06 octombrie 2025, ora 23:20

Autoritățile din Londra urmează să decidă în noiembrie dacă Veaceslav Platon poate fi extrădat în Republica Moldova. De cealaltă parte, dosarele ex-deputatului Constantin Botnari și fostului șef-adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc, care de asemenea s-ar afla în Marea Britanie, par puse pe pauză.

Potrivit șefului IGP, Viorel Cernăuțeanu, în prezent, nu există cereri de extrădare pe numele celor doi:

„În momentul când va fi o decizie sau va fi solicitată activitatea poliției în procesul de asigurare a anumitor elemente de extrădare, cu siguranță, acest lucru se va întâmpla. Deci, încă o dată, repet, nici în cazul unuia, nici în cazul altuia, nici dosarul de urmărire penală, mersul urmăririi penale, nici solicitare de extrădare nu este în adresa poliției. Acest lucru se întâmplă la direct între organul procuraturii și organele de drept din Marea Britanie”. 

Contactat de TV8, purtătorul de cuvânt al PCCOCS, Emil Gaitur, ne-a comunicat că în cazul lui Constantin Botnari, poreclit „Borsetka”, au fost trimise mai multe cereri de asistență juridică internațională către autoritățile britanice, însă acestea nu au fost încă executate. 

În cazul fostului șef adjunct al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, urmărirea penală este încheiată, însă procesul este blocat după ce apărătorii au contestat decizia de a examina cauza în lipsa acestuia. Curtea de Apel Centru urmează să se pronunțe în decembrie 2025 dacă judecarea poate continua fără prezența inculpatului.

TV8.md amintește că Botnari este cercetat că, folosindu-se de poziția de deputat, a obținut buletine de identitate și pașapoarte de călătorie, cu încălcarea prevederilor legale, pentru persoane din anturajul fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc. După plecarea Partidului Democrat de la guvernare, în iunie 2019, Botnari și-a depus mandatul de deputat, s-a retras din spațiul public și a părăsit Republica Moldova. 

RISE Moldova a scris, în 2020, că o firmă-căpușă controlată de oligarhul Vlad Plahotniuc a plătit studiile unor copii de politicieni moldoveni la universități de prestigiu din străinătate. De bani din offshore au beneficiat și doi dintre copiii lui Constantin Botnari. Este vorba de circa 60 de mii de euro, care au acoperit o parte din costurile studiilor în Marea Britanie.

De cealaltă parte, Gheorghe Cavcaliuc a fugit din Moldova în iunie 2021, în timpul campaniei electorale. Acesta are statut de bănuit în dosarul „verde de briliant”, când mai mulți membri ai partidului PACE l-ar fi stropit cu verde de briliant pe vicepreședintele raionului Sîngerei, ultimul având nevoie de spitalizare din cauza leziunilor cu care s-a ales. 

În octombrie 2021, Gheorghe Cavcaliuc a fost citat la PCCOCS în dosarele Gheorghe Petic (fost polițist de frontieră) și Ruslan Verbițchi (fost director ASP), pentru a fi audiat în calitate de învinuit. Dosarele vizate țin de înscenarea unui viol și înscenarea transportării ilegale a cartușelor „Kalașnikov” în Ucraina – cauze penale fabricate în anul 2018 de către Inspectoratul General al Poliției. Urmărirea penală a fost încheiată în ianuarie 2023.

La sfârșitul lunii decembrie anul trecut, Cavcaliuc, a fost dat în căutare de Interpol pentru arest și extrădare. Ulterior, în ianuarie 2022, Procuratura a fost informată referitor la blocarea căutării învinuitului, fiind invocat articolul 3 al Constituției Interpol, care interzice organizației să întreprindă orice intervenție sau activități cu caracter politic, militar, religios sau rasial.

12 decembrie 2025, ora 23:27

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul bugetului de stat pentru anul 2026. Proiectul a fost votat în cadrul ședinței de astăzi de 54 deputați PAS „pentru” și 23 de voturi contra. Bugetul aprobat prevede salariul minim pe economie să fie majorat cu 800 de lei, iar pensiile indexate, în medie, cu 6,8%. Totodată, autoritățile spun că vor să schimbe modelul de dezvoltare, de la o economie bazată pe consum la una orientată spre investiții, inclusiv prin majorarea cheltuielilor pentru investiții capitale și proiecte de infrastructură. 

Dezbaterile în plenul parlamentului privind proiectul au durat aproximativ cinci ore. Între timp, deputatul Blocului „Alternativa”, Ion Chicu, a propus ca bugetul să fie discutat cât se reușește până la final, iar celelalte proiecte să fie continuate a doua zi dimineață:

„Propun să discutăm până la final Proiectul legii bugetului de stat, cât reușim, iar mâine să venim dimineață, să discutăm proiectele celelalte, care sunt foarte importante. Haideți să manifestăm responsabilitate față de oameni. Nu-i frumos asemenea legi importante să le votăm noaptea”.

Deputata PAS Larisa Novac a criticat guvernările precedente și a prezentat proiecte energetice și de infrastructură prevăzute în bugetul pentru 2026:

„Atâta pledoarie din partea sectorului 1, de parcă atunci când erau la guvernare, era raiul pe pământ. Cineva a întrebat de ce bugetul se cheamă bugetul investițiilor responsabile. Deoarece decenii la rând guvernarea trecută, voi, cei de aici, ați lăsat R. Moldova vulnerabilă energetic, fără alternative și fără investiții reale. Noi schimbăm această realitate. Construim linii energetice. În 2026, alocăm 110 milioane de lei pentru Linia Bălți-Suceava, pentru reabilitarea rețelelor și pentru construcția stației electrice Bălți. Plus 200 de milioane merg în sisteme mari de stocare a energiei electrice. Lucru pe care voi trebuia să-l faceți”.

Proiectul a fost criticat și de deputatul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, care a comparat raportul dintre cheltuieli și venituri proprii din 2021 cu cel prevăzut pentru 2026 și a susținut că o parte mai mare a cheltuielilor ar urma să fie acoperită din împrumuturi.

„În 2021, când ați preluat guvernarea, către sfârșitul anului, raportul între cheltuieli și venituri proprii era următorul: 47 de miliarde de lei venituri proprii, impozite, taxe și puțin peste 50 de miliarde total cheltuieli. Adică vreo 5-6 miliarde de lei diferență. Bugetul pe care îl aprobați astăzi - 100 de miliarde cheltuieli, venituri - puțin peste 70 de miliarde. În următoarea perioadă, veți lua încă 75 de miliarde de lei împrumuturi. Peste trei ani, noi ajungem în situația că peste 33-35% din cheltuielile noastre ca stat noi trebuie să le acoperim din împrumuturi. Avem cu ce ne mândri? Eu cred că nu”, a declarat Igor Dodon. 

Potrivit unui comunicat al Legislativului, Pentru 2026, veniturile bugetului de stat sunt estimate la peste 79,67 miliarde de lei (+5,1%), iar 91,4% ar urma să vină din taxe și impozite, potrivit unui comunicat al Parlamentului. 

Cheltuielile sunt prognozate la peste 100,57 miliarde de lei (+7%), din care circa 93% vor fi acoperite din resursele generale ale bugetului, iar peste 5,7 miliarde de lei sunt planificate pentru proiecte finanțate din surse externe.

Autoritățile anunță un accent mai mare pe investiții: investițiile capitale ar depăși 3 miliarde de lei (+35,6%), pentru 85 de proiecte de infrastructură (drumuri, creșe, grădinițe, apă și canalizare). În plus, sunt prevăzute 5,6 miliarde de lei din Planul de creștere al UE pentru investiții, infrastructură și reforme. Deficitul este estimat la 20,9 miliarde de lei și ar urma să fie acoperit din surse interne și externe, iar proiectul urmează să fie examinat în lectura a doua.