NATO susține că Rusia duce un război hibrid împotriva alianței și se pregătește pentru unul real. Numărul tot mai mare de incidente raportate și dovedite care implică încălcări ale spațiului aerian al NATO a dus la o creștere rapidă a tensiunilor în Europa și la îngrijorări cu privire la intențiile pe termen lung ale Rusiei, scrie BBC. Între timp, Rusia vrea să introducă noi creșteri de taxe pentru companii şi populaţie, în încercarea de a susţine cheltuielile militare pentru războiul împotriva Ucraina, relatează CNBC. Rusia nu caută confruntarea, dar va reacționa ferm dacă va fi amenințată. Este reacția lui Vladimir Putin, după discuțiile de la Copenhaga privind întărirea apărării Europei.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București a atras atenția că România nu acceptă lecții despre democrație și alegeri de la Rusia, o țară care „comite crime de război” și unde „opoziția este asasinată la doi pași de Kremlin”. Purtătorul de cuvânt al ministerului, Andrei Țărnea, a adăugat că Rusia a interferat în alegerile din România, dar și în cele din Republica Moldova, în mod sistematic. Reacția Bucureștiului vine după ce Vladimir Putin i-a luat apărarea lui Călin Georgescu și a afirmat că în România procesul electoral a fost transformat într-o farsă, scrie Antena3.

UPDATE Comisia Europeană a convocat joi platforma chineză TikTok la o „reuniune de urgență”, înaintea alegerilor legislative programate pentru vineri și sâmbătă în Cehia. Bruxelles-ul este îngrijorat de posibila „manipulare prin boți” a alegătorilor, transmite agenția de presă EFE, preluată de Agerpres. Andrej Babis, un aliat al premierului ungar Viktor Orban - împreună cu care a format în Parlamentul European grupul Patrioți pentru Europa -, a promis, dacă revine la putere, oprirea ajutorului pentru Ucraina și mai multă justiție socială.

UPDATE Olanda nu susține un proces accelerat de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană și insistă asupra menținerii principiului unanimității în procesul decizional al UE. Oficialii olandezi susțin că orice modificare a regulilor existente ar necesita consimțământul tuturor statelor membre, potrivit DW și Trouw.nl, citate de presa ucraineană, scrie G4media.

UPDATE Rușii de rând își bagă și mai adânc mâna în buzunare și au din ce în ce mai puțini bani, iar președintele Vladimir Putin se teme, probabil, de o rebeliune internă, potrivit site-ului de știri slovac Aktuality.sk. Acest lucru este sugerat de proiectul de buget pentru anul viitor, asupra căruia a atras atenția Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Cheltuielile pentru armată și pentru despăgubirile acordate familiilor soldaților morți ar urma, sub presiunea dificultăților economice, să scadă de la 163 miliarde de dolari la 155 miliarde de dolari. În schimb, cheltuielile pentru securitatea internă ar urma să crească de la 42 la 47 de miliarde de dolari. Astfel, Vladimir Putin redirecționează în mod evident banii pentru a-și potoli propriii cetățeni, iar acest lucru va face și mai grea viața oamenilor de rând. Nemulțumirea și furia lor ar urma să fie temperate nu doar cu bastoanele, ci și printr-o propagandă intensificată, scrie Libertatea. 

UPDATE Ofensiva de vară a Rusiei, menită să zdrobească moralul armatei ucrainene, nu și-a atins obiectivele. Nico Lange, expert în Rusia și fost șef de cabinet al Ministerului Apărării din Germania, afirmă pentru cel mai mare ziar polonez, Onet.pl: „Teza larg răspândită că Rusia avansează implacabil este greșită”. Rusia continuă să preseze pe unele sectoare ale frontului, dar nu și-a atins obiectivele ofensivei de vară, scrie Libertatea.

UPDATE Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat joi, la Copenhaga, liderilor Uniunii Europene un document de 25 de pagini ce conține dovezi privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din România, desfășurate anul trecut, scrie Adevărul.

UPDATE Ucrainenii anunţă că Rusia a lansat în noaptea de joi spre vineri „cel mai mare atac” asupra unităţilor de producţie de gaze din Ucraina de la începutul invaziei din 2022. Astfel, 35 de rachete şi 60 de drone au fost folosite în acest atac, care a avariat o parte semnificativă a instalaţiilor ucrainene. „Unele dintre pagube sunt critice”, a declarat directorul general al Naftogaz, Serghei Koretsky, potrivit Le Figaro. Directorul general a denunţat „terorismul deliberat” al Moscovei care vizează unităţi civile, scrie Mediafax.

UPDATE Drone ucrainene au lovit noaptea uzina chimică Azot din Ținutul Perm, aflată la aproximativ 1.700 de kilometri de teritoriul controlat de Kiev. Guvernatorul Dmitri Mahonin a confirmat o „oprire temporară a ciclului tehnologic” și activarea unui cartier operativ, scrie Kiev Independent. Nu au fost raportate victime. Azot este unul dintre cei mai mari producători ruși de îngrășăminte azotate (amoniac, uree, azotat de amoniu) și furnizează reactivi folosiți și în explozibili. Ministerul rus al Apărării a anunțat doborârea a 20 de drone „pe teritoriile controlate”, fără a menționa explicit Perm. Atacul vine după o lovitură (pe 25 septembrie) asupra unei fabrici chimice din Krasnodar, semnalând capacitatea Kievului de a atinge infrastructuri cu relevanță militară în adâncimea teritoriului rus, scrie Spotmedia.

UPDATE Cea mai recentă dezbatere privind apărarea Europei divide țările care cer protecție imediată împotriva Rusiei și cele mai îndepărtate de amenințare. Ideea Comisiei Europene privind zidul de drone începe să dea semne de slăbiciune înainte chiar de a intercepta primul intrus rus, se arată într-o analiză POLITICO. 

UPDATE Anchetatorii germani verifică dacă dronele misterioase observate în nordul țării au fost lansate de pe o navă din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, folosită pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Incidentul vine după ce aeroportul din Munchen a fost blocat mai bine de șapte ore din cauza unor drone neidentificate, afectând mii de pasageri, notează Kyiv Independent.

UPDATE Autorităţile daneze au semnalat vineri că există un risc ridicat ca forţele sale armate să fie ţinta unui act de sabotaj în urma atacului hibrid de săptămâna trecută asupra mai multor aeroporturi şi instalaţii militare, relatează agențiile de știri EFE şi Reuters, citate de Agerpres.

UPDATE Recentele intruziuni ale unor drone suspecte în spațiul aerian al Lituaniei și al vecinilor săi au stârnit temeri privind un atac rusesc de mare amploare, determinând această țară baltică să încurajeze construcția de adăposturi anti-bombă. Lituania, fostă republică sovietică devenită membră a Uniunii Europene și a NATO, cu o populație de 2,9 milioane de locuitori, dintre care o minoritate rusofonă, privește cu neliniște conflictul din Ucraina și se teme că ar putea deveni următoarea țintă. Autoritățile îndeamnă consiliile municipale și comunitățile locale să accelereze construcția adăposturilor, scrie RFI.

UPDATE Administrația americană a notificat Congresul privind vânzări comerciale directe de armament de 51 milioane de dolari pentru Ucraina și aliați (inclusiv un pachet trilateral cu Belgia și Marea Britanie), plus piese și componente. În paralel, Casa Albă evaluează furnizarea de informații de țintire pe distanțe lungi împotriva infrastructurii energetice ruse, iar la nivel politic se discută opțiunea rachetelor de croazieră Tomahawk (raza 2.500 km). Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a spus că SUA vor „continua să vândă arme NATO”, care „le poate folosi cum dorește în privința Ucrainei”, dacă părțile nu sunt serioase în negocieri, scrie Spotmedia.

UPDATE La câteva ore după ce drone au fost observate deasupra aeroportului din München, aparate de zbor neidentificate au fost reperate în apropierea unei baze militare din sud-estul oraşului Liège, nu departe de graniţa cu Germania, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a reluat atacurile combinate cu drone și rachete pe un front aerian extins, mizând tot mai mult pe paralizarea rețelei energetice ucrainene. Până la 300 de UAV-uri, 6–7 balistice și circa 20 de rachete de croazieră au lovit sau au fost direcționate spre Poltava, regiunea Harkov, Bucea, Odesa, Dnipro, Konotop și chiar periferia Kievului. Efectul imediat: pene masive (peste 300.000 de consumatori în Cernigău), incendii la Dnipro și pagube în Nikopol, dar fără victime, în condițiile în care apărarea aeriană locală a doborât 13 drone doar în Dnipropetrovsk. La Marea Neagră, Ochakiv și Kuțurub au rămas sub presiunea dronelor FPV și a artileriei, iar în Mykolaiv resturi de UAV au provocat un incendiu, scrie Spotmedia.

UPDATE Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a declarat că Rusia se pregătește să conecteze cea mai mare centrală nucleară din Europa la propria rețea electrică, a relatat Reuters. Ucraina a avertizat săptămâna aceasta că centrala ocupată de Rusia a fost întreruptă de la alimentarea cu energie externă timp de opt zile consecutive din cauza atacurilor rusești. Atunci, centrala a utilizat generatoare de urgență. Aceasta este cea mai lungă perioadă de acest tip de la începutul războiului, conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, scrie Mediafax.

UPDATE Un conflict de proporții a izbucnit recent între liderul Ceceniei, Ramzan Kadîrov, și fostul comandant al Forțelor Aeropurtate ruse, generalul Vladimir Șamanov, actual deputat în Duma de Stat. El mai este și poreclit „măcelarul Ceceniei”. „A scos bărbații pe câmp și a ordonat împușcarea lor”, a spus Kadîrov. Schimbul de replici a readus în prim-plan rănile nevindecate ale celor două războaie cecene din anii ’90 și începutul anilor 2000. Totul a pornit de la un pachet legislativ aprobat de Duma de Stat, pe 25-26 septembrie, privind redenumirea a trei așezări din Cecenia. Vladimir Șamanov a criticat în plen decizia, afirmând că schimbarea denumirilor reprezintă „o ștergere a istoriei”, scrie Adevărul.

UPDATE Aeroportul din München s-a redeschis vineri după ce a fost închis peste noapte din cauza apariţiei unor drone, care au forţat anularea sau devierea a zeci de zboruri în pragul unei sărbători naţionale. Dronele au fost zărite seara târziu deasupra aeroportului, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei pentru ziarul Bild. Dar, deoarece era întuneric, nu s-au putut determina dimensiunile şi tipurile dronelor, a adăugat el.

UPDATE Autorităţile din Polonia au reținut un agent al serviciului de spionaj militar din Rusia (GRU), care ar fi putut plănui sabotaje cu drone și explozibili pe teritoriul țării, precum și în statele vecine Lituania și Germania - transmite Gazeta Wyborcza, potrivit Rador Radio România.

UPDATE Rusia a declarat că nu există un Război Rece cu Occidentul, deoarece acum este un conflict „în flăcări”, dar și că Uniunea Europeană și NATO mint în legătură cu presupusele operațiuni de sabotaj ale Moscovei pentru a justifica cheltuieli militare uriașe.

UPDATE „Am avut o întâlnire cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Tema principală a fost drumul nostru comun către Uniunea Europeană. Este important să găsim modalități pentru a asigura deschiderea simultană a primului cluster pentru țările noastre. De asemenea, am discutat dezvoltarea relațiilor comerciale și economice. Mergem împreună spre un scop comun, susținându-ne reciproc ca adevărați vecini și parteneri. Și acest lucru este important”, a scris președintele ucrainean pe Telegram.

UPDATE Rusia a lansat aproape 6.900 de drone asupra Ucrainei în septembrie și aproape 50.000 de la începutul invaziei, anunță comandantul suprem Oleksandr Sîrski. „Invadatorii ruși au intensificat atacurile asupra zonelor de pe linia frontului și asupra frontierei. Ei atacă în mod activ infrastructura critică și țintele civile”, a precizat Sîrski.

UPDATE Kievul a prezentat Washingtonului modalități prin care ar putea ajuta SUA să înlocuiască Rusia în vânzările de petrol către Europa, folosind infrastructura Ucrainei de tranzit și stocare. Una din rutele de tranzit trece prin România. Conductele aflate adânc în subsolul Ucrainei ar putea ajuta la canalizarea combustibilului fie forat în țară prin acordul mineral SUA-Ucraina, fie transportat din SUA. Ministrul ucrainean al Energiei, Svetlana Grinciuk, a prezentat potențialul parteneriat cu companiile petroliere ale SUA care ar putea înlocui Moscova în sectorul energetic al Europei. Totodată, Ucraina este implicată și în noua rută care elimină transportatorii ruși, care trece prin Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina, scrie NewsWeek.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin le-a reproșat joi aliaților europeni ai Kievului că sunt principalul obstacol în calea soluționării conflictului în Ucraina și le-a sugerat să ocupe mai degrabă de problemele lor interne decât să alimenteze „isteria” unui război cu Rusia, el asigurând că nu are nicio intenție de a ataca o țară membră a NATO, și a susținut că Uniunea Sovietică și apoi Rusia au cerut odinioară să se alăture aceste alianțe, dar au fost respinse, relatează agențiile Reuters și EFE, scrie Agerpres.

UPDATE Camp Jomsborg, un centru comun de instruire pentru trupele ucrainene și NATO, a fost inaugurat în Polonia, a anunțat Ministerul Apărării din Ucraina pe 2 octombrie. Cu o capacitate de până la 1.200 de militari simultan, Jomsborg este cel mai mare centru de instruire pentru trupele ucrainene, scrie Mediafax.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Kremlinul monitorizează îndeaproape "militarizarea crescândă a Europei", promiţând un "răspuns la ameninţări", în contextul în care ţările europene îşi intensifică investiţiile militare de la atacul Rusiei asupra Ucrainei în 2022, relatează AFP.

UPDATE Guvernul rus intenționează să reducă drastic bugetul alocat programelor naționale de sănătate în următorii ani, redirecționând resursele către sectorul apărării, potrivit unor documente oficiale analizate de presa internațională. Pentru anul 2026, aproape o treime din bugetul federal al Rusiei va fi destinat susținerii efortului militar, în special în contextul războiului din Ucraina. Această decizie implică tăieri semnificative în domeniul medical, afectând mai multe programe din sănătatea publică, notează The Moscow Times.

UPDATE Liderul rus Vladimir Putin a ripostat joi la afirmaţiile preşedintelui american Donald Trump, care a numit Rusia un „tigru de hârtie”, sugerând că NATO ar putea fi ilustrarea unei astfel de caracterizări, relatează Reuters.

UPDATE Rusia plănuiește să majoreze taxele pentru companii și populație, ca să susțină cheltuielile militare, având în vedere că economia lor începe să dea semne de slăbiciune după patru ani de război în Ucraina, potrivit CNBC. Ministerul de Finanțe a prezentat luni proiectul de buget pentru 2026. Acesta include creșterea TVA de la 20% la 22% și reducerea pragului de scutire pentru firmele mici.

UPDATE Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să înceapă negocierile de aderare atât cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova până la sfârșitul acestui an. Potrivit Ukrinform, Metsola a discutat cu jurnaliștii, joi dimineaţă, înainte de începerea summitului Comunității Politice Europene de la Copenhaga. Preşedinta Parlamentului European a felicitat Republica Moldova pentru victoria partidului proeuropean la alegerile recente, menționând că intervenția Rusiei nu a adus rezultate pentru Kremlin.

UPDATE Situația politică de după alegerile parlamentare din Republica Moldova demonstrează faptul că țara devine o colonie a Occidentului, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în timpul unui briefing, transmite agenţia rusă de presă RIA Novosti, citată de Rador. Oficiala de la Moscova dă lecții Chișinăului, dar evită să răspundă la cererea repetată a președintelui Maia Sandu privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

UPDATE Franța cere Uniunii Europene să accelereze mobilitatea militară prin stabilirea de coridoare rapide de transport pentru trupe și echipamente și desemnarea unui coordonator unic la nivel european. Parisul avertizează că birocrația actuală încetinește răspunsul în caz de conflict, în timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei subliniază urgența unor măsuri concrete, scrie Digi24.

UPDATE Miliardarul rus cu rădăcini ucrainene Denis Ștengelov a rămas fără imperiul său alimentar din Rusia. Un tribunal din Moscova a declarat „organizație extremistă” familia acestuia și a dispus confiscarea, „naționalizarea”, Grupului KDV. Tribunalul Districtual Tverskoi din Moscova i-a declarat pe miliardarul Denis Ștengelov, pe tatăl său, Nikolai, și pe soția sa, Maria Korzhilova, „organizație extremistă” și a ordonat confiscarea grupului de companii KDV al omului de afaceri de către stat, informează Moscow Times.

UPDATE Alegătorii din Republica Cehă se vor prezenta la urne vineri şi sâmbătă, în ceea ce protagoniștii şi analiștii descriu drept un scrutin parlamentar crucial, care ar putea duce la ciocniri cu UE pe teme de la migrație la politica climatică. Votul va fi urmărit îndeaproape la Bruxelles, care analizează cu nervozitate posibilitatea existenței unui al treilea agitator anti-UE în Europa Centrală, alături de Ungaria şi Slovacia, cu implicații potențiale asupra sprijinului blocului european pentru Ucraina, transmite News.ro.

UPDATE Rusia și Belarus au organizat exerciții militare comune – Zapad-2025 – în luna septembrie. Însă aceste exerciții au fost „umbrite” de evenimente îngrijorătoare la nivel european. Incursiunile cu drone în Polonia și statele nordice-baltice au evidențiat o realitate îngrijorătoare, respectiv vulnerabilitatea membrilor NATO la atacuri dezastruoase asupra sistemelor fragile precum aeroporturile civile. Zapad-2025 este o metodă consacrată a Kremlinului de a-și arăta „colții militari” în fața vecinilor săi apropiați, susține Fuad Shahbazov, analist specializat în afaceri externe care se concentrează, în principal, pe politica externă și militară a Rusiei și pe Caucazul de Sud, scrie Gândul.

UPDATE Ucraina a transmis că a adus acasă 185 de soldați și 20 de civili ținuți în captivitate de Rusia în cel mai recent schimb de prizonieri cu Moscova, a anunțat, joi, Volodimir Zelenski. Potrivit liderului de la Kiev, printre cei reveniţi în Ucraina se numără soldații luați prizonieri în timpul bătăliei pentru Mariupol, în 2022, inclusiv la oțelăria Azovstal, precum și alții capturați la Centrala Nucleară de la Cernobîl din regiunea Kiev, informează Kiev Independent.

UPDATE Comandantul Comandamentului Spațial al Regatului Unit, Paul Tedman, a afirmat că Rusia încearcă în mod regulat să bruieze sateliții militari britanici. Într-o declarație pentru BBC, Tedman a spus că forțele ruse încearcă activ să perturbe activitățile spațiale ale Marii Britanii "săptămânal" și monitorizează îndeaproape infrastructura spațială a țării. „Observăm că sateliții noștri sunt bruiați de ruși destul de persistent", a declarat el, scrie vineri The Guardian.

UPDATE Ucraina a anunţat că a rupt relațiile diplomatice cu Nicaragua, pe care a acuzat-o că a recunoscut „suveranitatea” Rusiei asupra a cinci regiuni ucrainene ocupate de Moscova, relatează vineri agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Discuțiile actuale la nivel înalt UE, care tocmai s-au terminat la Copenhaga, privind folosirea activelor rusești blocate implică și un alt organism, anume cel care deține acum fondurile. Este vorba despre Euroclear, organismul de tranzacții cu sediul la Bruxelles. Pentru RFI, Euroclear declară că așteaptă precizările tehnice ale Comisiei Europene și avertizează că piețele vor fi probabil destabilizate dacă activele sunt folosite.

UPDATE Planul Comisiei Europene de a implementa Drone Wall, un "zid al dronelor" la granița de est a Uniunii, s-a confruntat cu o realitate dură la Copenhaga, şi anume cu opoziția statelor membre ale UE care nu au graniță cu Rusia. Deşi președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că "liderii au sprijinit pe scară largă proiectele emblematice inițiale care vor consolida securitatea Europei, inclusiv Zidul European al Dronelor și Sistemul de Observație a Flancului Estic", nu toţi membrii au fost convinşi, notează Kiev Independent.

UPDATE Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a ridica sancţiunile impuse activelor care au legătură cu oligarhul rus Oleg Deripaska, pentru a compensa grupul bancar austriac Raiffeisen Bank International pentru daunele pe care a fost obligat să le plătească în Rusia, a relatat vineri Financial Times, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Tot mai mulți ucraineni susțin că nivelul corupției în țară a crescut, iar sociologii explică faptul că această percepție este influențată nu doar de realitate, ci și de impactul media. Potrivit unui sondaj realizat, în septembrie, de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), 71% dintre respondenți consideră că nivelul corupției a crescut de la începutul invaziei ruse la scară largă, 20% cred că situația a rămas neschimbată, iar 5% afirmă că nivelul corupției s-a redus. Chiar și în rândul celor care au încredere în președintele Volodimir Zelenski, majoritatea consideră că fenomenul corupției s-a intensificat în timpul războiului, scrie Rador.

UPDATE Președintele Franței, Emmanuel Macron, a făcut joi, 2 octombrie, apel la statele europene să își coordoneze eforturile pentru a bloca „flota fantomă” a Rusiei, responsabilă de exporturi masive de petrol prin eludarea sancțiunilor internaționale.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a calificat joi, 2 octombrie, drept 'piraterie' interceptarea în largul coastelor franceze a unui petrolier suspectat că face parte din flota-fantomă a Moscovei, afirmând că 'nu știe' dacă nava avea legături cu Rusia, relatează AFP.

UPDATE Recentele incursiuni ale dronelor în Europa arată că Rusia caută o "escaladare", a avertizat în timpul unui summit joi la Copenhaga preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, lansând un apel câtre europeni să se mobilizeze alături de Ucraina.

UPDATE Administrația Trump este puțin probabil să transfere rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune către Ucraina, relatează Reuters, citând un oficial american și alte trei surse.  Motivul invocat este că stocurile existente sunt destinate Marinei SUA și altor scopuri strategice. Între timp, Vladimir Putin a declarat că astfel de rachete nu vor avea efect pe front, dar livrarea lor către Kiev va afecta relațiile Rusia-SUA și ar reprezenta „o nouă escaladare” între cele două țări.

UPDATE Sirenele de alarmă care anunțau un atac cu drone ucrainean au sunat la scurt timp după ce președintele rus Vladimir Putin a vorbit joi despre războiul din Ucraina și alte chestiuni la un forum organizat la Soci, în sud-vestul Rusiei. Activitățile pe aeroporturile din Soci și Gelendjik au fost suspendate, a anunțat Rosaviația, autoritatea aeronautică civilă din Rusia, pe Telegram, relatează vineri dpa. Locuitorii au primit pe telefoanele mobile un mesaj în care erau avertizați în legătură cu o alertă cu drone în regiunea Krasnodar, fiind sfătuiți să nu rămână pe străzi și să stea departe de ferestrele clădirilor.

UPDATE Rusia pune la încercare unitatea Occidentului. Drone care survolează spațiul aerian al Poloniei. Avioane militare ruse care pătrund, fără autorizație, în zona Estoniei. Cabluri submarine de comunicații, avariate misterios în Marea Baltică. Atacuri cibernetice care blochează aeroporturi. Explozii și asasinate încă neelucidate. Valuri de dezinformare menite să influențeze alegeri. Niciuna dintre aceste acțiuni nu justifică, în sine, un răspuns militar, dar, puse cap la cap, ele conturează un fenomen periculos: o campanie de uzură dusă de Rusia în „zona gri”, la limita dintre pace și conflict deschis, scrie The Economist.

UPDATE Cristian Tudor Popescu a postat un comentariu acid după ce Vladimir Putin a ținut un discurs de aproape patru ore în care printre altele a vorbit despre democrație, dar și despre anularea alegerilor prezidențiale din România. Cristian Tudor Popescu este siderat pentru că un "asasin în masă" vrea să le predea țărilor europene o lecție de democrație. Gazetarul subliniază și faptul că liderul de la Kremlin "e disperat" pentru că a investit sume uriașe de bani în alegerile din România și Republica Moldova, dar lucurile nu au ieșit așa cum spera. „Deci criminalul ăsta de Puie Mutin, asasin în masă, cel mai odios om din istoria Europei de la Stalin încoace, cel care își omoară proprii colaboratori aruncându-i de la balcon sau cu noviciok, cel care a asasinat liderii opoziției (Nemțov și Navalnîi) - are TUPEUL să dea lecții altor țări despre democrație !!!!! Are TUPEUL să îl apere pe pionul jeg cegeu - creație cretina a fătucii lui șefa “campaniei” lui panarama lui, “colega” lui diliman din Austria. E disperat la câți bani a băgat în Ro și Md și ce mumu și-a luat. Dar are un tupeu de borfaș criminal fantastic. Jegul asta nu realizează ca noi vom fi încă aici peste 12 luni bine merci. El nu. Va primi el de la ai lui @ceai sau balcon. Veți vedea. Și mai e o chestie. Nu îi mai e frică nimănui de el. Toată lumea îl vede fix ce e - un jeg mic urat boșorog împuțit, hoit ambulant, șef peste o târlă de rahat", este comentariul postat de CTP, potrivit Știripesurse.

UPDATE „Rusia a interferat în procese electorale și a încercat să influențeze alegeri în România așa cum a încercat recent și în Republica Moldova”, a transmis vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Andrei Țărnea, după ce președintele rus Vladimir Putin a ridicat din nou problema alegerilor anulate din România într-un discurs susținut joi în cadrul unei sesiuni a Clubului Internațional de Discuții Valdai.

UPDATE Ungurii nu doresc să se afle într-o Uniune Europeană cu ucrainenii, a declarat Viktor Orbán în cadrul emisiunii „Bună dimineaţa, Ungaria” (Jó reggelt, Magyarország!), difuzată vineri de Radio Kossuth din Budapesta. Premierul ungar a mai afirmat că destinul ucrainenilor este că trăiesc lângă Rusia și sunt în permanență în război cu rușii. Noi nu putem schimba acest lucru și nu este de ajutor dacă noi ne împovărăm cu ceea ce cauzează lor suferință.

Moldovenii din Rusia riscă să fie trimiși pe frontul din Ucraina. Mai exact, unii moldoveni care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligați să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință că sunt inapți pentru armată. Ministerul de Externe de la Chișinău a lansat un avertisment în acest sens. Prevederile se regăsesc într-un decret prezidențial semnat la Moscova. Într-un comunicat, MAE atrage atenția că, deși autoritățile ruse menționează existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii Republicii Moldova, nu este clar cum vor fi aplicate acestea în practică. Din acest motiv, Ministerul avertizează că există riscul ca persoanele aflate în asemenea proceduri să fie presate să accepte obligații cu caracter militar, fără să înțeleagă pe deplin consecințele.

Rusia a desfășurat una dintre cele mai ample serii de atacuri aeriene asupra Ucrainei, lansând peste 1.500 de drone de atac, aproape 900 de bombe aeriene ghidate și 46 de rachete de diferite tipuri, într-o săptămână, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a spus că serviciile de urgență lucrează pentru a restabili alimentarea cu electricitate, încălzire și apă, afectate de loviturile asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, situația rămâne dificilă, sute de mii de familii fiind încă fără curent electric în regiunile Nikolaev, Odesa, Herson, Cernihiv, Donețk, Sumî și Dnipropetrovsk. Pe de altă parte, potrivit presei ruse, Moscova a fost atacată de drone în noaptea de 15 decembrie, fiind auzite explozii. Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană rusă ar fi doborât 15 drone.

UPDATE Consiliul Uniunii Europene a anunțat că noile măsuri permit impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride, inclusiv manipulare și ingerință informațională externă, precum și în facilitarea sau sprijinirea unor acțiuni care afectează securitatea statelor membre, notează Reuters.

UPDATE  Procuratura Generală a Rusiei clasifică Deutsche Welle (DW), postul internaţional de televiziune al Germaniei, ca „organizaţie indezirabilă”, potrivit presei ruse.

UPDATE Moscova a spus că așteaptă informații actualizate din partea SUA după discuțiile dintre oficialii americani, președintele ucrainean și liderii europeni care au loc luni la Berlin, scrie Reuters. Kremlinul a declarat luni că neaderarea Ucrainei la NATO este o chestiune fundamentală în negocierile privind un posibil acord de pace și că aceasta a făcut obiectul unei discuții speciale.

UPDATE Estonia a demarat instalarea primelor buncăre din beton de-a lungul frontierei sale sud-estice cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un proiect comun al statelor baltice menit să consolideze securitatea regională. Primele structuri sunt deja finalizate, în ciuda unor întârzieri cauzate de problemele de achiziție.

UPDATE Ofensiva politică lansată de Donald Trump împotriva Uniunii Europene a scos la iveală fisuri adânci în interiorul executivului comunitar şi a pus liderii naţionali pe poziţii divergente, ameninţând să paralizeze reacţia Europei. Miza este uriaşă: teama că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea submina sprijinul vital pentru Ucraina, scrie Financial Times.

UPDATE Statele blocului comunitar încearcă să ajungă la un acord privind folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, înaintea reuniunilor decisive programate la Bruxelles la finalul săptămânii. Pachetul de sprjin vizat se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro. O reuniune a ambasadorilor UE, programată inițial pentru duminică seara, a fost amânată pentru luni. Decizia a fost luată în lipsa unui consens preliminar între statele membre. Mai mulți diplomați susțin că acesta rămâne singurul plan aflat pe masă, însă fondurile ar putea să nu fie aprobate înainte de sfârșitul anului. „Decizia privind activele rusești este o decizie legată de viitorul Europei și va determina dacă UE mai este un actor relevant”, a declarat un oficial german, citat de Politico. „Nu există un plan B”.

UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a afirmat luni, 15 decembrie, că utilizarea activelor rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei este „cea mai credibilă” modalitate de a finanța Kievul, dar a recunoscut că, fără sprijinul Belgiei, țara în care se află majoritatea acestor active în Europa, ajungerea la un acord nu va fi „foarte ușoară”, informează EFE, dpa și AFP. Totodată, planul UE de a folosi activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, a avertizat Kaja Kallas.

UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că negocierile care vizează încheierea războiului din Ucraina au ajuns într-un stadiu critic, însă liderii lucrează acum la trei documente care să aducă mai aproape pacea. „Cred că ne aflăm într-un moment critic al negocierilor de pace și, în același timp, suntem probabil mai aproape de un acord de pace decât am fost vreodată în ultimii patru ani. Și, bineînțeles, lucrăm în prezent la trei documente. Primul este un document-cadru al unui plan de pace în 20 de puncte. Al doilea sunt garanțiile de securitate pentru Ucraina. Și al treilea este reconstrucția Ucrainei. Astfel, studiem acum detaliile împreună cu americanii, europenii și ucrainenii”, a transmis Alexander Stubb, într-un interviu pentru postul de radio Buitenhof. În ciuda progreselor, președintele finlandez a avertizat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Europei și a lumii occidentale în general. De asemenea, el a avertizat că orice eventual acord de pace va implica probabil un compromis și ar putea să nu fie ceea ce mulți ar considera pe deplin echitabil, scrie Gândul.

UPDATE Războiul Rusiei în Ucraina a fost cel mai sângeros conflict din lume în 2025, potrivit unui nou raport care urmărește conflictele la nivel global, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt invaziei care durează de aproape patru ani. Conform Conflict Index, raport anual al Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED) raportează că aproximativ 78.000 de persoane au fost ucise în Ucraina în acest an, inclusiv soldați de ambele părți și civili, cel mai mare număr dintre toate conflictele, informează Kyiv Independent. Deoarece cifrele privind victimele din rândul trupelor sunt secrete de stat atât în Ucraina, cât și în Rusia, ACLED se bazează pe cercetători din țară și pe monitorizarea surselor deschise pentru a colecta și estima cifrele, care, potrivit ACLED, sunt conservatoare și ar putea fi mai mari.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei (CBRF) a dat în judecată Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare (CSD) care servește drept custode principal al activelor Moscovei înghețate în Uniunea Europeană, pentru mai mult de 18 trilioane de ruble (193,4 miliarde de euro), a transmis serviciul de presă al Curții de Arbitraj din Moscova agenției RIA Novosti, luni.

UPDATE În prezent, 61% dintre ucraineni au încredere în președintele Zelenski, iar 32% nu au încredere în el, și doar 9% își doresc ca alegerile să fie organizate cât mai curând posibil, chiar înainte de încheierea ostilităților. În același timp, majoritatea – 57% (în septembrie – 63%) – continuă să insiste că alegerile sunt posibile doar după un acord de pace final și încetarea completă a războiului, potrivit aceluiași sondaj.

UPDATE Trei sferturi dintre ucraineni se opun „planului de pace”, care, printre altele, ar include retragerea trupelor din Donbas, limitarea dimensiunii armatei ucrainene și nu va conține garanții specifice de securitate, potrivit Ukrainska Pravda. 72% dintre ucraineni sunt de acord să accepte un plan de pace care ar îngheța linia frontului actual, în timp ce 63% dintre aceștia sunt gata să tolereze războiul atât timp cât este necesar.

UPDATE Alexander Dobrindt, ministrul de Interne de la Berlin, a anunțat că autoritățile germane vor oferi azil politic pentru Maria Kalesnikava și Viktar Babaryka, doi opozanți ai guvernului belarus care au fost eliberați sâmbătă, relatează Reuters. „De aceea, vom primi doi politicieni remarcabili ai opoziției care au fost închiși”, a declarat ministrul, punctând că este în interesul Germaniei ca mișcarea de opoziție belarusă din exil să fie consolidată, scrie Mediafax.

UPDATE În weekend, echipele de energeticieni au reușit să restabilească alimentarea cu energie electrică pentru peste 184.000 de consumatori și obiective critice din regiunea Odesa. „Însă în regiune mai rămân peste 430.000 de abonați fără curent. Lucrările de urgență și reparațiile continuă neîntrerupt. În Mikolaiv, alimentarea cu energie a fost deja restabilită pentru peste 345.000 de consumatori” – a precizat Ministerul Energiei. Între timp, Ukrenergo a anunțat că, noaptea trecută, ruşii au lovit cu drone obiective energetice în mai multe regiuni, iar dimineață, au fost raportate pene de curent în regiunile Doneţk și Dnipropetrovsk. În regiunea Dnipropetrovsk, în urma unui atac repetat asupra unui obiectiv energetic, a fost rănit un angajat al unei companii din domeniul energetic. Din cauza pagubelor aduse infrastructurii energetice, în anumite regiuni ale Ucrainei, continuă să fie în vigoare programe de întreruperi planificate în alimentarea cu energie. În restul țării, situația se ameliorează treptat, scrie Rador.

UPDATE Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, disidentul din Belarus, Ales Bialiațki, a declarat că notorietatea internațională i-a oferit o formă de protecție în detenția din Belarus, susținând că premiul l-a ferit de tratamente mult mai dure în închisoare. Eliberat recent în urma unui acord între Minsk și Washington, Bialiațki spune că experiența detenției a scos la iveală brutalitatea regimului Lukașenko și promite că își va continua activitatea pentru apărarea drepturilor omului din exil, relatează AFP și Agerpres.

UPDATE Rusia își intensifică amenințarea la adresa Occidentului prin desfășurarea în în Belarus, în 17 zile, a noului său complex de rachete Oreșnik cu capacitate nucleară. „E de neoprit”, se laudă Putin. Atât Rusia, cât și Belarus au declarat că sistemul de rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik va fi instalat în următoarele 17 zile, ceea ce reprezintă o nouă amenințare a Rusiei cu un al treilea război mondial, scrie NewsWeek.

UPDATE Adâncirea tensiunilor dintre administrația Donald Trump și liderii europeni devine un atu geopolitic major pentru Kremlin. Potrivit unei analize CNN, discursul tot mai agresiv al Washingtonului la adresa Europei oferă Rusiei un avantaj important în războiul împotriva Occidentului. Emisarii președintelui american, Donald Trump, s-au aflat săptămâna trecută pentru mai multe zile la Kremlin, în încercarea de a identifica o posibilă formulă pentru un acord de pace în Ucraina.

UPDATE Un tribunal din Moscova a declarat luni că a primit o acțiune în justiție din partea Băncii Centrale a Rusiei, care solicita despăgubiri în valoare de 18,2 trilioane de ruble (229,36 miliarde de dolari) de la depozitarul central de valori mobiliare belgian Euroclear, scrie Reuters. Anunțul vine în contextul în care, amintește agenția, Uniunea Europeană părea hotărâtă vineri să înghețe pe termen nelimitat activele băncii centrale ruse deținute în Europa, eliminând astfel un obstacol major în calea utilizării fondurilor pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, scrie G4media.

UPDATE Armata ucraineană a lansat în noaptea de duminică spre luni un atac masiv cu drone asupra Moscovei, în timp ce Volodimir Zelenski se afla la Berlin pentru a discuta planul de pace cu trimișii lui Donald Trump, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit declarațiilor făcute în această dimineaţă de ministerul rus al Apărării, unitățile sale de apărare aeriană au doborât 130 de drone ucrainene noaptea trecută, iar 18 dintre acestea se îndreptau spre Moscova, a relatat The Kyiv Independent. În urma bombardamentului, au avut loc explozii în mai multe zone, iar două aeroporturi au fost închise, scrie Gândul.

UPDATE Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat, scrie Adevărul.

UPDATE Oferta Ucrainei de a renunța la aderarea la alianța militară NATO este puțin probabil să schimbe semnificativ cursul negocierilor de pace, au declarat duminică doi experți în securitate. Propunerea a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor cu reprezentanți ai Statelor Unite privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Peste 430.000 de consumatori din regiunea Odesa rămân fără curent electric, după un atac masiv al Rusiei. Noi lovituri au provocat pene de curent și în alte două regiuni – potrivit unui raport publicat, luni, de Ministerul Energiei de la Kiev și compania Ukrenergo. „Situația în sistemul energetic al Ucrainei rămâne dificilă, dar controlată. Rusia lovește zilnic obiective de generare, transport și distribuție a energiei electrice, mai ales în regiunile de frontieră și pe linia frontului” – se arată în comunicat. Ministerul a precizat că, în weekend, regiunea Odesa a fost vizată de unul dintre cele mai puternice atacuri. Rusia a lovit deliberat obiective de distribuție și transport al energiei electrice, inclusiv stații de transformare ale companiei Ukrenergo. Temporar, fără energie electrică au rămas consumatori din regiunile Odesa, Mikolaiv și Herson.

UPDATE Negocierile de pace de la Berlin dintre Ucraina și Statele Unite ale Americii au durat peste cinci ore. Potrivit surselor, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, s-a oferit să renunțe la aspirațiile țării de a adera la NATO. Discuțiile continuă și în această dimineață. Trimisul special pentru pace al Statelor Unite ale Americii, Steve Witkoff, a declarat că s-au înregistrat progrese uriașe în urma întâlnirii cu Volodimir Zelenski cu privire la planul de pace în 20 de puncte. Consilierul lui Zelenski a transmis că președintele va comenta discuțiile ulterior.

UPDATE Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a avertizat într-un discurs separat că „situația este mai periculoasă decât am cunoscut-o în timpul carierei mele”. El a cerut o implicare mai largă a societății în apărarea națională și a avertizat că Rusia ar putea încerca să atace o țară NATO. „Războiul din Ucraina arată dorința lui Putin de a viza statele vecine, inclusiv populația civilă a acestora”, a spus Knighton. El a adăugat că scopul Moscovei este „să provoace, să limiteze, să divizeze și, în cele din urmă, să distrugă NATO”, scrie Cotidianul.

UPDATE Blaise Metreweli, noua șefă a serviciului secret britanic MI6, avertizează că Rusia reprezintă o amenințare „agresivă, expansionistă și revizionistă”. În discursul său, Metreweli a avertizat că Moscova rămâne cea mai mare amenințare pentru securitatea Regatului Unit și a aliaților săi. „Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială, sprijinul nostru este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va fi susținută”, se arată în fragmentele discursului pe care urmează să îl susțină luni, potrivit News.ro. „Linia frontului este pretutindeni. Exportul haosului este o caracteristică, nu o eroare, a abordării rusești în ceea ce privește angajamentul internațional, și ar trebui să fim pregătiți ca acest lucru să continue până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”, a adăugat Metreweli, potrivit Cotidianul.

UPDATE Șeful diplomației de la Budapesta lansează un avertisment ce are o similitudine covârșitoare cu mesajele transmise de propaganda de la Kremlin. Péter Szijjártó susține că liderii UE vor o confruntare militară cu Federația Rusă, notează Digi24.

UPDATE Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că orașul Belgorod a fost lovit de o rachetă în dimineața zilei de luni, 15 decembrie. Oficialul rus a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că nu au fost raportate victime, însă infrastructura de utilități a suferit pagube semnificative.„Conform informațiilor preliminare, nu există victime. Bombardamentul a provocat avarii importante infrastructurii de utilități. Serviciile de urgență intervin pentru a elimina consecințele atacului”, a transmis Gladkov. 

UPDATE Rusia susține că a fost ținta unor atacuri cu rachete și drone în noaptea de duminică spre luni, 14 spre 15 decembrie, vizate fiind regiunea Belgorod, zona Moscovei și mai multe obiective energetice. Potrivit autorităților de la Moscova, peste 140 de drone ucrainene ar fi fost interceptate de sistemele de apărare aeriană, notează Ziare.com.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a participat la o ceremonie de bun venit pentru soldații săi care s-au întors în țară după au luptat pentru Rusia în războiul cu Ucraina. Într-un discurs transmis de agenția de presă de stat KCNA, Kim Jong Un a lăudat ofițerii și soldații Regimentului 528 de Geniu al Armatei Populare Coreene (KPA) pentru comportamentul „eroic” și „eroismul colectiv” de care „au dat dovadă în îndeplinirea ordinelor emise de Partidul Muncitoresc Coreean aflat la putere”, în timpul unei misiuni de 120 de zile în străinătate. Imaginile video difuzate de presa de stat din Coreea de Nord, citată de CNN, au arătat soldați în uniformă coborând dintr-un avion, pe Kim îmbrățișând un soldat așezat într-un scaun cu rotile și soldați și oficiali adunați pentru a întâmpina trupele. KCNA a declarat că unitatea a fost trimisă la începutul lunii august și a îndeplinit sarcini de luptă și inginerie în regiunea Kursk din Rusia, în timpul războiului dintre Moscova și Ucraina.