NATO susține că Rusia duce un război hibrid împotriva alianței și se pregătește pentru unul real. Numărul tot mai mare de incidente raportate și dovedite care implică încălcări ale spațiului aerian al NATO a dus la o creștere rapidă a tensiunilor în Europa și la îngrijorări cu privire la intențiile pe termen lung ale Rusiei, scrie BBC. Între timp, Rusia vrea să introducă noi creșteri de taxe pentru companii şi populaţie, în încercarea de a susţine cheltuielile militare pentru războiul împotriva Ucraina, relatează CNBC. Rusia nu caută confruntarea, dar va reacționa ferm dacă va fi amenințată. Este reacția lui Vladimir Putin, după discuțiile de la Copenhaga privind întărirea apărării Europei.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București a atras atenția că România nu acceptă lecții despre democrație și alegeri de la Rusia, o țară care „comite crime de război” și unde „opoziția este asasinată la doi pași de Kremlin”. Purtătorul de cuvânt al ministerului, Andrei Țărnea, a adăugat că Rusia a interferat în alegerile din România, dar și în cele din Republica Moldova, în mod sistematic. Reacția Bucureștiului vine după ce Vladimir Putin i-a luat apărarea lui Călin Georgescu și a afirmat că în România procesul electoral a fost transformat într-o farsă, scrie Antena3.

UPDATE Comisia Europeană a convocat joi platforma chineză TikTok la o „reuniune de urgență”, înaintea alegerilor legislative programate pentru vineri și sâmbătă în Cehia. Bruxelles-ul este îngrijorat de posibila „manipulare prin boți” a alegătorilor, transmite agenția de presă EFE, preluată de Agerpres. Andrej Babis, un aliat al premierului ungar Viktor Orban - împreună cu care a format în Parlamentul European grupul Patrioți pentru Europa -, a promis, dacă revine la putere, oprirea ajutorului pentru Ucraina și mai multă justiție socială.

UPDATE Olanda nu susține un proces accelerat de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană și insistă asupra menținerii principiului unanimității în procesul decizional al UE. Oficialii olandezi susțin că orice modificare a regulilor existente ar necesita consimțământul tuturor statelor membre, potrivit DW și Trouw.nl, citate de presa ucraineană, scrie G4media.

UPDATE Rușii de rând își bagă și mai adânc mâna în buzunare și au din ce în ce mai puțini bani, iar președintele Vladimir Putin se teme, probabil, de o rebeliune internă, potrivit site-ului de știri slovac Aktuality.sk. Acest lucru este sugerat de proiectul de buget pentru anul viitor, asupra căruia a atras atenția Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Cheltuielile pentru armată și pentru despăgubirile acordate familiilor soldaților morți ar urma, sub presiunea dificultăților economice, să scadă de la 163 miliarde de dolari la 155 miliarde de dolari. În schimb, cheltuielile pentru securitatea internă ar urma să crească de la 42 la 47 de miliarde de dolari. Astfel, Vladimir Putin redirecționează în mod evident banii pentru a-și potoli propriii cetățeni, iar acest lucru va face și mai grea viața oamenilor de rând. Nemulțumirea și furia lor ar urma să fie temperate nu doar cu bastoanele, ci și printr-o propagandă intensificată, scrie Libertatea. 

UPDATE Ofensiva de vară a Rusiei, menită să zdrobească moralul armatei ucrainene, nu și-a atins obiectivele. Nico Lange, expert în Rusia și fost șef de cabinet al Ministerului Apărării din Germania, afirmă pentru cel mai mare ziar polonez, Onet.pl: „Teza larg răspândită că Rusia avansează implacabil este greșită”. Rusia continuă să preseze pe unele sectoare ale frontului, dar nu și-a atins obiectivele ofensivei de vară, scrie Libertatea.

UPDATE Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat joi, la Copenhaga, liderilor Uniunii Europene un document de 25 de pagini ce conține dovezi privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din România, desfășurate anul trecut, scrie Adevărul.

UPDATE Ucrainenii anunţă că Rusia a lansat în noaptea de joi spre vineri „cel mai mare atac” asupra unităţilor de producţie de gaze din Ucraina de la începutul invaziei din 2022. Astfel, 35 de rachete şi 60 de drone au fost folosite în acest atac, care a avariat o parte semnificativă a instalaţiilor ucrainene. „Unele dintre pagube sunt critice”, a declarat directorul general al Naftogaz, Serghei Koretsky, potrivit Le Figaro. Directorul general a denunţat „terorismul deliberat” al Moscovei care vizează unităţi civile, scrie Mediafax.

UPDATE Drone ucrainene au lovit noaptea uzina chimică Azot din Ținutul Perm, aflată la aproximativ 1.700 de kilometri de teritoriul controlat de Kiev. Guvernatorul Dmitri Mahonin a confirmat o „oprire temporară a ciclului tehnologic” și activarea unui cartier operativ, scrie Kiev Independent. Nu au fost raportate victime. Azot este unul dintre cei mai mari producători ruși de îngrășăminte azotate (amoniac, uree, azotat de amoniu) și furnizează reactivi folosiți și în explozibili. Ministerul rus al Apărării a anunțat doborârea a 20 de drone „pe teritoriile controlate”, fără a menționa explicit Perm. Atacul vine după o lovitură (pe 25 septembrie) asupra unei fabrici chimice din Krasnodar, semnalând capacitatea Kievului de a atinge infrastructuri cu relevanță militară în adâncimea teritoriului rus, scrie Spotmedia.

UPDATE Cea mai recentă dezbatere privind apărarea Europei divide țările care cer protecție imediată împotriva Rusiei și cele mai îndepărtate de amenințare. Ideea Comisiei Europene privind zidul de drone începe să dea semne de slăbiciune înainte chiar de a intercepta primul intrus rus, se arată într-o analiză POLITICO. 

UPDATE Anchetatorii germani verifică dacă dronele misterioase observate în nordul țării au fost lansate de pe o navă din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, folosită pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Incidentul vine după ce aeroportul din Munchen a fost blocat mai bine de șapte ore din cauza unor drone neidentificate, afectând mii de pasageri, notează Kyiv Independent.

UPDATE Autorităţile daneze au semnalat vineri că există un risc ridicat ca forţele sale armate să fie ţinta unui act de sabotaj în urma atacului hibrid de săptămâna trecută asupra mai multor aeroporturi şi instalaţii militare, relatează agențiile de știri EFE şi Reuters, citate de Agerpres.

UPDATE Recentele intruziuni ale unor drone suspecte în spațiul aerian al Lituaniei și al vecinilor săi au stârnit temeri privind un atac rusesc de mare amploare, determinând această țară baltică să încurajeze construcția de adăposturi anti-bombă. Lituania, fostă republică sovietică devenită membră a Uniunii Europene și a NATO, cu o populație de 2,9 milioane de locuitori, dintre care o minoritate rusofonă, privește cu neliniște conflictul din Ucraina și se teme că ar putea deveni următoarea țintă. Autoritățile îndeamnă consiliile municipale și comunitățile locale să accelereze construcția adăposturilor, scrie RFI.

UPDATE Administrația americană a notificat Congresul privind vânzări comerciale directe de armament de 51 milioane de dolari pentru Ucraina și aliați (inclusiv un pachet trilateral cu Belgia și Marea Britanie), plus piese și componente. În paralel, Casa Albă evaluează furnizarea de informații de țintire pe distanțe lungi împotriva infrastructurii energetice ruse, iar la nivel politic se discută opțiunea rachetelor de croazieră Tomahawk (raza 2.500 km). Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a spus că SUA vor „continua să vândă arme NATO”, care „le poate folosi cum dorește în privința Ucrainei”, dacă părțile nu sunt serioase în negocieri, scrie Spotmedia.

UPDATE La câteva ore după ce drone au fost observate deasupra aeroportului din München, aparate de zbor neidentificate au fost reperate în apropierea unei baze militare din sud-estul oraşului Liège, nu departe de graniţa cu Germania, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a reluat atacurile combinate cu drone și rachete pe un front aerian extins, mizând tot mai mult pe paralizarea rețelei energetice ucrainene. Până la 300 de UAV-uri, 6–7 balistice și circa 20 de rachete de croazieră au lovit sau au fost direcționate spre Poltava, regiunea Harkov, Bucea, Odesa, Dnipro, Konotop și chiar periferia Kievului. Efectul imediat: pene masive (peste 300.000 de consumatori în Cernigău), incendii la Dnipro și pagube în Nikopol, dar fără victime, în condițiile în care apărarea aeriană locală a doborât 13 drone doar în Dnipropetrovsk. La Marea Neagră, Ochakiv și Kuțurub au rămas sub presiunea dronelor FPV și a artileriei, iar în Mykolaiv resturi de UAV au provocat un incendiu, scrie Spotmedia.

UPDATE Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a declarat că Rusia se pregătește să conecteze cea mai mare centrală nucleară din Europa la propria rețea electrică, a relatat Reuters. Ucraina a avertizat săptămâna aceasta că centrala ocupată de Rusia a fost întreruptă de la alimentarea cu energie externă timp de opt zile consecutive din cauza atacurilor rusești. Atunci, centrala a utilizat generatoare de urgență. Aceasta este cea mai lungă perioadă de acest tip de la începutul războiului, conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, scrie Mediafax.

UPDATE Un conflict de proporții a izbucnit recent între liderul Ceceniei, Ramzan Kadîrov, și fostul comandant al Forțelor Aeropurtate ruse, generalul Vladimir Șamanov, actual deputat în Duma de Stat. El mai este și poreclit „măcelarul Ceceniei”. „A scos bărbații pe câmp și a ordonat împușcarea lor”, a spus Kadîrov. Schimbul de replici a readus în prim-plan rănile nevindecate ale celor două războaie cecene din anii ’90 și începutul anilor 2000. Totul a pornit de la un pachet legislativ aprobat de Duma de Stat, pe 25-26 septembrie, privind redenumirea a trei așezări din Cecenia. Vladimir Șamanov a criticat în plen decizia, afirmând că schimbarea denumirilor reprezintă „o ștergere a istoriei”, scrie Adevărul.

UPDATE Aeroportul din München s-a redeschis vineri după ce a fost închis peste noapte din cauza apariţiei unor drone, care au forţat anularea sau devierea a zeci de zboruri în pragul unei sărbători naţionale. Dronele au fost zărite seara târziu deasupra aeroportului, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei pentru ziarul Bild. Dar, deoarece era întuneric, nu s-au putut determina dimensiunile şi tipurile dronelor, a adăugat el.

UPDATE Autorităţile din Polonia au reținut un agent al serviciului de spionaj militar din Rusia (GRU), care ar fi putut plănui sabotaje cu drone și explozibili pe teritoriul țării, precum și în statele vecine Lituania și Germania - transmite Gazeta Wyborcza, potrivit Rador Radio România.

UPDATE Rusia a declarat că nu există un Război Rece cu Occidentul, deoarece acum este un conflict „în flăcări”, dar și că Uniunea Europeană și NATO mint în legătură cu presupusele operațiuni de sabotaj ale Moscovei pentru a justifica cheltuieli militare uriașe.

UPDATE „Am avut o întâlnire cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Tema principală a fost drumul nostru comun către Uniunea Europeană. Este important să găsim modalități pentru a asigura deschiderea simultană a primului cluster pentru țările noastre. De asemenea, am discutat dezvoltarea relațiilor comerciale și economice. Mergem împreună spre un scop comun, susținându-ne reciproc ca adevărați vecini și parteneri. Și acest lucru este important”, a scris președintele ucrainean pe Telegram.

UPDATE Rusia a lansat aproape 6.900 de drone asupra Ucrainei în septembrie și aproape 50.000 de la începutul invaziei, anunță comandantul suprem Oleksandr Sîrski. „Invadatorii ruși au intensificat atacurile asupra zonelor de pe linia frontului și asupra frontierei. Ei atacă în mod activ infrastructura critică și țintele civile”, a precizat Sîrski.

UPDATE Kievul a prezentat Washingtonului modalități prin care ar putea ajuta SUA să înlocuiască Rusia în vânzările de petrol către Europa, folosind infrastructura Ucrainei de tranzit și stocare. Una din rutele de tranzit trece prin România. Conductele aflate adânc în subsolul Ucrainei ar putea ajuta la canalizarea combustibilului fie forat în țară prin acordul mineral SUA-Ucraina, fie transportat din SUA. Ministrul ucrainean al Energiei, Svetlana Grinciuk, a prezentat potențialul parteneriat cu companiile petroliere ale SUA care ar putea înlocui Moscova în sectorul energetic al Europei. Totodată, Ucraina este implicată și în noua rută care elimină transportatorii ruși, care trece prin Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina, scrie NewsWeek.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin le-a reproșat joi aliaților europeni ai Kievului că sunt principalul obstacol în calea soluționării conflictului în Ucraina și le-a sugerat să ocupe mai degrabă de problemele lor interne decât să alimenteze „isteria” unui război cu Rusia, el asigurând că nu are nicio intenție de a ataca o țară membră a NATO, și a susținut că Uniunea Sovietică și apoi Rusia au cerut odinioară să se alăture aceste alianțe, dar au fost respinse, relatează agențiile Reuters și EFE, scrie Agerpres.

UPDATE Camp Jomsborg, un centru comun de instruire pentru trupele ucrainene și NATO, a fost inaugurat în Polonia, a anunțat Ministerul Apărării din Ucraina pe 2 octombrie. Cu o capacitate de până la 1.200 de militari simultan, Jomsborg este cel mai mare centru de instruire pentru trupele ucrainene, scrie Mediafax.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Kremlinul monitorizează îndeaproape "militarizarea crescândă a Europei", promiţând un "răspuns la ameninţări", în contextul în care ţările europene îşi intensifică investiţiile militare de la atacul Rusiei asupra Ucrainei în 2022, relatează AFP.

UPDATE Guvernul rus intenționează să reducă drastic bugetul alocat programelor naționale de sănătate în următorii ani, redirecționând resursele către sectorul apărării, potrivit unor documente oficiale analizate de presa internațională. Pentru anul 2026, aproape o treime din bugetul federal al Rusiei va fi destinat susținerii efortului militar, în special în contextul războiului din Ucraina. Această decizie implică tăieri semnificative în domeniul medical, afectând mai multe programe din sănătatea publică, notează The Moscow Times.

UPDATE Liderul rus Vladimir Putin a ripostat joi la afirmaţiile preşedintelui american Donald Trump, care a numit Rusia un „tigru de hârtie”, sugerând că NATO ar putea fi ilustrarea unei astfel de caracterizări, relatează Reuters.

UPDATE Rusia plănuiește să majoreze taxele pentru companii și populație, ca să susțină cheltuielile militare, având în vedere că economia lor începe să dea semne de slăbiciune după patru ani de război în Ucraina, potrivit CNBC. Ministerul de Finanțe a prezentat luni proiectul de buget pentru 2026. Acesta include creșterea TVA de la 20% la 22% și reducerea pragului de scutire pentru firmele mici.

UPDATE Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să înceapă negocierile de aderare atât cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova până la sfârșitul acestui an. Potrivit Ukrinform, Metsola a discutat cu jurnaliștii, joi dimineaţă, înainte de începerea summitului Comunității Politice Europene de la Copenhaga. Preşedinta Parlamentului European a felicitat Republica Moldova pentru victoria partidului proeuropean la alegerile recente, menționând că intervenția Rusiei nu a adus rezultate pentru Kremlin.

UPDATE Situația politică de după alegerile parlamentare din Republica Moldova demonstrează faptul că țara devine o colonie a Occidentului, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în timpul unui briefing, transmite agenţia rusă de presă RIA Novosti, citată de Rador. Oficiala de la Moscova dă lecții Chișinăului, dar evită să răspundă la cererea repetată a președintelui Maia Sandu privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

UPDATE Franța cere Uniunii Europene să accelereze mobilitatea militară prin stabilirea de coridoare rapide de transport pentru trupe și echipamente și desemnarea unui coordonator unic la nivel european. Parisul avertizează că birocrația actuală încetinește răspunsul în caz de conflict, în timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei subliniază urgența unor măsuri concrete, scrie Digi24.

UPDATE Miliardarul rus cu rădăcini ucrainene Denis Ștengelov a rămas fără imperiul său alimentar din Rusia. Un tribunal din Moscova a declarat „organizație extremistă” familia acestuia și a dispus confiscarea, „naționalizarea”, Grupului KDV. Tribunalul Districtual Tverskoi din Moscova i-a declarat pe miliardarul Denis Ștengelov, pe tatăl său, Nikolai, și pe soția sa, Maria Korzhilova, „organizație extremistă” și a ordonat confiscarea grupului de companii KDV al omului de afaceri de către stat, informează Moscow Times.

UPDATE Alegătorii din Republica Cehă se vor prezenta la urne vineri şi sâmbătă, în ceea ce protagoniștii şi analiștii descriu drept un scrutin parlamentar crucial, care ar putea duce la ciocniri cu UE pe teme de la migrație la politica climatică. Votul va fi urmărit îndeaproape la Bruxelles, care analizează cu nervozitate posibilitatea existenței unui al treilea agitator anti-UE în Europa Centrală, alături de Ungaria şi Slovacia, cu implicații potențiale asupra sprijinului blocului european pentru Ucraina, transmite News.ro.

UPDATE Rusia și Belarus au organizat exerciții militare comune – Zapad-2025 – în luna septembrie. Însă aceste exerciții au fost „umbrite” de evenimente îngrijorătoare la nivel european. Incursiunile cu drone în Polonia și statele nordice-baltice au evidențiat o realitate îngrijorătoare, respectiv vulnerabilitatea membrilor NATO la atacuri dezastruoase asupra sistemelor fragile precum aeroporturile civile. Zapad-2025 este o metodă consacrată a Kremlinului de a-și arăta „colții militari” în fața vecinilor săi apropiați, susține Fuad Shahbazov, analist specializat în afaceri externe care se concentrează, în principal, pe politica externă și militară a Rusiei și pe Caucazul de Sud, scrie Gândul.

UPDATE Ucraina a transmis că a adus acasă 185 de soldați și 20 de civili ținuți în captivitate de Rusia în cel mai recent schimb de prizonieri cu Moscova, a anunțat, joi, Volodimir Zelenski. Potrivit liderului de la Kiev, printre cei reveniţi în Ucraina se numără soldații luați prizonieri în timpul bătăliei pentru Mariupol, în 2022, inclusiv la oțelăria Azovstal, precum și alții capturați la Centrala Nucleară de la Cernobîl din regiunea Kiev, informează Kiev Independent.

UPDATE Comandantul Comandamentului Spațial al Regatului Unit, Paul Tedman, a afirmat că Rusia încearcă în mod regulat să bruieze sateliții militari britanici. Într-o declarație pentru BBC, Tedman a spus că forțele ruse încearcă activ să perturbe activitățile spațiale ale Marii Britanii "săptămânal" și monitorizează îndeaproape infrastructura spațială a țării. „Observăm că sateliții noștri sunt bruiați de ruși destul de persistent", a declarat el, scrie vineri The Guardian.

UPDATE Ucraina a anunţat că a rupt relațiile diplomatice cu Nicaragua, pe care a acuzat-o că a recunoscut „suveranitatea” Rusiei asupra a cinci regiuni ucrainene ocupate de Moscova, relatează vineri agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Discuțiile actuale la nivel înalt UE, care tocmai s-au terminat la Copenhaga, privind folosirea activelor rusești blocate implică și un alt organism, anume cel care deține acum fondurile. Este vorba despre Euroclear, organismul de tranzacții cu sediul la Bruxelles. Pentru RFI, Euroclear declară că așteaptă precizările tehnice ale Comisiei Europene și avertizează că piețele vor fi probabil destabilizate dacă activele sunt folosite.

UPDATE Planul Comisiei Europene de a implementa Drone Wall, un "zid al dronelor" la granița de est a Uniunii, s-a confruntat cu o realitate dură la Copenhaga, şi anume cu opoziția statelor membre ale UE care nu au graniță cu Rusia. Deşi președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că "liderii au sprijinit pe scară largă proiectele emblematice inițiale care vor consolida securitatea Europei, inclusiv Zidul European al Dronelor și Sistemul de Observație a Flancului Estic", nu toţi membrii au fost convinşi, notează Kiev Independent.

UPDATE Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a ridica sancţiunile impuse activelor care au legătură cu oligarhul rus Oleg Deripaska, pentru a compensa grupul bancar austriac Raiffeisen Bank International pentru daunele pe care a fost obligat să le plătească în Rusia, a relatat vineri Financial Times, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Tot mai mulți ucraineni susțin că nivelul corupției în țară a crescut, iar sociologii explică faptul că această percepție este influențată nu doar de realitate, ci și de impactul media. Potrivit unui sondaj realizat, în septembrie, de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), 71% dintre respondenți consideră că nivelul corupției a crescut de la începutul invaziei ruse la scară largă, 20% cred că situația a rămas neschimbată, iar 5% afirmă că nivelul corupției s-a redus. Chiar și în rândul celor care au încredere în președintele Volodimir Zelenski, majoritatea consideră că fenomenul corupției s-a intensificat în timpul războiului, scrie Rador.

UPDATE Președintele Franței, Emmanuel Macron, a făcut joi, 2 octombrie, apel la statele europene să își coordoneze eforturile pentru a bloca „flota fantomă” a Rusiei, responsabilă de exporturi masive de petrol prin eludarea sancțiunilor internaționale.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a calificat joi, 2 octombrie, drept 'piraterie' interceptarea în largul coastelor franceze a unui petrolier suspectat că face parte din flota-fantomă a Moscovei, afirmând că 'nu știe' dacă nava avea legături cu Rusia, relatează AFP.

UPDATE Recentele incursiuni ale dronelor în Europa arată că Rusia caută o "escaladare", a avertizat în timpul unui summit joi la Copenhaga preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, lansând un apel câtre europeni să se mobilizeze alături de Ucraina.

UPDATE Administrația Trump este puțin probabil să transfere rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune către Ucraina, relatează Reuters, citând un oficial american și alte trei surse.  Motivul invocat este că stocurile existente sunt destinate Marinei SUA și altor scopuri strategice. Între timp, Vladimir Putin a declarat că astfel de rachete nu vor avea efect pe front, dar livrarea lor către Kiev va afecta relațiile Rusia-SUA și ar reprezenta „o nouă escaladare” între cele două țări.

UPDATE Sirenele de alarmă care anunțau un atac cu drone ucrainean au sunat la scurt timp după ce președintele rus Vladimir Putin a vorbit joi despre războiul din Ucraina și alte chestiuni la un forum organizat la Soci, în sud-vestul Rusiei. Activitățile pe aeroporturile din Soci și Gelendjik au fost suspendate, a anunțat Rosaviația, autoritatea aeronautică civilă din Rusia, pe Telegram, relatează vineri dpa. Locuitorii au primit pe telefoanele mobile un mesaj în care erau avertizați în legătură cu o alertă cu drone în regiunea Krasnodar, fiind sfătuiți să nu rămână pe străzi și să stea departe de ferestrele clădirilor.

UPDATE Rusia pune la încercare unitatea Occidentului. Drone care survolează spațiul aerian al Poloniei. Avioane militare ruse care pătrund, fără autorizație, în zona Estoniei. Cabluri submarine de comunicații, avariate misterios în Marea Baltică. Atacuri cibernetice care blochează aeroporturi. Explozii și asasinate încă neelucidate. Valuri de dezinformare menite să influențeze alegeri. Niciuna dintre aceste acțiuni nu justifică, în sine, un răspuns militar, dar, puse cap la cap, ele conturează un fenomen periculos: o campanie de uzură dusă de Rusia în „zona gri”, la limita dintre pace și conflict deschis, scrie The Economist.

UPDATE Cristian Tudor Popescu a postat un comentariu acid după ce Vladimir Putin a ținut un discurs de aproape patru ore în care printre altele a vorbit despre democrație, dar și despre anularea alegerilor prezidențiale din România. Cristian Tudor Popescu este siderat pentru că un "asasin în masă" vrea să le predea țărilor europene o lecție de democrație. Gazetarul subliniază și faptul că liderul de la Kremlin "e disperat" pentru că a investit sume uriașe de bani în alegerile din România și Republica Moldova, dar lucurile nu au ieșit așa cum spera. „Deci criminalul ăsta de Puie Mutin, asasin în masă, cel mai odios om din istoria Europei de la Stalin încoace, cel care își omoară proprii colaboratori aruncându-i de la balcon sau cu noviciok, cel care a asasinat liderii opoziției (Nemțov și Navalnîi) - are TUPEUL să dea lecții altor țări despre democrație !!!!! Are TUPEUL să îl apere pe pionul jeg cegeu - creație cretina a fătucii lui șefa “campaniei” lui panarama lui, “colega” lui diliman din Austria. E disperat la câți bani a băgat în Ro și Md și ce mumu și-a luat. Dar are un tupeu de borfaș criminal fantastic. Jegul asta nu realizează ca noi vom fi încă aici peste 12 luni bine merci. El nu. Va primi el de la ai lui @ceai sau balcon. Veți vedea. Și mai e o chestie. Nu îi mai e frică nimănui de el. Toată lumea îl vede fix ce e - un jeg mic urat boșorog împuțit, hoit ambulant, șef peste o târlă de rahat", este comentariul postat de CTP, potrivit Știripesurse.

UPDATE „Rusia a interferat în procese electorale și a încercat să influențeze alegeri în România așa cum a încercat recent și în Republica Moldova”, a transmis vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Andrei Țărnea, după ce președintele rus Vladimir Putin a ridicat din nou problema alegerilor anulate din România într-un discurs susținut joi în cadrul unei sesiuni a Clubului Internațional de Discuții Valdai.

UPDATE Ungurii nu doresc să se afle într-o Uniune Europeană cu ucrainenii, a declarat Viktor Orbán în cadrul emisiunii „Bună dimineaţa, Ungaria” (Jó reggelt, Magyarország!), difuzată vineri de Radio Kossuth din Budapesta. Premierul ungar a mai afirmat că destinul ucrainenilor este că trăiesc lângă Rusia și sunt în permanență în război cu rușii. Noi nu putem schimba acest lucru și nu este de ajutor dacă noi ne împovărăm cu ceea ce cauzează lor suferință.