07 octombrie 2025, ora 20:15

UE va introduce noi reguli care permit simplificarea mecanismului de reintroducere a vizelor, măsură îndreptată în special către Georgia, pe fundalul semnalelor tot mai clare că regimul de la Tbilisi renunță la parcursul democratic și se apropie de Moscova. În urma protestelor anti guvernamentale, desfășurate în acest weekend, în capitala georgiană, cinci lideri ai opoziției au fost puși sub acuzare pentru tentativă de răsturnare a guvernului. Potrivit Reuters, acuzațiile vin după ce sute de manifestanți s-au confruntat cu forțele de ordine, iar poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă.

Într-un vot desfășurat marți, eurodeputații anunță că au aprobat o reformă a mecanismului de suspendare a vizelor UE, care vizează 61 de țări ale căror cetățeni pot în prezent călători în spațiul Schengen fără viză, pentru șederi scurte de până la 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.

„Mecanismul permite Comisiei Europene să reintroducă obligația de viză pentru o anumită țară atunci când apar motive de securitate — mai întâi temporar, pe durata unei anchete și a unui dialog, apoi permanent, dacă problemele persistă. Motivele includ amenințări la adresa securității interne (inclusiv creșterea infracțiunilor grave comise de cetățeni ai țării respective), precum și creșteri substanțiale ale cererilor de azil respinse, ale refuzurilor de intrare sau ale numărului de persoane care depășesc perioada legală de ședere. Reforma introduce noi motive pentru declanșarea unei suspendări, cum ar fi amenințări hibride (bunăoară instrumentalizarea migranților de către un stat); programe de cetățenie prin investiții („pașapoarte de aur”) care ridică probleme de securitate; lipsa alinierii la politica de vize a UE; încălcări ale Cartei Națiunilor Unite, ale drepturilor internaționale ale omului sau ale dreptului umanitar;  neîndeplinirea hotărârilor instanțelor internaționale", se arată într-un comunicat al Parlamentului European.

Între timp, procurorii din Tbilisi au pornit cele 5 dosare penale după protestele violente din weekend, acuzând că un grup de manifestanți ar fi încercat să ocupe palatul prezidențial. Potrivit anchetatorilor, intervenția poliției antirevoltă, cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă, a împiedicat o posibilă tentativă de preluare a puterii de către cinci persoane inculpate. 

Ministerul de Interne a anunțat că în total, 13 persoane au fost reținute, fiind suspectate de tentativă de răsturnare a guvernului și participare la tulburări publice în masă. Georgia este zguduită de mai bine de un an de proteste pro-europene, iar cea mai recentă manifestație a avut loc duminică, când sute de oameni au mărșăluit spre palatul prezidențial, echipați cu măști de gaz, căști și drapele ale Georgiei și UE.

„Nu vrem să trăim în Rusia. Vrem Europa. Trebuie să scăpăm de acest guvern, pentru că e limpede ca lumina zilei că ei sunt autorități pro-ruse”. 

„Georgienii vor prelua puterea astăzi și vor merge acasă mai târziu învingători”. 

„Protestul va fi foarte pașnic exact până când guvernul va recurge la violență. Dacă o vor face, suntem pregătiți să ripostăm”.

Pe fundalul tensiunilor, Uniunea Europeană va analiza reintroducerea sistemului de vize pentru cei care călătoresc în țările europene, măsură care țintește în mod limpede Georgia. Noile reguli vor fi dezbătute de Parlamentul European chiar în aceste zile, urmând să intre în vigoare în decembrie. Măsurile vor putea fi aplicate, la nevoie, în privința tuturor celor 61 de țări care beneficiază de un regim „liberalizat” de vize cu UE, inclusiv statelor din Balcanii de Vest, Moldovei și Ucrainei, țări candidate de aderare la UE. 

În octombrie 2024, partidul de guvernământ Visul Georgian, sub conducerea căruia relațiile cu Occidentul s-au deteriorat vizibil, a obținut majoritatea în parlament. Rezultatul scrutinului a fost contestat de opoziție, care a acuzat fraude și nereguli în procesul electoral. La doar o lună distanță, în noiembrie, formațiunea a anunțat înghețarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană — o decizie care a stârnit îngrijorări atât în rândul cetățenilor pro-europeni, cât și la nivelul comunității internaționale. 

Potrivit Reuters, Visul Georgian neagă că ar avea o orientare pro-rusă și susține că își dorește, în cele din urmă, aderarea la UE, dar într-un mod care să nu pună în pericol relațiile cu Moscova și valorile tradiționale creștin-ortodoxe ale Georgiei. Partidul este considerat de mulți analiști drept controlat din umbră de oligarhul Bidzina Ivanișvili, fost premier și una dintre cele mai influente figuri politice din țară, sancționat de Statele Unite pentru presupusa susținere a intereselor Kremlinului.

05 decembrie 2025, ora 22:48

Cei 27 de martori propuși de Vladimir Plahotniuc, pentru „a face lumină” în dosarul fraudei bancare vor fi citați în curând la judecătorie. Vor avea curaj să-l toarne pe Plahotniuc? - se întreabă analistul politic Ilian Cașu, convins că adevărata miză este dacă foștii „parteneri” ai oligarhului vor depune mărturie împotriva lui. În timp ce Cașu e sceptic, președinta ALDE, Arina Spătaru, și deputatul PAS, Igor Chiriac, spun că au încredere în justiția din Moldova și speră că procesul nu va fi tergiversat, iar martorii vor fi protejați de autorități. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

Ilian Cașu vede „paharul pe jumătate gol” și consideră că infracțiunile care i se incriminează, precum furtul miliardarului, au fost comise în haită.

„E ușor previzibil ce vor spune cei care au fost într-o barcă cu Plahotniuc (...) Crimele care i se incriminează au fost comise în haită (...) Eu nu văd cum ăștia îl vor turna pe Plahotniuc”, a menționat analistul politic.

În același timp, pentru Cașu, o altă miză a procesului ține de întoarcerea banilor furați în caznaua statului: „Accentul trebuie pus pe întoarcerea banilor furați de la cetățenii Republicii Moldova. Suma furată, plus o penalitate”.

„Eu prefer să cred în justiție, prefer să cred în judecători. Sper că aceste alegeri au fost bine gândite”, a declarat Arina Spătaru, referindu-se la lista de 27 de martori ai apărării selectați de instanță din totalul de 160 de persoane solicitate de avocații lui Plahotniuc.

„Listă impunătoare (...) Sper că nu au să se eschiveze, că nu este o modalitate de a tergiversa acest proces (...) Le doresc să fie protejați în calitate de martori, să doarmă liniștiți că nu pățesc nimic, să aibă încredere că dacă îl denunță pe șeful lor, au să primească protecția cuvenită și statul va avea grijă de integritatea lor, inclusiv corporală”, a mai subliniat lidera ALDE.

Iar secretarul Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități din Parlament, Igor Chiriac, speră că „acest număr de martori vor fi audiați într-un termen rezonabil, restrâns”.

„E o infracțiune de rezonanță deosebită. (...) Ne-a făcut de rușine în toată lumea furtul miliardarului”, a declarat Chiriac.

 TV8.md amintește că Vladimir Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27. 

Printre ei se numără: fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, ex-viceguvernatorii BNM, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță, fostul președintele al Parlamentului, Andrian Candu, ex-președintele interimar Marian Lupu, fostul premier Iurie Leancă. În listă apar și ex-deputați, precum Vladimir Andronachi, Sergiu Sîrbu, Oleg Reidman, Veaceslav Ioniță, Denis Ulanov, precum și fosta notară a învinuitului, Olga Bondarciuc.

Avocații inculpatului sunt de părere că reducerea considerabilă a listei persoanelor care iar demonstra nevinovăția acestuia este un abuz. 

„- 27 de martori nu sunt suficienți pentru a demonstra nevinovăția clientului dumneavoastră? - Sunt, dar va fi interesant dacă vom putea să îi aducem pe toți, de asta am prezentat o listă mai mare”, a declarat avocatul Lucian Rogac.

Procurorul de caz are și o explicație în privința deciziei instanței de a reduce numărul de martori. Ba mai mult, spune că unii din ei ar putea refuza să ofere declarații pentru a nu se autoincrimina. 

„Aproximativ o treime din acele persoane au calitate de învinuit sau inculpat în alte cauze care au elemente de conexitate cu frauda bancară. Aceste persoane au dreptul să refuze să dea declarații pentru a nu se autoincrimina. Deciziile aparțin lor. În cazul în care acceptă, acele declarații urmează a fi apreciate de către instanță de comun cu celelalte probe. Poziția acuzării este că acele declarații nu pot fi obiective”, a explicat procurorul Alexandru Cernei.

Vladimir Plahotniuc ar fi beneficiat de 39.282.000 de dolari și 3.518.000 de euro din furtul miliardului. Suma a fost dezvăluită în februarie 2023, la „Cutia Neagră”, de către procurorul general interimar de pe atunci, Ion Munteanu. Tot el declara că în opinia Procuraturii, ar exista suficiente probe pentru condamnarea lui Plahotniuc. Inculpatul riscă până la 20 de ani de pușcărie.

Pe lângă dosarul „Frauda bancară”, Plahotniuc este cercetat și în alte cauze penale. De exemplu, în dosarul „Metalferos”, acesta este învinuit de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. Potrivit acuzării, în perioada 2012-2019, compania de stat ar fi fost implicată într-o schemă prin care metalele erau vândute prin intermediul unor firme controlate din umbră, la prețuri reduse, iar ulterior revândute cu un adaos comercial de 27%. Prejudiciul estimat depășește 1,2 miliarde de lei. În iulie 2022, Judecătoria Chișinău a emis un mandat de arest în contumacie pe numele oligarhului, iar ulterior măsura a fost menținută de Curtea de Apel.

Numele lui Plahotniuc figurează și în dosarul denumit generic „Kuliok”, deschis după apariția imaginilor în care fostul președinte Igor Dodon primea o pungă de bani. Plahotniuc este acuzat de corupere activă în proporții deosebit de mari. Potrivit Procuraturii Anticorupție, Igor Dodon ar fi pretins și acceptat de la Plahotniuc și Iaralov o sumă cuprinsă între 600.000 și 1.000.000 de dolari. Banii erau destinați pentru finanțarea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv plata salariilor angajaților partidului.