11 octombrie 2025, ora 14:30

„Victorie categorică în țară, dar pierdere din cauza diasporei” – așa sună narațiunea Kremlinului după alegerile din 28 septembrie. O poveste repetată și reciclată, dar care se clatină atunci când o compari cu faptele: sute de observatori, reguli clare pentru deschiderea secțiilor și voturi mult sub așteptările celor care strigă fraudă.

„La miezul nopții, după numărarea majorității buletinelor de vot, partidele de opoziție care militează pentru restabilirea relațiilor cu Rusia obțineau 48% de voturi, contra 45% a partidului Acțiune și Solidaritate. O victorie categorică în interiorul țării, dar totul s-a schimbat în câteva ore când au venit datele din Europa”, se anunța la un post TV din Rusia.

„Doar prin intermediul resurselor de votare de peste hotare, unde în Europa, practic oamenii erau duși pe palme la aceste secții de vot”, declara ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. 

„PAS-ul din nou, datorită diasporei, datorită aceea ce s-a făcut în afara țării, obține, după datele lor preventive, 50 de mandate”, spunea liderul PSRM, Igor Dodon.

De fiecare dată când Moldova votează, televiziunile, analiștii și oficialii ruși își manifestă grija pentru democrația moldovenească, fredonând aceeași melodie veche: „Votul în diaspora s-a fraudat”. În acest cor frumos de declarații, ca și în trecut, nu răsună nici o strofă argumentată. În loc de dovezi, autorii fac trimitere la videoclipuri false cu buletine ștampilate, autocare pline cu alegători și secții goale prin Europa, în contrast cu cozile lungi de la secțiile din Moscova.

„Fotografiile sau clipurile video erau făcute în mod intenționat astfel încât să prezinte că nu sunt prezenți mulți oameni la secțiile de vot. Adică se făceau acele clipuri video în momentul în care secțiile de vot nu erau arhipline sau nu erau mulți alegători. Și în tandem se promovau imagini și clipuri video de la secțiile de vot din Federația Rusă unde acolo, de la primele ore ale zilei s-au înregistrat unele îmbulzeli, adică erau prezenți mai mulți oameni. Au fost făcute unele filmulețe care ulterior au fost tirajate pe Telegram, TikTok, Facebook și alte siteuri”, a explicat pentru „Alo, TV8”, Gabriela Revenco, expertă în monitorizarea spațiului informativ, WatchDog.

Această strategie, alături de peste 13.000 de cereri noi de înregistrare prealabilă, numeroasele video-uri din campania electorală cu moldoveni care solicitau deschiderea de secții suplimentare și afirmațiile că în Federația Rusă ar fi 500.000 de moldoveni, urmăreau să creeze imaginea unei diaspore uriașe, discriminate și împiedicate să-și exprime liber opțiunile politice.

„- Atrageți atenția la procesul de alegere de peste hotare, foarte important. Au fost deschise 301 de secții de vot în străinătate. După idee, ele ar fi trebuit să se deschidă proporțional cu numărul de cetățeni care se află acolo. -Da. -Dar în Rusia au fost deschise doar 2 secții și trimise doar 10.000 de buletine de vot. 301 și 2, comparați cifrele”, se menționa la un alt post TV din Rusia. 

Numărul cetățenilor stabiliți într-o țară nu este singurul criteriu pentru deschiderea secțiilor de vot. Într-un scurt videoclip, Comisia Electorală Centrală a explicat criteriile pentru deschiderea secțiilor de vot în străinătate:

„Temeiul de bază pentru constituirea secțiilor de votare este dinamica participării alegătorilor la secțiile de votare în străinătate la ultimele 3 scrutine. Complementar se ține cont de datele înregistrărilor prealabile și informațiilor prezentate de MAE privind numărul și locul aflării cetățenilor moldoveni peste hotare, dar și posibilitatea de a asigura buna funcționare a secțiilor de votare.”

Din cauza războiului în care este implicată Rusia și a problemelor de securitate, autoritățile de la Chișinău au decis să deschidă doar două secții de vot, la fel ca în cazul Ucrainei sau al Israelului.  Mai mut, după numărarea voturilor, s-a constatat că din cele 10.000 de buletine din Rusia, nici jumătate nu au fost utilizate. O situație similară s-a înregistrat și la alegerile parlamentare din 2021, când au fost deschise 17 secții unde au votat puțin peste 6.000 de persoane. Propaganda are menirea de a crea iluzii în care oamenii să creadă, însă această dispare când se confruntă cu realitatea, iar scrutinul din 28 septembrie reprezintă cea mai recentă confirmare.

18 decembrie 2025, ora 22:16

Audierea martorilor lui Plahotniuc a continuat astăzi cu fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, dar și a lui Ion Ropot, administrator special la Banca de Economii, suspendat ulterior din funcție. Cei doi, care mai au și statut de învinuit în dosarul fraudei bancare, au insinuat că atunci când s-a furat miliardul structurile financiar-bancare erau conduse de oamenii PLDM. Declarația l-a făcut să zâmbească pe Vlad Filat, care a venit neinvitat la ședința de judecată a lui Plahotniuc.

Audierea lui Dorin Drăguțanu a durat aproximativ patru ore. După ce l-a salutat discret pe Plahotniuc, fostul guvernator BNM a început să răspundă la întrebările adresate de acesta. 

Drăguțanu a încercat să convingă instanța că Banca de Economii era o structură influențată puternic de factorul politic și că se întâmpla ca unele credite să fie oferite și prin telefon, la indicația unor politicieni. Fostul guvernator mai spune că BEM păstra prea multe depozite în Federația Rusă, fenomen ce i-a ajutat mult pe cei care au devalizat sistemul. 

Drăguțanu nu a dat nume, dar a ținut să precizeze că PLDM a fost forța politică ce controla la acea vreme structurile financiare. Tot Drăguțanu a încercat să îl convingă pe procuror că Ilan Șor avea o reputație bună în trecut, tocmai de asta, în 2014, chiar el i-a semnat scrisoarea prin care l-a făcut membru al administrației Băncii de Economii. 

Mărturii a făcut și Ion Ropot care a fost administrator special, pus în funcție de Banca Națională la Banca de Economii, preluând gestiunea băncii. Și el are statut de învinuit în același dosar, iar procurorul precizează că acesta a confirmat în instanță ilegalitățile comise în patru luni când acesta a activat în calitate de administrator.

Totodată, procurorul precizează că declarațiile martorilor sunt generale și nu se referă la obiectul cauzei. Deși au fost aruncate săgeți spre Filat care a fost prezent în ședință, martorii încercând să spună că amestecul politicului din acea perioadă în sistemul bancar ar fi produs criza, liderul PLDM nu a putut să se expună. Mai târziu acesta a făcut declarații în fața presei.

Totuși apărătorii lui Plahotniuc spun că informațiile comunicate de martori demonstrează nevinovăția clientului lor.

Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27.