Șeful celei mai mari bănci din Rusia avertizează că taxele lui Vladimir Putin vor topi profiturile record ale instituțiilor financiare. Mai mult, Rusia ar putea rămâne fără cel mai mare client european pentru gaze după ce Turcia s-a orientat spre importuri din SUA, în timp ce Federația Rusă a ajuns să importe benzină și motorină din Belarus. Totodată, marile companii industriale rusești își reduc săptămânile de lucru, trimit angajații în concediu fără plată sau îi concediază, relatează Reuters. Pe măsură ce presupusele incursiuni cu drone ale Moscovei amenință să provoace haos, Europa se confruntă cu o dilemă: să răspundă și să riște o escaladare sau să fie acuzată de slăbiciune, notează The Guardian. 

După ce Rusia a acuzat fără probe Bruxelles-ul și NATO că ar fi elaborat un plan de organizare de „provocări” în Transnistria, acum Moscova dă vina pe Ucraina și serviciile secrete din Occident că ar fi lansat drone asupra României și altor țări europene. Toate acestea sunt acuzații false care se încadrează în categoria operațiunilor „sub steag fals”. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că această proliferare a acuzațiilor este un indicator al faptului că Rusia ar fi intrat în „faza 0” de pregătire a unui război contra NATO. Dacă Putin va iniția o nouă mobilizare în Rusia, aceasta ar putea reprezenta o amenințare gravă pentru Europa și ar putea declanșa un război mondial, a avertizat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Kyiv Independent.

UPDATE Marele scriitor rus exilat Mihail Șișkin avertizează că regimul lui Vladimir Putin nu va dura veșnic. Într-un interviu pentru L'Express, Șișkin explică că majoritatea rușilor trăiesc încă cu o „conștiință tribală patriarhală”, sprijinind docil politica Kremlinului. El afirmă că adevărata cultură rusă, referindu-se la geniile literaturii și muzicii, nu poate fi făcută responsabilă pentru crimele comise în Ucraina. Propaganda Kremlinului transformă simbolurile culturale în instrumente de obediență, dar adevărata cultură, care dezvoltă spiritul critic, a fost mereu reprimată. Scriitorul prezice că, la fel ca toate regimurile puternice rusești, regimul lui Putin va sfârși în haos, iar poporul va trebui să învețe să se apere și să gândească liber.

UPDATE Autorităţile ucrainene au ordonat joi evacuarea familiilor cu copii care locuiesc în anumite cartiere din Kramatorsk, ultimul mare oraş din Donbas aflat sub controlul Kievului, situat la circa 20 de kilometri de linia frontului şi vizat cu regularitate de atacuri aeriene ruseşti, relatează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE Liderul rus Vladimir Putin a declarat joi că apărarea aeriană a Rusiei este responsabilă pentru doborârea unui avion de linie azer, în decembrie anul trecut, tragedie în care au murit 38 de persoane, scrie Adevărul. Este prima sa recunoaștere a responsabilității ruse pentru incidentul aviatic. Avionul de pasageri al Azerbaijan Airlines s-a prăbușit pe 25 decembrie 2024, în timp ce zbura de la Baku spre Groznîi, capitala regională a republicii ruse Cecenia.

UPDATE Kievul îl va nominaliza pe Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace dacă acesta trimite rachete Tomahawk în Ucraina și ajută la negocierea unui armistițiu cu Rusia, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Politico.

UPDATE Dialogul dintre Federația Rusă și Statele Unite ale Americii (SUA) a fost pus pe „pauză serioasă”, a transmis joi, 9 octombrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Dmitri Peskov a subliniat că pauza din „procesul de dialog” vizează „negocierile de la Istanbul” privind încheierea războiului din Ucraina.

UPDATE Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski spune că Putin se teme de un eventual armistițiu, fiindcă reîntoarcerea la război ar fi dificilă pentru Rusia în acest caz. Într-o postare publicată joi, la amiază, pe X, Zelenski spune că șeful Rusiei se teme în mod personal de un eventual armistițiu. În cazul în care un acord de pace între cele două țări ar fi stabilit, Rusia se va putea reîntoarce cu greu la restabilirea războiului la scară largă, crede liderul ucrainean, potrivit Mediafax.

UPDATE O anchetă internațională a dezvăluit o rețea a serviciilor secrete militare ruse care a trimis în Europa colete-bombă prin DHL și DPD. Traseul explozibililor duce în Estonia, Lituania și Letonia. Investigația, realizată de jurnaliști din statele baltice, Polonia și SUA, a dezvăluit una dintre cele mai periculoase operațiuni de sabotaj atribuite serviciului de informații militare ruse, din ultimii ani. Totul fost descoperit după o serie de explozii și incendii misterioase în depozite DHL și DPD din Germania, Polonia și Marea Britanie – incidente care, potrivit anchetatorilor, ar fi putut provoca un dezastru aerian de proporții, scrie Mediafax.

UPDATE Ucraina va trimite săptămâna viitoare o delegație în Statele Unite pentru discuții la nivel înalt pe teme precum apărarea aeriană, cooperarea în domeniul energetic, sancțiunile și negocierile privind înghețarea activelor rusești, a anunțat președintele Volodimir Zelenski, conform Kyiv Post.

UPDATE  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că livrarea rachetelor de croazieră Tomahawk către Ucraina ar putea schimba dinamica războiului și determina Rusia să revină la masa negocierilor, în contextul în care președintele american Donald Trump analizează posibilitatea furnizării lor. Livrarea rachetelor Tomahawk ar putea „forța Rusia să vadă realitatea și să se așeze la masa negocierilor”, a spus președintele Volodimir Zelenski într-o discuție cu jurnaliștii la Kiev, pe 8 octombrie, scrie Mediafax. Tomahawk-urile sunt rachete de croazieră subsonice cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte la o distanță cuprinsă între 1.600 și 2.500 de kilometri.

UPDATE Belgia solicită garanții ferme din partea Uniunii Europene înainte să aprobe folosirea activelor rusești înghețate pentru un împrumut de reparații destinat Ucrainei. Pentru a susține acest demers, autoritățile de la Bruxelles au prezentat, la summitul informal de la Copenhaga, condițiile stricte privind modul în care ar urma să fie utilizate fondurile blocate ale Rusiei, scrie Mediafax.

UPDATE România ar putea ajuta Republica Moldova în cazul în care ar fi atacată de Rusia în baza legii care protejează cetățenii români, a declarat șeful Armatei Române, Gheorghiță Vlad. Șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, susține că noua lege a apărării este binevenită în contextul actual și i-a asigurat pe cetățeni că România este pregătită să reziste și chiar va sprijini și Republica Moldova, a declarat șeful armatei într-un interviu la euronews. Șeful Armatei Române a mai susținut că este convins că rușii nu vor ataca, însă spune că războiul hibrid la care apelează Moscova trebuie eliminat.

UPDATE Europa trăiește o nouă eră de incertitudine, marcată de atacuri cibernetice, incursiuni ale dronelor și tensiuni crescânde cu Rusia. În timp ce liderii europeni avertizează că „nu mai suntem în pace”, Statele Unite par tot mai deconectate de realitatea de pe continent. Criza de securitate din Europa se adâncește tot mai mult pe fondul slăbirii încrederii în garanțiile americane oferite NATO, după ce Rusia lui Vladimir Putin pare că testează tot mai mult limitele Alianței, se arată întrr-o analiză CNN.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că forţele ucrainene au provocat trupelor ruse pierderi grele în timpul unei contraofensive în regiunea estică Doneţk, principalul teatru de operaţiuni în cei peste trei ani şi jumătate de război în Ucraina, informează Reuters, preluată de Agerpres.

UPDATE Măsurile discutate de aliații NATO urmăresc să pedepsească Moscova pentru „războiul hibrid” pe care l-a declanșat și să stabilească contramăsuri clare după ce dronele și avioanele rusești au încălcat repetat spațiul aerian al Alianței, inclusiv pe cel al României, au spus pentru Financial Times patru oficiali NATO informați cu privire la discuții.

UPDATE Războiul din Ucraina și refuzul Federației Ruse de a pune capăt conflictului este doar o parte dintre probleme cu care de confruntă aripa estică a Uniunii Europene, arată o analiză The Washington Post. Noul premier eurosceptic al Cehiei poate crește influența adepților lui Putin în Est tocmai într-un moment de slăbiciune pentru Franța și Germania, considerați stâlpii de rezistență ai UE.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că partenerii externi doresc ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană, majoritatea absolută susținând acest obiectiv. Singura opoziție vine din partea Ungariei, însă acest lucru nu ar trebui să devină un obstacol – consideră liderul de la Kiev. „Nu există ezitări, majoritatea absolută susține aderarea. 26 de țări ne sprijină. Există unele nuanțe, dar înțeleg atmosfera generală. În momentul critic al votului, toate cele 26 de țări vor fi de partea noastră” – a declarat Zelenski, miercuri seară, în cadrul unei întâlniri cu presa. Totuși, șeful statului ucrainean a recunoscut că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE. Potrivit lui Zelenski, acest lucru se explică prin campania electorală a premierului Viktor Orbán, care își construiește platforma politică pintr-o poziţie îndreptată împotriva tuturor deciziilor UE, scrie Rador.

UPDATE Locuitorii regiunii transnistrene mai au gaz pentru o săptămâna. Volumele contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz vor acoperi nevoile consumatorilor din stânga Nistrului până pe 16 octombrie, a precizat pentru TV8 șeful MoldovaGaz, companie care asigură tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova către regiunea din stânga Nistrului. De o săptămână autoritățile separatiste au trecut la așa numitul regim de mare economie, iar aseară la Tiraspol s-a stins și lumina.

UPDATE Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, l-a criticat dur pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, după ce acesta a sugerat că Kievul ar putea adera la Uniunea Europeană fără acordul Budapestei. Oficialul maghiar a declarat că "Zelenski a pierdut contactul cu realitatea" și i-a reamintit că decizia privind extinderea Uniunii aparține exclusiv statelor membre, subliniind totodată că Ungaria se opune ferm integrării Ucrainei în UE.

UPDATE Șefa misiunii ucrainene la NATO, Olena Hetmanciuk, afirmă că discuțiile cu privire la posibilitatea înarmării țării sale cu rachete americane Tomahawk ar trebui să transmită un semnal Rusiei, informează Ukrainska Pravda. Ea a adăugat că „este important să le clarificăm rușilor că orice este posibil”. „Toate opțiunile sunt pe masă”, a subliniat ambasadoarea Ucrainei la NATO. „Apărarea aeriană este extrem de importantă, dar, în cele din urmă, este ca niște analgezice, iar pentru a ajunge la sursa durerii trebuie să lovim adânc”, a conchis Olena Hetmanciuk, potrivit Libertatea.

UPDATE Rusia este nevoită să apeleze la importuri de combustibil din Belarus pe fondul crizei de benzină și motorină de pe plan intern în urma atacurilor cu drone efectuate de ucraineni asupra rafinăriilor și depozitelor, relatează Reuters.

UPDATE Bombardament în Nikopol - Rușii au bombardat Nikopol și Marganeț cu artilerie, rachete MLRS și drone FPV, a anunțat primarul orașului Krivoi Rog. O femeie și doi bărbați au fost răniți. O companie, o organizație religioasă, 15 case private, o clădire cu 5 etaje, 3 anexe, 6 mașini și o conductă de gaze au fost avariate, scrie Știripesurse.

UPDATE Andrej Babis, liderul mișcării populiste ANO și câștigător al alegerilor legislative din Cehia, a anunțat miercuri, 8 octombrie, că, dacă va reuși să formeze un guvern, va pune capăt oricărei forme de ajutor militar direct acordat Ucrainei, rupând cu politica de sprijinire a Kievului promovată de actualul executiv de centru-dreapta, relatează EFE.

UPDATE Kremlinul încearcă din nou să folosească regiunea transnistreană ca instrument de presiune asupra Republicii Moldova, după eșecul planului de destabilizare din timpul alegerilor parlamentare. Cel puțin asta crede Alexandr Slusari, membru al Consiliului de supraveghere al Energocom, invitat la „Новая неделя” de la TV8.

UPDATE Rusia consideră că nu există condiţii pentru menţinerea tratatului privind reconversia plutoniului militar semnat în 2000 cu SUA, a declarat miercuri viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, în cadrul unei intervenţii în Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului), potrivit EFE, transmite Agerpres.

UPDATE Un document recent declasificat al CIA arată că, în perioada în care era vicepreședinte al Statelor Unite, Joe Biden ar fi încercat să blocheze difuzarea unui raport de informații din 2016, care consemna faptul că oficiali ai guvernului ucrainean discutau despre legăturile familiei sale cu practici comerciale considerate ilegale în Ucraina, relatează The Washington Times.

UPDATE Rusia externalizează din ce în ce mai mult războiul din Ucraina. Pentru a compensa pierderile record și recrutările în scădere, Moscova importă forță de luptă de peste hotare, în special din țări cu regimuri autoritare, relatează Forbes.

UPDATE Rusia a avariat grav o centrală termică ucraineană, într-un atac nocturn, au acuzat miercuri autorităţile ucrainene, în contextul în care Moscova îşi continuă campania anuală prin care vrea să-i lase pe ucraineni fără căldură, lumină şi apă curentă odată cu apropierea iernii, relatează Euronews, citat de news.ro.

UPDATE Deși mulți experți au apreciat că Ucraina nu va putea rezista invaziei masive a Rusiei din 2022, iată că previziunile nu s-au adeverit. Iar acum, Kievul a întors masa în favoarea sa contra lui Putin. Dacă speranțele în Trump s-au epuizat, iată că Ucraina a găsit tactica salvatoare: cheia pentru a-i ține pe ruși la distanță și de a compensa lipsa soldaților a fost tehnologia dronelor. Dezvoltarea unei industrii de producere a dronelor a contribuit din plin la protejarea Ucrainei, într-o luptă inegală cu Rusia, care dispune de o armată mult mai numeroasă, dar și de armament în cantități foarte mari, potrivit The Atlantic. 

UPDATE Rusia a format un nou grup militar maritim numit „Española” pentru a lupta împotriva Ucrainei în Marea Neagră. Format din ultrași ai echipelor de fotbal, acesta este condus de Stanislav Orlov, 44 de ani, zis „Spaniolul” și își propune să devină prima „companie militară privată maritimă" din Rusia, arată o investigație a portalului independent Realitatea Crimeei, scrie Libertatea.

UPDATE Cheltuielile cu președintele Rusiei și administrația sa vor cunoaște o nouă majorare în 2026, conform proiectului de buget prezentat în Duma de Stat. Potrivit documentului, întreținerea aparatului prezidențial va costa contribuabilii ruși peste 32,9 miliarde de ruble, o sumă care o depășește semnificativ pe cea alocată unor regiuni defavorizate din Federația Rusă.

UPDATE Trei persoane au fost ucise și două rănite în urma unui atac cu drone rusești în regiunea Sumî, nordul Ucrainei. Un bărbat a fost ucis în Mîkolaiivka, altul în Velikopisarivska și celălalt în Bilopilska. Flăcări au fost și la Odesa, unde, după un atac cu drone rusești, au luat foc clădiri rezidențiale, o clădire administrativă și o stație de alimentare cu carburant. În zona portului au ars containere cu ulei vegetal și mijloace de transport, notează presa locală. Atacurile de peste noapte au dus la întreruperea alimentării cu energie pentru 30.000 de persoane și la rănirea a cinci. 

UPDATE Rusia este în război de peste 3 ani și 7 luni și nimic nu pare că poate opri vărsarea de sânge a Kremlinului, nici chiar Donald Trump. Un apropiat al dictatorului Putin, propagandistul Vladimir Soloviov de la televiziunea națională, a făcut un îndemn înfricoșător la adresa unei puteri nucleare, Marea Britanie: ”Ardeți insula satanică”, scrie Ziare.com.

UPDATE SUA iau în calcul să trimită Ucrainei rachete de croazieră Tomahawk, care pot lovi ținte militare aflate adânc în interiorul Rusiei, însă experții atrag atenția că, deși aceste arme ar extinde dinamica războiului, „niciun sistem de armament nu schimbă cu adevărat situația de pe front”, relatează Kyiv Independent. 

UPDATE Serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a publicat detalii despre aproape 180 de artefacte culturale furate de forțele rusești din teritoriile ucrainene ocupate temporar, inclusiv zeci de artefacte din Muzeul Național Istoric și Arheologic Kamiana Mohila, scrie Digi24.

UPDATE Frederik Vansina, șeful armatei belgiene, respinge ideea unui „atac frontal” din partea Moscovei, cel puțin atât timp cât războiul din Ucraina continuă, negocierile de pace schițate de președintele american Donald Trump fiind în impas. Acest general consideră, totuși, că pe viitor armata rusă își va crește capacitățile, „și dacă nu suntem pregătiți, va fi o problemă”. El menționează data de 2030 ca posibil moment pentru un conflict între Rusia și vestul Vechiului Continent, notează Le Monde, citat de Rador.

UPDATE Propunerea guvernului rus de a majora taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi de a elimina o serie de facilități fiscale începând cu 2026 va tăia până la 9% din profiturile sectorului bancar, a declarat miercuri Herman Gref, director general la cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank, citat de Reuters. Proiectul de buget, aflat în dezbatere în Duma de Stat, prevede creşterea TVA cu două puncte procentuale de anul viitor, o măsură care, potrivit economiștilor, va alimenta inflația, întrucât companiile vor transfera costurile suplimentare către consumatori, scrie News.ro.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că recentul atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei s-a bazat pe tehnologie occidentală, afirmând că în dronele și rachetele utilizate în atacul din timpul nopții au fost găsite peste 100.000 de componente fabricate în străinătate, informează businessinsider.com. El a spus că Rusia a lansat 496 de drone de atac și 53 de rachete asupra Ucrainei duminică noaptea, iar acestea conțineau 102.785 de componente străine provenite de la companii din SUA, Marea Britanie, China, Taiwan, Germania, Elveția, Japonia, Coreea și Țările de Jos. El a spus că în drone se aflau aproximativ 100.688 de piese fabricate în străinătate, printre care aproximativ 250 de drone puternice de tip Shahed, și aproximativ 1.500 de piese fabricate în străinătate în rachetele rusești Iskander, 192 în rachetele Kinzhal și 405 în rachetele Kalibr.

UPDATE Incursiunile tot mai dese cu drone atribuite Rusiei provoacă teamă și haos în Europa, forțând guvernele să caute un echilibru între reacție și prudență. De la aeroporturi închise până la alerte în spațiul aerian al țărilor baltice, valul de incidente pare parte a unui „război hibrid” menit să semene neîncredere și panică în rândul populației. Pe măsură ce presupusele incursiuni cu drone ale Moscovei amenință să provoace haos, Europa se confruntă cu o dilemă: să răspundă și să riște o escaladare sau să fie acuzată de slăbiciune, notează The Guardian.

UPDATE Întreaga zonă a arhipeleagului Novaia Zemlia, din regiunea arctică a Federației Ruse, poate fi de acum văzută din satelit, după ce Google Earth și-a actualizat datele, la mijlocul lunii august. Mai nou, pot fi văzute inclusiv imagini ale coastelor vestice și sudice ale insulei principale. În aceste zone se află complexul militar secret de la Pankovo, unde se testează noua rachetă cu propulsie Burevestnik, supranumită „Cernobîlul zburător”, precum și baza aviației militare ruse de la Rogacevo, scrie Antena3.

UPDATE Radarele pe care Bulgaria urmează să le cumpere din Franța vor detecta drone, iar supravegherea spațiului aerian bulgar de la nord-est a fost deja întărită, a anunțat ministrul bulgar al Apărării, Atanas Zaprianov, citat de Trud.

UPDATE Ultima piață europeană majoră pentru furnizorii de gaz din Rusia și Iran riscă să înregistreze o contracție, în condițiile în care Turcia își va putea acoperi mai mult de jumătate din necesarul de gaze naturale până la sfârșitul anului 2028, prin creșterea producției interne și a importurilor din Statele Unite, scrie Rador.

UPDATE Bombardamentele intense ale Rusiei asupra infrastructurii de gaze naturale din Ucraina înainte de venirea iernii vor avea un impact asupra pieţei energetice europene, deoarece Ucraina va importa mai mult combustibil de la vecinii săi vestici, scrie Reuters, preluată de News.ro.

UPDATE Evenimentele recente „au dezvăluit divergențele dintre aliați în ceea ce privește apetitul lor pentru risc și răspunsul potrivit de dat”, scrie Rafael Loss, cercetător la centrul de reflecție European Council on Foreign Relations. „La urma urmei, a lovi avioane rusești, chiar dacă este complet legal și legitim, riscă să transforme o criză latentă într-un conflict deschis”. În acest caz, „lipsa unui consens între cei treizeci și doi de membri NATO ar constitui o victorie majoră pentru Putin și ar putea deschide calea altor acțiuni distructive menite să fragilizeze definitiv Alianța”, notează Le Monde, citat de Rador.

UPDATE În analiza sa din 6 octombrie asupra conflictului din Ucraina, acest grup de reflecție strategic nord-american susține că această proliferare a acuzațiilor din partea SVR este un indicator al faptului că Rusia a intrat în „faza 0” a unui conflict împotriva NATO. „Faza 0 este un concept occidental care corespunde, în doctrina operațională sovietică și acum rusă, ‘perioadei speciale’ de tensiuni sporite chiar înainte de izbucnirea unui război deschis”, explică Kevin Riehle, expert în informații la Brunel University din Londra. În această „perioadă specială”, „Rusia folosește diverse tehnici pentru a spori confuzia în tabăra inamică. De asemenea, caută să creeze posibile justificări pentru izbucnirea conflictului, încercând în același timp să sporească sprijinul popular”, rezumă Jeff Hawn, specialist în probleme de securitate rusă la London School of Economics. Operațiunile sub steag fals au fost folosite în mod regulat de serviciile de informații rusești înainte de ostilități.

UPDATE Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a acuzat luni Marea Britanie că a organizat operațiuni de sabotaj pentru a da vina pe Rusia. Spionii ruși au făcut acuzații similare împotriva Poloniei și a Uniunii Europene în ultimele săptămâni, scrie G4media.

UPDATE Dronele deasupra țărilor Europei au fost lansate de reprezentanții Direcției Generale de Informații (GUR) din Ucraina, în colaborare cu serviciile speciale occidentale, a declarat general-maior Vladimir Popov a declarat pentru publicația online aif.ru (Argumentî i Faktî). "Provocările cu drone deasupra Danemarcei, Poloniei și României au fost pregătite de GUR al Ucrainei în comun cu serviciile speciale ale acestor țări" - a subliniat acesta. Potrivit afirmațiilor lui Popov, astfel de provocări au scopul de "a tensiona populația" și de a schimba poziția cetățenilor care încă "ezită" cu privire la conflictul Rusia-Ucraina.

UPDATE Primul F-16 bulgăresc rămâne imposibil de pilotat din cauza unei scurgeri la rezervor. „S-au pierdut luni întregi cu demontarea întregului sistem de alimentare cu carburant”, a declarat ministrul bulgar al Apărării, Atanas Zaprianov, potrivit agenției Sega.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a sosit miercuri în Tadjikistan, Asia Centrală, pentru a participa la summitul organizat cu liderii altor foste republici sovietice, care se va concentra probabil pe dezvoltarea regională și relațiile acestora cu Moscova, scrie Reuters. Un comunicat al Kremlinului a anunțat că Putin va participa, începând de joi, la un summit Rusia-Asia Centrală, la care vor participa și liderii Kazahstanului, Kârgâzstanului, Turkmenistanului și Uzbekistanului. Acestora li se vor alătura liderii Armeniei, Azerbaidjanului și Belarusului în cadrul unei reuniuni mai ample, a Comunității Statelor Independente (CSI), care reunește fostele republici sovietice. Putin își limitează deplasările în străinătate din cauza unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) în legătură cu deportarea copiilor ucraineni în timpul războiului care durează deja de mai bine de trei ani și jumătate. Dar, pe măsură ce războiul continuă, liderul de la Kremlin a manifestat un interes crescut pentru dezvoltarea relațiilor cu vecinii asiatici ai Rusiei, inclusiv un parteneriat „fără limite” cu China. De asemenea, el a întărit cooperarea cu Coreea de Nord, prin intermediul căreia Phenianul a trimis trupe pentru a participa la conflictul din Ucraina.

Moldovenii din Rusia riscă să fie trimiși pe frontul din Ucraina. Mai exact, unii moldoveni care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligați să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință că sunt inapți pentru armată. Ministerul de Externe de la Chișinău a lansat un avertisment în acest sens. Prevederile se regăsesc într-un decret prezidențial semnat la Moscova. Într-un comunicat, MAE atrage atenția că, deși autoritățile ruse menționează existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii Republicii Moldova, nu este clar cum vor fi aplicate acestea în practică. Din acest motiv, Ministerul avertizează că există riscul ca persoanele aflate în asemenea proceduri să fie presate să accepte obligații cu caracter militar, fără să înțeleagă pe deplin consecințele.

Rusia a desfășurat una dintre cele mai ample serii de atacuri aeriene asupra Ucrainei, lansând peste 1.500 de drone de atac, aproape 900 de bombe aeriene ghidate și 46 de rachete de diferite tipuri, într-o săptămână, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a spus că serviciile de urgență lucrează pentru a restabili alimentarea cu electricitate, încălzire și apă, afectate de loviturile asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, situația rămâne dificilă, sute de mii de familii fiind încă fără curent electric în regiunile Nikolaev, Odesa, Herson, Cernihiv, Donețk, Sumî și Dnipropetrovsk. Pe de altă parte, potrivit presei ruse, Moscova a fost atacată de drone în noaptea de 15 decembrie, fiind auzite explozii. Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană rusă ar fi doborât 15 drone.

UPDATE Consiliul Uniunii Europene a anunțat că noile măsuri permit impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride, inclusiv manipulare și ingerință informațională externă, precum și în facilitarea sau sprijinirea unor acțiuni care afectează securitatea statelor membre, notează Reuters.

UPDATE  Procuratura Generală a Rusiei clasifică Deutsche Welle (DW), postul internaţional de televiziune al Germaniei, ca „organizaţie indezirabilă”, potrivit presei ruse.

UPDATE Moscova a spus că așteaptă informații actualizate din partea SUA după discuțiile dintre oficialii americani, președintele ucrainean și liderii europeni care au loc luni la Berlin, scrie Reuters. Kremlinul a declarat luni că neaderarea Ucrainei la NATO este o chestiune fundamentală în negocierile privind un posibil acord de pace și că aceasta a făcut obiectul unei discuții speciale.

UPDATE Estonia a demarat instalarea primelor buncăre din beton de-a lungul frontierei sale sud-estice cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un proiect comun al statelor baltice menit să consolideze securitatea regională. Primele structuri sunt deja finalizate, în ciuda unor întârzieri cauzate de problemele de achiziție.

UPDATE Ofensiva politică lansată de Donald Trump împotriva Uniunii Europene a scos la iveală fisuri adânci în interiorul executivului comunitar şi a pus liderii naţionali pe poziţii divergente, ameninţând să paralizeze reacţia Europei. Miza este uriaşă: teama că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea submina sprijinul vital pentru Ucraina, scrie Financial Times.

UPDATE Statele blocului comunitar încearcă să ajungă la un acord privind folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, înaintea reuniunilor decisive programate la Bruxelles la finalul săptămânii. Pachetul de sprjin vizat se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro. O reuniune a ambasadorilor UE, programată inițial pentru duminică seara, a fost amânată pentru luni. Decizia a fost luată în lipsa unui consens preliminar între statele membre. Mai mulți diplomați susțin că acesta rămâne singurul plan aflat pe masă, însă fondurile ar putea să nu fie aprobate înainte de sfârșitul anului. „Decizia privind activele rusești este o decizie legată de viitorul Europei și va determina dacă UE mai este un actor relevant”, a declarat un oficial german, citat de Politico. „Nu există un plan B”.

UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a afirmat luni, 15 decembrie, că utilizarea activelor rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei este „cea mai credibilă” modalitate de a finanța Kievul, dar a recunoscut că, fără sprijinul Belgiei, țara în care se află majoritatea acestor active în Europa, ajungerea la un acord nu va fi „foarte ușoară”, informează EFE, dpa și AFP. Totodată, planul UE de a folosi activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, a avertizat Kaja Kallas.

UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că negocierile care vizează încheierea războiului din Ucraina au ajuns într-un stadiu critic, însă liderii lucrează acum la trei documente care să aducă mai aproape pacea. „Cred că ne aflăm într-un moment critic al negocierilor de pace și, în același timp, suntem probabil mai aproape de un acord de pace decât am fost vreodată în ultimii patru ani. Și, bineînțeles, lucrăm în prezent la trei documente. Primul este un document-cadru al unui plan de pace în 20 de puncte. Al doilea sunt garanțiile de securitate pentru Ucraina. Și al treilea este reconstrucția Ucrainei. Astfel, studiem acum detaliile împreună cu americanii, europenii și ucrainenii”, a transmis Alexander Stubb, într-un interviu pentru postul de radio Buitenhof. În ciuda progreselor, președintele finlandez a avertizat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Europei și a lumii occidentale în general. De asemenea, el a avertizat că orice eventual acord de pace va implica probabil un compromis și ar putea să nu fie ceea ce mulți ar considera pe deplin echitabil, scrie Gândul.

UPDATE Războiul Rusiei în Ucraina a fost cel mai sângeros conflict din lume în 2025, potrivit unui nou raport care urmărește conflictele la nivel global, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt invaziei care durează de aproape patru ani. Conform Conflict Index, raport anual al Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED) raportează că aproximativ 78.000 de persoane au fost ucise în Ucraina în acest an, inclusiv soldați de ambele părți și civili, cel mai mare număr dintre toate conflictele, informează Kyiv Independent. Deoarece cifrele privind victimele din rândul trupelor sunt secrete de stat atât în Ucraina, cât și în Rusia, ACLED se bazează pe cercetători din țară și pe monitorizarea surselor deschise pentru a colecta și estima cifrele, care, potrivit ACLED, sunt conservatoare și ar putea fi mai mari.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei (CBRF) a dat în judecată Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare (CSD) care servește drept custode principal al activelor Moscovei înghețate în Uniunea Europeană, pentru mai mult de 18 trilioane de ruble (193,4 miliarde de euro), a transmis serviciul de presă al Curții de Arbitraj din Moscova agenției RIA Novosti, luni.

UPDATE În prezent, 61% dintre ucraineni au încredere în președintele Zelenski, iar 32% nu au încredere în el, și doar 9% își doresc ca alegerile să fie organizate cât mai curând posibil, chiar înainte de încheierea ostilităților. În același timp, majoritatea – 57% (în septembrie – 63%) – continuă să insiste că alegerile sunt posibile doar după un acord de pace final și încetarea completă a războiului, potrivit aceluiași sondaj.

UPDATE Trei sferturi dintre ucraineni se opun „planului de pace”, care, printre altele, ar include retragerea trupelor din Donbas, limitarea dimensiunii armatei ucrainene și nu va conține garanții specifice de securitate, potrivit Ukrainska Pravda. 72% dintre ucraineni sunt de acord să accepte un plan de pace care ar îngheța linia frontului actual, în timp ce 63% dintre aceștia sunt gata să tolereze războiul atât timp cât este necesar.

UPDATE Alexander Dobrindt, ministrul de Interne de la Berlin, a anunțat că autoritățile germane vor oferi azil politic pentru Maria Kalesnikava și Viktar Babaryka, doi opozanți ai guvernului belarus care au fost eliberați sâmbătă, relatează Reuters. „De aceea, vom primi doi politicieni remarcabili ai opoziției care au fost închiși”, a declarat ministrul, punctând că este în interesul Germaniei ca mișcarea de opoziție belarusă din exil să fie consolidată, scrie Mediafax.

UPDATE În weekend, echipele de energeticieni au reușit să restabilească alimentarea cu energie electrică pentru peste 184.000 de consumatori și obiective critice din regiunea Odesa. „Însă în regiune mai rămân peste 430.000 de abonați fără curent. Lucrările de urgență și reparațiile continuă neîntrerupt. În Mikolaiv, alimentarea cu energie a fost deja restabilită pentru peste 345.000 de consumatori” – a precizat Ministerul Energiei. Între timp, Ukrenergo a anunțat că, noaptea trecută, ruşii au lovit cu drone obiective energetice în mai multe regiuni, iar dimineață, au fost raportate pene de curent în regiunile Doneţk și Dnipropetrovsk. În regiunea Dnipropetrovsk, în urma unui atac repetat asupra unui obiectiv energetic, a fost rănit un angajat al unei companii din domeniul energetic. Din cauza pagubelor aduse infrastructurii energetice, în anumite regiuni ale Ucrainei, continuă să fie în vigoare programe de întreruperi planificate în alimentarea cu energie. În restul țării, situația se ameliorează treptat, scrie Rador.

UPDATE Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, disidentul din Belarus, Ales Bialiațki, a declarat că notorietatea internațională i-a oferit o formă de protecție în detenția din Belarus, susținând că premiul l-a ferit de tratamente mult mai dure în închisoare. Eliberat recent în urma unui acord între Minsk și Washington, Bialiațki spune că experiența detenției a scos la iveală brutalitatea regimului Lukașenko și promite că își va continua activitatea pentru apărarea drepturilor omului din exil, relatează AFP și Agerpres.

UPDATE Rusia își intensifică amenințarea la adresa Occidentului prin desfășurarea în în Belarus, în 17 zile, a noului său complex de rachete Oreșnik cu capacitate nucleară. „E de neoprit”, se laudă Putin. Atât Rusia, cât și Belarus au declarat că sistemul de rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik va fi instalat în următoarele 17 zile, ceea ce reprezintă o nouă amenințare a Rusiei cu un al treilea război mondial, scrie NewsWeek.

UPDATE Adâncirea tensiunilor dintre administrația Donald Trump și liderii europeni devine un atu geopolitic major pentru Kremlin. Potrivit unei analize CNN, discursul tot mai agresiv al Washingtonului la adresa Europei oferă Rusiei un avantaj important în războiul împotriva Occidentului. Emisarii președintelui american, Donald Trump, s-au aflat săptămâna trecută pentru mai multe zile la Kremlin, în încercarea de a identifica o posibilă formulă pentru un acord de pace în Ucraina.

UPDATE Un tribunal din Moscova a declarat luni că a primit o acțiune în justiție din partea Băncii Centrale a Rusiei, care solicita despăgubiri în valoare de 18,2 trilioane de ruble (229,36 miliarde de dolari) de la depozitarul central de valori mobiliare belgian Euroclear, scrie Reuters. Anunțul vine în contextul în care, amintește agenția, Uniunea Europeană părea hotărâtă vineri să înghețe pe termen nelimitat activele băncii centrale ruse deținute în Europa, eliminând astfel un obstacol major în calea utilizării fondurilor pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, scrie G4media.

UPDATE Armata ucraineană a lansat în noaptea de duminică spre luni un atac masiv cu drone asupra Moscovei, în timp ce Volodimir Zelenski se afla la Berlin pentru a discuta planul de pace cu trimișii lui Donald Trump, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit declarațiilor făcute în această dimineaţă de ministerul rus al Apărării, unitățile sale de apărare aeriană au doborât 130 de drone ucrainene noaptea trecută, iar 18 dintre acestea se îndreptau spre Moscova, a relatat The Kyiv Independent. În urma bombardamentului, au avut loc explozii în mai multe zone, iar două aeroporturi au fost închise, scrie Gândul.

UPDATE Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat, scrie Adevărul.

UPDATE Oferta Ucrainei de a renunța la aderarea la alianța militară NATO este puțin probabil să schimbe semnificativ cursul negocierilor de pace, au declarat duminică doi experți în securitate. Propunerea a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor cu reprezentanți ai Statelor Unite privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Peste 430.000 de consumatori din regiunea Odesa rămân fără curent electric, după un atac masiv al Rusiei. Noi lovituri au provocat pene de curent și în alte două regiuni – potrivit unui raport publicat, luni, de Ministerul Energiei de la Kiev și compania Ukrenergo. „Situația în sistemul energetic al Ucrainei rămâne dificilă, dar controlată. Rusia lovește zilnic obiective de generare, transport și distribuție a energiei electrice, mai ales în regiunile de frontieră și pe linia frontului” – se arată în comunicat. Ministerul a precizat că, în weekend, regiunea Odesa a fost vizată de unul dintre cele mai puternice atacuri. Rusia a lovit deliberat obiective de distribuție și transport al energiei electrice, inclusiv stații de transformare ale companiei Ukrenergo. Temporar, fără energie electrică au rămas consumatori din regiunile Odesa, Mikolaiv și Herson.

UPDATE Negocierile de pace de la Berlin dintre Ucraina și Statele Unite ale Americii au durat peste cinci ore. Potrivit surselor, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, s-a oferit să renunțe la aspirațiile țării de a adera la NATO. Discuțiile continuă și în această dimineață. Trimisul special pentru pace al Statelor Unite ale Americii, Steve Witkoff, a declarat că s-au înregistrat progrese uriașe în urma întâlnirii cu Volodimir Zelenski cu privire la planul de pace în 20 de puncte. Consilierul lui Zelenski a transmis că președintele va comenta discuțiile ulterior.

UPDATE Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a avertizat într-un discurs separat că „situația este mai periculoasă decât am cunoscut-o în timpul carierei mele”. El a cerut o implicare mai largă a societății în apărarea națională și a avertizat că Rusia ar putea încerca să atace o țară NATO. „Războiul din Ucraina arată dorința lui Putin de a viza statele vecine, inclusiv populația civilă a acestora”, a spus Knighton. El a adăugat că scopul Moscovei este „să provoace, să limiteze, să divizeze și, în cele din urmă, să distrugă NATO”, scrie Cotidianul.

UPDATE Blaise Metreweli, noua șefă a serviciului secret britanic MI6, avertizează că Rusia reprezintă o amenințare „agresivă, expansionistă și revizionistă”. În discursul său, Metreweli a avertizat că Moscova rămâne cea mai mare amenințare pentru securitatea Regatului Unit și a aliaților săi. „Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială, sprijinul nostru este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va fi susținută”, se arată în fragmentele discursului pe care urmează să îl susțină luni, potrivit News.ro. „Linia frontului este pretutindeni. Exportul haosului este o caracteristică, nu o eroare, a abordării rusești în ceea ce privește angajamentul internațional, și ar trebui să fim pregătiți ca acest lucru să continue până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”, a adăugat Metreweli, potrivit Cotidianul.

UPDATE Șeful diplomației de la Budapesta lansează un avertisment ce are o similitudine covârșitoare cu mesajele transmise de propaganda de la Kremlin. Péter Szijjártó susține că liderii UE vor o confruntare militară cu Federația Rusă, notează Digi24.

UPDATE Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că orașul Belgorod a fost lovit de o rachetă în dimineața zilei de luni, 15 decembrie. Oficialul rus a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că nu au fost raportate victime, însă infrastructura de utilități a suferit pagube semnificative.„Conform informațiilor preliminare, nu există victime. Bombardamentul a provocat avarii importante infrastructurii de utilități. Serviciile de urgență intervin pentru a elimina consecințele atacului”, a transmis Gladkov. 

UPDATE Rusia susține că a fost ținta unor atacuri cu rachete și drone în noaptea de duminică spre luni, 14 spre 15 decembrie, vizate fiind regiunea Belgorod, zona Moscovei și mai multe obiective energetice. Potrivit autorităților de la Moscova, peste 140 de drone ucrainene ar fi fost interceptate de sistemele de apărare aeriană, notează Ziare.com.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a participat la o ceremonie de bun venit pentru soldații săi care s-au întors în țară după au luptat pentru Rusia în războiul cu Ucraina. Într-un discurs transmis de agenția de presă de stat KCNA, Kim Jong Un a lăudat ofițerii și soldații Regimentului 528 de Geniu al Armatei Populare Coreene (KPA) pentru comportamentul „eroic” și „eroismul colectiv” de care „au dat dovadă în îndeplinirea ordinelor emise de Partidul Muncitoresc Coreean aflat la putere”, în timpul unei misiuni de 120 de zile în străinătate. Imaginile video difuzate de presa de stat din Coreea de Nord, citată de CNN, au arătat soldați în uniformă coborând dintr-un avion, pe Kim îmbrățișând un soldat așezat într-un scaun cu rotile și soldați și oficiali adunați pentru a întâmpina trupele. KCNA a declarat că unitatea a fost trimisă la începutul lunii august și a îndeplinit sarcini de luptă și inginerie în regiunea Kursk din Rusia, în timpul războiului dintre Moscova și Ucraina.