentului, Andrian Candu, ex-președintele interimar Marian Lupu, fostul premier Iurie Leancă. În listă apar și ex-deputați, precum Vladimir Andronachi, Sergiu Sîrbu, Oleg Reidman, Veaceslav Ioniță, Denis Ulanov, precum și fosta notară a învinuitului, Olga Bondarciuc.

Avocații inculpatului sunt de părere că reducerea considerabilă a listei persoanelor care iar demonstra nevinovăția acestuia este un abuz. 

„- 27 de martori nu sunt suficienți pentru a demonstra nevinovăția clientului dumneavoastră? - Sunt, dar va fi interesant dacă vom putea să îi aducem pe toți, de asta am prezentat o listă mai mare”, a declarat avocatul Lucian Rogac.

Procurorul de caz are și o explicație în privința deciziei instanței de a reduce numărul de martori. Ba mai mult, spune că unii din ei ar putea refuza să ofere declarații pentru a nu se autoincrimina. 

„Aproximativ o treime din acele persoane au calitate de învinuit sau inculpat în alte cauze care au elemente de conexitate cu frauda bancară. Aceste persoane au dreptul să refuze să dea declarații pentru a nu se autoincrimina. Deciziile aparțin lor. În cazul în care acceptă, acele declarații urmează a fi apreciate de către instanță de comun cu celelalte probe. Poziția acuzării este că acele declarații nu pot fi obiective”, a explicat procurorul Alexandru Cernei.

Vladimir Plahotniuc ar fi beneficiat de 39.282.000 de dolari și 3.518.000 de euro din furtul miliardului. Suma a fost dezvăluită în februarie 2023, la „Cutia Neagră”, de către procurorul general interimar de pe atunci, Ion Munteanu. Tot el declara că în opinia Procuraturii, ar exista suficiente probe pentru condamnarea lui Plahotniuc. Inculpatul riscă până la 20 de ani de pușcărie.

Pe lângă dosarul „Frauda bancară”, Plahotniuc este cercetat și în alte cauze penale. De exemplu, în dosarul „Metalferos”, acesta este învinuit de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. Potrivit acuzării, în perioada 2012-2019, compania de stat ar fi fost implicată într-o schemă prin care metalele erau vândute prin intermediul unor firme controlate din umbră, la prețuri reduse, iar ulterior revândute cu un adaos comercial de 27%. Prejudiciul estimat depășește 1,2 miliarde de lei. În iulie 2022, Judecătoria Chișinău a emis un mandat de arest în contumacie pe numele oligarhului, iar ulterior măsura a fost menținută de Curtea de Apel.

Numele lui Plahotniuc figurează și în dosarul denumit generic „Kuliok”, deschis după apariția imaginilor în care fostul președinte Igor Dodon primea o pungă de bani. Plahotniuc este acuzat de corupere activă în proporții deosebit de mari. Potrivit Procuraturii Anticorupție, Igor Dodon ar fi pretins și acceptat de la Plahotniuc și Iaralov o sumă cuprinsă între 600.000 și 1.000.000 de dolari. Banii erau destinați pentru finanțarea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv plata salariilor angajaților partidului.