07 octombrie 2025, ora 22:45

Progresele înregistrate anul acesta în domeniul transplanturilor bat pasul pe loc. Din iulie și până acum nu a fost realizată nicio intervenție, iar cauza principală a acestei stagnări este lipsa donatorilor și reticența familiilor de a accepta donarea organelor pacienților diagnosticați cu moarte cerebrală. În acest context, astăzi a avut loc Conferința Națională dedicată Zilei Europene a Donării de Organe, Țesuturi și Celule, la care s-au reunit beneficiari și medici cu scopul de a sensibiliza populația asupra importanței donării.

Acum 11 ani, de 8 martie, Valentina Sucitu a primit cel mai prețios cadou: o nouă șansă la viață. Diagnosticată la 18 ani cu hepatită B și D, contractată în urma unui consult stomatologic, boala a evoluat spre ciroză hepatică. În 2014, femeia a devenit primul pacient din țară care a beneficiat de un transplant complet de ficat de la un donator aflat în moarte cerebrală. 

„- După transplant, într-adevăr, viața se schimbă radical. Pentru fiecare e diferit. Pentru mine a fost radical deoarece starea în care am fost, este o nouă viață. Este până la și după. - Ați cunoscut rudele persoanei? - Nu, cu părere de rău nu am cunoscut. Oricum în adâncul sufletului, când plec la biserică, cum am mai spus, îi sunt recunoscătoare doamnei și îi spun: „Nu te știu cine ești, dar eu trăiesc două vieți: pentru tine și pentru mine”.

Iar Nicu Alai Untilă a fost diagnosticat cu insuficiență renală la 12 ani, după ce a primit mai multe antibiotice pentru o răceală. Deși boala a fost ținută sub control timp de cinci ani, la 17 ani a slăbit brusc, iar transplantul de rinichi a devenit indispensabil. Din cauza unor afecțiuni anterioare, părinții au ales să facă operația în 2018, în Turcia. 

„Din păcate, procesul de reabilitare a durat destul de mult pentru că după transplant am avut numeroase infecții, inclusiv un reject, o respingere de rinichi, care a fost tratată foarte greu. Acum, după 7 ani, mă simt bine, doar anumite grețuri pe care le mai am în anumite nopți. Dar, în rest, mă simt bine, sunt mulțumit de rezultatul pe care îl am după transplant și practic mi s-a dat o a doua șansă la viață”.

L-a salvat propria mamă, unicul donator compatibil din familie.  

„Nici nu m-am gândit vreun moment. Am spus doar să fiu bine ca să pot da acest rinichi, să fie bună compatibilitatea. Dacă ar fi posibilitate i l-aș da și pe al doilea. Pentru că acum al meu funcționează mai bine decât al lui. Are creatinina puțin ridicată din cauza sindromului pe care l- a avut”.

Provocarea cea mai mare în domeniul transplanturilor rămâne lipsa donatorilor. Neîncrederea rudelor pacienților aflați în moarte cerebrală de a accepta donarea organelor a crescut și mai mult după pandemia de Covid-19. Provocările însă nu se termină aici. 

„Noi avem câteva centre unde se pot preleva. Sunt coordonatori instruiți pentru a determina moartea cerebrală. În Republica Moldova e cea mai strictă determinare a morții cerebrale din toată Europa pentru a nu fi niciun dubiu. Sunt multe măsuri pe care le fac ei până a stabili. Dacă există acest centru autorizat, sigur se vorbește cu rudele și rudele acceptă sau nu prelevarea de organe. Atunci se înștiințează agenția de transplant pornește această procedură”, a menționat medicul chirurg, Adrian Hotineanu.

Deși, anul acesta au fost realizate 10 transplanturi, cu 6 mai mult decât în 2024, lista de așteptare rămâne lungă. 

„Dacă vorbim de lista de așteptare pentru transplantul de renal, avem actualmente în jur de 25 de pacienți înscriși pe această listă. Dacă vorbim de transplantul hepatic, pe lista de așteptare avem în jur de 50-52 de pacienți”, a declarat directorul Agenției de Transplant, Grigore Romanciuc.

Cel mai tânăr beneficiar căruia i s-a efectuat un transplant este un bebeluș de 1 an și 4 luni care în vara acestui an a primit o parte de ficat de la un adult viu.

18 decembrie 2025, ora 22:16

Audierea martorilor lui Plahotniuc a continuat astăzi cu fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, dar și a lui Ion Ropot, administrator special la Banca de Economii, suspendat ulterior din funcție. Cei doi, care mai au și statut de învinuit în dosarul fraudei bancare, au insinuat că atunci când s-a furat miliardul structurile financiar-bancare erau conduse de oamenii PLDM. Declarația l-a făcut să zâmbească pe Vlad Filat, care a venit neinvitat la ședința de judecată a lui Plahotniuc.

Audierea lui Dorin Drăguțanu a durat aproximativ patru ore. După ce l-a salutat discret pe Plahotniuc, fostul guvernator BNM a început să răspundă la întrebările adresate de acesta. 

Drăguțanu a încercat să convingă instanța că Banca de Economii era o structură influențată puternic de factorul politic și că se întâmpla ca unele credite să fie oferite și prin telefon, la indicația unor politicieni. Fostul guvernator mai spune că BEM păstra prea multe depozite în Federația Rusă, fenomen ce i-a ajutat mult pe cei care au devalizat sistemul. 

Drăguțanu nu a dat nume, dar a ținut să precizeze că PLDM a fost forța politică ce controla la acea vreme structurile financiare. Tot Drăguțanu a încercat să îl convingă pe procuror că Ilan Șor avea o reputație bună în trecut, tocmai de asta, în 2014, chiar el i-a semnat scrisoarea prin care l-a făcut membru al administrației Băncii de Economii. 

Mărturii a făcut și Ion Ropot care a fost administrator special, pus în funcție de Banca Națională la Banca de Economii, preluând gestiunea băncii. Și el are statut de învinuit în același dosar, iar procurorul precizează că acesta a confirmat în instanță ilegalitățile comise în patru luni când acesta a activat în calitate de administrator.

Totodată, procurorul precizează că declarațiile martorilor sunt generale și nu se referă la obiectul cauzei. Deși au fost aruncate săgeți spre Filat care a fost prezent în ședință, martorii încercând să spună că amestecul politicului din acea perioadă în sistemul bancar ar fi produs criza, liderul PLDM nu a putut să se expună. Mai târziu acesta a făcut declarații în fața presei.

Totuși apărătorii lui Plahotniuc spun că informațiile comunicate de martori demonstrează nevinovăția clientului lor.

Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27.