Președintele american Donald Trump a făcut o evaluare diplomatică surprinzătoare: negocierea cu Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina este o sarcină mai dificilă decât obținerea unui acord de pace în Orientul Mijlociu, relatează Kyiv Post. „Este o nebunie. Credeam că va fi una dintre cele mai ușoare”, a spus el. Între timp, Rusia susține că elanul dat de summitul Putin-Trump s-a epuizat și amenință că va reacționa dur dacă SUA vor furniza Ucrainei rachete Tomahawk.

Între timp, Rusia se laudă că a cucerit 1% din suprafața Ucrainei timp de un an. Vladimir Putin a declarat că forţele ruse au ocupat aproape 5.000 de kilometri pătrați de teritoriu în Ucraina în 2025 şi că Moscova păstrează complet inițiativa strategică pe câmpul de luptă, relatează Reuters. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că vrea să destabilizeze Europa prin utilizare de drone pentru sabotaj şi perturbare, informează miercuri The Guardian. Europa „trebuie să răspundă la războiul hibrid” purtat de Rusia, a declarat Ursula von der Leyen.

UPDATE Dronele considerate periculoase pot fi doborâte de polițiști începând de miercuri, 8 octombrie, anunță Guvernul Germaniei. Alte tehnici disponibile pentru doborârea dronelor includ utilizarea laserelor sau a semnalelor de bruiaj, relatează Adevărul. Ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a prezentat amendamente legislative pentru a consolida mijloacele poliţiştilor, care vor putea adopta „măsuri fizice, adică să intercepteze şi să doboare drone”.

UPDATE Rusia depune eforturi să descurajeze Statele Unite să înarmeze Ucraina cu temutele rachete Tomahawk. După declarațiile coordonate făcute marți de purtătorul de cuvânt al Kremlinului și fostul președinte rus Dmitri Medvedev, subiectul a fost reluat miercuri de viceministrul de externe Serghei Riabkov, care a amenințat Statele Unite cu consecințe grave, scrie Libertatea. Statele Unite trebuie „să înțeleagă amploarea și gravitatea consecințelor” furnizării de rachete de croazieră Tomahawk către Ucraina, a transmis Riabkov, potrivit Ukrainska Pravda.

UPDATE Doi muncitori au fost răniţi în atac, potrivit DTEK, cel mai mare operator de energie electrică din Ucraina. Compania nu a furnizat alte informaţii, inclusiv locaţia centralei. Sectorul energetic a fost un câmp de luptă cheie de când Rusia a lansat invazia totală asupra vecinului său, în urmă cu mai bine de trei ani, potrivit AP.

UPDATE Guvernul elvețian a prelungit miercuri statutul de protecție oferit refugiaților ucraineni cel puțin până la 4 martie 2027. Elvețienii au invocat instabilitatea continuă cauzată de războiul provocat de Rusia, scrie Reuters.

UPDATE Belgia se află sub o presiune tot mai mare pentru a permite utilizarea activelor înghețate ale Rusiei pentru un „împrumut de reparații” către Ucraina, după ce Berlinul și alte capitale occidentale și-au schimbat poziția, scrie Financial Times.

UPDATE Turcia se poziționează ca viitor hub energetic regional, pregătind o mișcare care ar putea schimba complet echilibrul gazelor naturale în Europa. Prin reexportul gazului natural lichefiat (GNL) importat către statele europene și producția proprie, Ankara ar putea reduce dependența Europei de Rusia și Iran, scrie Mediafax.

UPDATE Elanul puternic generat de summitul Rusia-SUA de la Anchorage pentru soluționarea conflictului din Ucraina pare că s-a epuizat deja, a susținut Serghei Riabkov, viceministrul rus de Externe, conform agenției TASS.

UPDATE Şeful Comisiei de apărare din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), Andrei Kartapolov, a apărat miercuri prezenţa cetăţenilor cubanezi în rândurile armatei ruse care luptă în Ucraina, pe fondul acuzaţiilor SUA privind participarea masivă a acestora la conflict, relatează EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE Incidentele recente cu drone şi alte încălcări ale spaţiului aerian arată că Europa se confruntă cu un război hibrid la care trebuie să răspundă cu măsuri ce depăşesc apărarea tradiţională, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs rostit în Parlamentul European, relatează Reuters, potrivit News.ro.

UPDATE Rusia va răspunde în oglindă, dacă vreo ţară va efectua un test nuclear, a declarat, miercuri, ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov – potrivit TASS.

UPDATE Camera inferioară a parlamentului rus a aprobat miercuri retragerea din acordul istoric cu Statele Unite, care viza reducerea stocurilor uriașe de plutoniu de calitate militară rămase din mii de ogive nucleare din perioada Războiului Rece, scrie Digi24.

UPDATE Ambasadorii țărilor Uniunii Europene au convenit, miercuri, să continue planul de a pune capăt importurilor de petrol și gaze din Rusia până în 2028, au declarat diplomații UE. Astfel, a fost eliminat primul obstacol politic al legii înainte ca guvernele să o voteze în octombrie. UE negociază propuneri legislative pentru eliminarea treptată a petrolului și gazelor rusești până în ianuarie 2028, încercând să priveze Kremlinul de veniturile necesare pentru finanțarea războiului din Ucraina, scrie Mediafax.

UPDATE Guvernul moldovean a aprobat în cadrul ședinței din 8 octombrie strategia militară pentru anii 2025–2035, actualizând actul din 2018 pe fondul războiului de la graniță. Aceasta prevede îmbunătățirea capacităților de apărare și adaptarea la noile realități de securitate.

UPDATE Livrările de rachete Tomahawk americane către Ucraina ar putea dura luni de zile și s-ar putea să nu părăsească niciodată lansatoarele, dar asta nu înseamnă că nu vor avea un impact asupra Moscovei. Transferul acestor rachete către Ucraina va dura luni de zile, iar președintele SUA, Donald Trump, s-ar putea să nu autorizeze imediat armata ucraineană să le lanseze împotriva țintelor din Rusia. Iegor Cernev, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate Națională, Apărare și Informații din Verhovna Rada, este cel care a comunicat această informație pentru cotidianul britanic The Telegraph.

UPDATE Doi soți din Rusia au fost trimiși în instanță pentru că au cântat la o petrecere un cântec în limba ucraineană. Aceștia au fost obligați de către anchetatorii ruși să își prezinte scuzele public, în mai multe rânduri.

UPDATE Un avion specializat al Forțelor Aeriene ale SUA, utilizat pentru misiuni de recunoaștere electronică, a fost reperat efectuând zboruri circulare în apropierea enclavei ruse Kaliningrad, într-un moment în care temerile privind o posibilă escaladare a conflictului din Europa revin în actualitate, scrie Daily Mail.

UPDATE Ucraina va majora importurile de gaze naturale cu 30%, în urma noilor atacuri lansate de Rusia asupra infrastructurii energetice, a declarat marți ministrul Energiei, Svitlana Hrynciuk, după o întâlnire cu ambasadorii statelor G7, potrivit Mediafax.

UPDATE Armata ucraineană a înregistrat în septembrie o creştere cu 11% a obiectivelor ruse lovite de dronele sale pe linia frontului, comparativ cu luna august, ceea ce dus la creşterea cu 23% a numărului victimelor în rândul trupelor rusești, comparativ cu luna precedentă. Datele au fost făcute publice de şeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, scrie Digi24.

UPDATE Oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene care au vizitat Ucraina în ultima vreme au transmis un mesaj sever Kievului, afirmând că mai are multe de făcut pentru a-şi asigura intrarea în blocul european, în timp ce ei lucrează la depăşirea opoziţiei Ungariei faţă de aderarea Ucrainei, scrie Reuters.

UPDATE După începerea invaziei Moscovei din Ucraina pe 24 februarie 2022, Occidentul a alungat Rusia de pe piața de energie din Europa, impunând mai multe pachete de sancțiuni. Iar acum Vladimir Putin primește o grea lovitură de la cel mai bun prieten președinte, Xi Jinping, după ce s-a anunțat că proiectul de miliarde al Rusiei e în fundătură. Acesta s-ar putea realiza în totalitate de-abia în 2034-2035. Acordul privind conducta denumită Power of Siberia 2 dintre Rusia și China ar putea dura un deceniu pentru a stimula exporturile, dar termenii cheie ai înțelegerii dintre Putin și Xi Jinping sunt încă nerezolvați, potrivit Reuters.

UPDATE Rusia va reacționa dur dacă Statele Unite vor furniza Ucrainei rachete Tomahawk, a declarat miercuri Andrei Kartapolov, președintele comisiei de apărare din parlamentul rus, potrivit agenției de presă de stat RIA. „Cunoaștem foarte bine aceste rachete, cum se deplasează, cum să le doborâm, am lucrat cu ele în Siria, deci nu e nimic nou”, a declarat Kartapolov citat de RIA. „Numai cei care le furnizează și cei care le folosesc vor avea probleme”, a mai spus parlamentarul rus, potrivit Rador.

UPDATE Aproape 2.000 de amplasamente militare rusești ar ajunge în raza de acțiune a forțelor ucrainene dacă Washingtonul aprobă livrarea de rachete de croazieră Tomahawk, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Sunt însă mai multe ținte decât rachete disponibile, pentru că în producția actuală nu ar exista suficiente astfel de arme, scrie Kyiv Post. ISW a precizat că varianta Tomahawk cu rază lungă de acțiune ar putea fi utilizată până la aproximativ 2.500 de kilometri, ceea ce ar pune cel puțin 1.945 de ținte militare rusești în raza de acțiune. O variantă cu rază mai scurtă de acțiune, care ar putea zbura aproximativ 1.600 de kilometri, ar atinge aproximativ 1.655 de ținte. Printre amplasamentele enumerate de ISW se numără o mare fabrică de drone Shahed aflată în zona industrială Alabuga din Tatarstan și zeci de aerodromuri militare. De asemenea, 76 de baze aeriene ar putea fi atacate cu rachetele Tomahawk cu rază extinsă de acțiune și 67 cu versiunea standard. Engels-2, care găzduiește bombardiere strategice rusești, se număra printre ele. Analiștii susţin că rachetele ar permite Ucrainei să lovească adânc în teritoriul Rusiei și să avarieze instalațiile care aprovizionează și susțin operațiunile din prima linie. Această capacitate, spun ei, ar putea perturba serios efortul Rusiei în război.

UPDATE Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a asigurat marţi că nu există "consecinţe pentru siguranţa nucleară" după ce o dronă a lovit turnul de răcire al unei centrale nucleare ruse, notează AFP, conform Agerpres.

UPDATE Creșterea produsului intern brut (PIB) prognozată pentru Ucraina pentru 2026 a scăzut cu peste 3%, potrivit unui raport recent publicat de Banca Mondială. Organizația se așteaptă acum ca economia Ucrainei să crească cu doar 2% — cu 3,2 puncte procentuale mai puțin decât previziunile din iunie 2025, notează Mediafax.

UPDATE Vladimir Putin anunță cea mai dură reformă fiscală din ultimii ani, menită să acopere deficitul bugetar provocat de războiul din Ucraina. Din 2026, Moscova va majora TVA-ul de la 20% la 22% și va tăia miliarde de ruble din bugetele sănătății și protecției sociale. Potrivit cercetătoarei Alexandra Prokopenko, de la Centrul Carnegie Rusia Eurasia, noul buget arată clar că „populația rusă va plăti pentru războiul dus de Putin în Ucraina”. În 2026, cheltuielile pentru apărare vor reprezenta 29% din bugetul de stat, adică aproape 13 trilioane de ruble, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul polonez, Donald Tusk, a avut o replică tăioasă pe rețelele de socializare după ce fostul cancelar german Angela Merkel a insinuat, într-un interviu pentru publicația maghiară Partizan, că Polonia și țările baltice ar putea avea o parte din vină pentru invazia Rusiei în Ucraina. Tusk a scris pe Facebook, apoi pe TikTok, că ”problema Europei, Ucrainei, Lituaniei și Poloniei nu este că Nord Stream 2 a fost aruncat în aer, ci că a fost construit”. „Către toți inițiatorii și susținătorii Nord Stream 1 și 2. Singurul lucru pe care ar trebui să-l faceți astăzi în această privință este să vă cereți scuze și să păstrați tăcerea”, a scris Tusk pe X.

UPDATE A găsit Ucraina călcâiul lui Ahile al Rusiei? Criza combustibilului din Rusia devine una dintre cele mai vizibile consecințe ale războiului din Ucraina. În ultimele luni, Kievul a adoptat o strategie îndrăzneață și inovatoare, atacând sistematic rafinăriile rusești cu ajutorul dronelor. În fața unei crize energetice tot mai adânci, Rusia ar putea fi nevoită să caute soluții diplomatice pentru a evita o destabilizare internă, scrie Spotmedia.

UPDATE Liderul american Donald Trump, care a susținut că poate pune capăt războiului din Ucraina peste noapte, și-a reconsiderat în mod semnificativ poziția. El a susținut că un acord pentru încetarea conflictului din Gaza este „foarte aproape”, un semn concret al progresului într-unul dintre cele mai dificile conflicte din lume. Dar rezolvarea războiului declanșat de Rusia? Trump a recunoscut că negocierile în acest sens s-au dovedit a fi „poate mai dificile”. „Este o nebunie. Credeam că va fi una dintre cele mai ușoare”, a spus el, scrie Digi24.

UPDATE În mesajul său video de marţi seara, Zelenski a spus că Moscova îşi foloseşte aşa-numita „flotă din umbră” nu doar pentru a finanţa războiul prin transport de petrol cu tancuri petroliere, ci şi pentru sabotaj şi diverse eforturi de a submina stabilitatea pe întreg continentul european. „Recentele lansări de drone de pe tancuri petroliere constituie un astfel de exemplu”, a subliniat Zelenski, citând informaţii ale serviciilor secrete ucrainene.

UPDATE Rusia a cucerit într-un an 1% din suprafața Ucrainei.  Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că forţele ruse au capturat aproape 5.000 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean în acest an, susținând că Moscova şi-a păstrat „inițiativa strategică completă” pe câmpul de luptă. Câștigurile reprezintă aproximativ 1% din suprafața terestră a Ucrainei, aducând controlul total al Rusiei la aproape 20%, transmite France 24.

UPDATE Rusia își intensifică propaganda și operațiunile psihologice împotriva statelor occidentale, pe măsură ce a intrat în „Faza 0” a pregătirilor pentru un potențial război cu NATO, a anunțat un important grup de reflecție american specializat în securitate, relatează TVP World.

UPDATE Thomas Ahrenkiel, directorul Serviciului de Informații al Apărării din Danemarca, susține că au existat mai multe incidente în strâmtorile daneze, unde elicopterele și avioanele de luptă au fost expuse la radarele de urmărire și la navele de război rusești, potrivit presei daneze. Într-o conferință de presă, împreună cu ministrul Apărării din Danemarca, Troels Lund Poulsen, Thomas Ahrenkiel a oferit o perspectivă detaliată asupra cunoștințelor serviciilor secrete daneze despre amenințările hibride ale Rusiei, scrie Antena3.

UPDATE Autoritățile de ocupație din Crimeea verifică telefoanele elevilor în școli pentru a identifica conținutul și setările care ar putea indica o poziție pro-ucraineană, a raportat Centrul pentru Combaterea Dezinformării pe 7 octombrie. „Activiștii mișcărilor ucrainene din teritoriile ocupate temporar raportează că, în școlile din Crimeea, reprezentanții administrației de ocupație, împreună cu personalul militar rus, verifică telefoanele mobile ale copiilor, căutând aplicații interzise, servicii VPN și chiar limba ucraineană în setări”, a declarat centrul, scrie Mediafax.

UPDATE Luptătorii din Regimentul 412 Drone Nemesis, în cooperare cu unitatea de recunoaștere aeriană a Serviciului de Pază de Frontieră al Ucrainei, au detectat și distrus o stație rusă de război electronic (EW) R-330Zh „Zhitel” amplasată în regiunea Luhansk, scrie Digi24.

UPDATE United Aircraft Corporation a transferat un nou lot de avioane de vânătoare-bombardiere Su-34 către Forțele Aerospațiale ale Rusiei, semnalând o producție constantă în timp de război. Această mișcare evidențiază efortul Moscovei de a menține puterea aeriană pe frontul din Ucraina și de a compensa pierderile înregistrate în timp, scrie Gândul. În anul 2008, prețul unui Su-34 era estimat la 36 milioane dolari, dar – pentru anii 2024 și 2025 – prețul ar fi chiar de 85 milioane dolari/bucată.

UPDATE Un agent infiltrat ATESH dezvăluie modul în care frica, represaliile și tensiunile interne transformă serviciul militar într-o capcană a cărei cheie lipsește. El a povestit cum comandantul companiei a colectat toate cardurile bancare ale personalului în timp ce unitatea se pregătea să se deplaseze în regiunea Donețk, arată Digi 24. Măsura pare să aibă scopul de a împiedica soldații să acceseze fondurile personale. Comandantul a promis că va returna cardurile după relocare. ATESH a calificat acțiunea ca fiind ilegală și a declarat că a interzis oricui să vorbească, amenințând cu „obnulit” – un termen rus care înseamnă a ucide – pe cei care o fac.

UPDATE Rusia şi India au început exerciții militare comune în statul Rajasthan din nord-vestul Indiei având drept scop îmbunătățirea operaţiunilor de combatere a terorismului, a informat Ministerul rus al Apărării, transmite marţi Reuters, potrivit Agerpres. Exerciţiile comune "Indra 2025" se desfăşoară în poligonul Mahajan din Rajasthan şi vor continua până pe 15 octombrie, a precizat ministerul rus. „Obiectivul principal al exercițiului este perfecționarea coeziunii unităților ambelor state în lupta împotriva terorismului, inclusiv perfecționarea tacticilor de operațiuni contrateroriste", a indicat aceeași sursă. „O atenție deosebită va fi acordată creșterii compatibilităţii operaționale a unităților şi schimbului de bune practici în contextul războiului modern", a mai precizat Ministerul rus al Apărării.