08 octombrie 2025, ora 09:38

Două femei din raionul Sîngerei au fost recunoscute vinovate de corupere electorală. Instanța le-a aplicat fiecăreia o amendă în valoare de 40.000 de lei.

Potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale, în luna septembrie 2024, inculpatele ar fi oferit câte 2.400 de lei unor alegători și susținători din raionul Sîngerei, pentru a-i influența să voteze „nu” la referendumul din octombrie și să susțină orice candidat la alegerile prezidențiale, cu excepția unuia anume.

Inculpatele au pledat nevinovate, iar sentința poate fi atacată la Curtea de Apel Nord.

Conform recentelor modificări la Codul Penal, oferirea de bani, bunuri, servicii sau alte foloase pentru a influența alegătorii să voteze sau să nu voteze este pedepsită cu închisoare de la 2 la 6 ani.

Persoanele fizice riscă, pe lângă detenție, amenzi între 37.500 și 57.500 de lei, precum și interdicția de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura activității pentru viața până la 5 ani. 

În cazul persoanelor juridice, amenda poate ajunge până la 400.000 de lei, fiind prevăzută și sancțiunea complementară de interzicere a activității sau chiar lichidarea entității implicate. 

Completările aduse Codului penal vizează și cazurile în care corupția electorală este comisă în interesul unui grup criminal organizat, al unei organizații criminale sau cu sprijinul unui stat ori organizații străine, entități anticonstituționale sau reprezentanții acestora. 

În astfel de situații, sancțiunile prevăd închise de la 7 la 15 ani, amendă până la 117.500 de lei și interdicția unei anumite funcții sau a desfășurării activității pentru o viață între 5 și 10 ani. Pentru persoane juridice, amenda poate ajunge până la 1 milion de lei, fiind prevăzute și măsura de lichidare a entității sau suspendarea activităților sale.

18 decembrie 2025, ora 22:16

Audierea martorilor lui Plahotniuc a continuat astăzi cu fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, dar și a lui Ion Ropot, administrator special la Banca de Economii, suspendat ulterior din funcție. Cei doi, care mai au și statut de învinuit în dosarul fraudei bancare, au insinuat că atunci când s-a furat miliardul structurile financiar-bancare erau conduse de oamenii PLDM. Declarația l-a făcut să zâmbească pe Vlad Filat, care a venit neinvitat la ședința de judecată a lui Plahotniuc.

Audierea lui Dorin Drăguțanu a durat aproximativ patru ore. După ce l-a salutat discret pe Plahotniuc, fostul guvernator BNM a început să răspundă la întrebările adresate de acesta. 

Drăguțanu a încercat să convingă instanța că Banca de Economii era o structură influențată puternic de factorul politic și că se întâmpla ca unele credite să fie oferite și prin telefon, la indicația unor politicieni. Fostul guvernator mai spune că BEM păstra prea multe depozite în Federația Rusă, fenomen ce i-a ajutat mult pe cei care au devalizat sistemul. 

Drăguțanu nu a dat nume, dar a ținut să precizeze că PLDM a fost forța politică ce controla la acea vreme structurile financiare. Tot Drăguțanu a încercat să îl convingă pe procuror că Ilan Șor avea o reputație bună în trecut, tocmai de asta, în 2014, chiar el i-a semnat scrisoarea prin care l-a făcut membru al administrației Băncii de Economii. 

Mărturii a făcut și Ion Ropot care a fost administrator special, pus în funcție de Banca Națională la Banca de Economii, preluând gestiunea băncii. Și el are statut de învinuit în același dosar, iar procurorul precizează că acesta a confirmat în instanță ilegalitățile comise în patru luni când acesta a activat în calitate de administrator.

Totodată, procurorul precizează că declarațiile martorilor sunt generale și nu se referă la obiectul cauzei. Deși au fost aruncate săgeți spre Filat care a fost prezent în ședință, martorii încercând să spună că amestecul politicului din acea perioadă în sistemul bancar ar fi produs criza, liderul PLDM nu a putut să se expună. Mai târziu acesta a făcut declarații în fața presei.

Totuși apărătorii lui Plahotniuc spun că informațiile comunicate de martori demonstrează nevinovăția clientului lor.

Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27.