„Victorie categorică în țară, dar pierdere din cauza diasporei” – așa sună narațiunea Kremlinului după alegerile din 28 septembrie. O poveste repetată și reciclată, dar care se clatină atunci când o compari cu faptele: sute de observatori, reguli clare pentru deschiderea secțiilor și voturi mult sub așteptările celor care strigă fraudă.
„La miezul nopții, după numărarea majorității buletinelor de vot, partidele de opoziție care militează pentru restabilirea relațiilor cu Rusia obțineau 48% de voturi, contra 45% a partidului Acțiune și Solidaritate. O victorie categorică în interiorul țării, dar totul s-a schimbat în câteva ore când au venit datele din Europa”, se anunța la un post TV din Rusia.
„Doar prin intermediul resurselor de votare de peste hotare, unde în Europa, practic oamenii erau duși pe palme la aceste secții de vot”, declara ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
„PAS-ul din nou, datorită diasporei, datorită aceea ce s-a făcut în afara țării, obține, după datele lor preventive, 50 de mandate”, spunea liderul PSRM, Igor Dodon.
De fiecare dată când Moldova votează, televiziunile, analiștii și oficialii ruși își manifestă grija pentru democrația moldovenească, fredonând aceeași melodie veche: „Votul în diaspora s-a fraudat”. În acest cor frumos de declarații, ca și în trecut, nu răsună nici o strofă argumentată. În loc de dovezi, autorii fac trimitere la videoclipuri false cu buletine ștampilate, autocare pline cu alegători și secții goale prin Europa, în contrast cu cozile lungi de la secțiile din Moscova.
„Fotografiile sau clipurile video erau făcute în mod intenționat astfel încât să prezinte că nu sunt prezenți mulți oameni la secțiile de vot. Adică se făceau acele clipuri video în momentul în care secțiile de vot nu erau arhipline sau nu erau mulți alegători. Și în tandem se promovau imagini și clipuri video de la secțiile de vot din Federația Rusă unde acolo, de la primele ore ale zilei s-au înregistrat unele îmbulzeli, adică erau prezenți mai mulți oameni. Au fost făcute unele filmulețe care ulterior au fost tirajate pe Telegram, TikTok, Facebook și alte siteuri”, a explicat pentru „Alo, TV8”, Gabriela Revenco, expertă în monitorizarea spațiului informativ, WatchDog.
Această strategie, alături de peste 13.000 de cereri noi de înregistrare prealabilă, numeroasele video-uri din campania electorală cu moldoveni care solicitau deschiderea de secții suplimentare și afirmațiile că în Federația Rusă ar fi 500.000 de moldoveni, urmăreau să creeze imaginea unei diaspore uriașe, discriminate și împiedicate să-și exprime liber opțiunile politice.
„- Atrageți atenția la procesul de alegere de peste hotare, foarte important. Au fost deschise 301 de secții de vot în străinătate. După idee, ele ar fi trebuit să se deschidă proporțional cu numărul de cetățeni care se află acolo. -Da. -Dar în Rusia au fost deschise doar 2 secții și trimise doar 10.000 de buletine de vot. 301 și 2, comparați cifrele”, se menționa la un alt post TV din Rusia.
Numărul cetățenilor stabiliți într-o țară nu este singurul criteriu pentru deschiderea secțiilor de vot. Într-un scurt videoclip, Comisia Electorală Centrală a explicat criteriile pentru deschiderea secțiilor de vot în străinătate:
„Temeiul de bază pentru constituirea secțiilor de votare este dinamica participării alegătorilor la secțiile de votare în străinătate la ultimele 3 scrutine. Complementar se ține cont de datele înregistrărilor prealabile și informațiilor prezentate de MAE privind numărul și locul aflării cetățenilor moldoveni peste hotare, dar și posibilitatea de a asigura buna funcționare a secțiilor de votare.”
Din cauza războiului în care este implicată Rusia și a problemelor de securitate, autoritățile de la Chișinău au decis să deschidă doar două secții de vot, la fel ca în cazul Ucrainei sau al Israelului. Mai mut, după numărarea voturilor, s-a constatat că din cele 10.000 de buletine din Rusia, nici jumătate nu au fost utilizate. O situație similară s-a înregistrat și la alegerile parlamentare din 2021, când au fost deschise 17 secții unde au votat puțin peste 6.000 de persoane. Propaganda are menirea de a crea iluzii în care oamenii să creadă, însă această dispare când se confruntă cu realitatea, iar scrutinul din 28 septembrie reprezintă cea mai recentă confirmare.
