Rusia amenință Republica Moldova. Moscova susține că oficialii de la Chișinău „fac o greșeală gravă, care a fost făcută deja de un stat. Nu a adus nimic bun”. Pe de altă parte, preşedintele Donald Trump s-ar putea să-i spună liderului rus Vladimir Putin că va furniza Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acţiune, dacă războiul nu se încheie. Liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că, dacă SUA vor furniza Kievului rachetele respective, ele vor fi folosite doar în scopuri militare, iar civilii din Rusia nu vor fi atacați. Rusia se teme de rachetele americane Tomahawk cu rază lungă de acțiune, iar livrarea lor ar putea fi cheia păcii în Ucraina, afirmă președintele ucrainean. 

Dmitri Medvedev a avertizat că eventualele livrări de rachete Tomahawk din Statele Unite către Ucraina „ar putea să se termine prost pentru toți”. Kremlinul a declarat că Rusia este profund îngrijorată de posibilitatea ca SUA să furnizeze aceste rachete Ucrainei, avertizând că războiul a ajuns într-un moment dramatic, cu o escaladare din toate părțile, relatează Reuters. Şeful serviciului german de informaţii externe (BND), Martin Jaeger, a declarat că Rusia nu va ezita să lanseze un atac militar împotriva unui stat membru NATO. Totodată, e criză fără precedent în Rusia. Putin este forțat să ia măsuri după atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Între timp, NATO începe, luni, un exercițiu anual de descurajare nucleară, iar în dimineața zilei, Kaya Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, a mers într-o vizită surpriză la Kiev.

UPDATE Conform cifrelor, din ianuarie până în august anul acesta, forțele ruse au suferit 281.550 de victime, dintre care 86.744 au fost ucise în luptă (KIA), 158.529 rănite în luptă (WIA), iar alte mii au fost înregistrate ca dispărute. Aceasta înseamnă că pentru fiecare soldat rus ucis în luptă, trei sunt răniți în luptă. În contrast, un articol publicat în revista Military Medicine despre victimele americane suferite în timpul celor 6,5 ani ai operațiunii „Iraqi Freedom” a estimat raportul dintre numărul celor uciși în acțiuni ostile și al celor răniți la 1 la 9,4, în timp ce pentru SUA în Vietnam acesta a fost de 1 la 5,2. Pe scurt, mulți soldați ruși răniți mor. Pe baza cifrelor scurse privind victimele ruse, datele au fost compilate de „I Want to Live Initiative”, o organizație non-guvernamentală ucraineană, și au fost publicate miercuri de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank respectat cu sediul în SUA, scrie TPWorld.

UPDATE O delegaţie ucraineană condusă de şefa guvernului Iulia Svîrîdenko a plecat luni spre SUA, unde va purta discuţii în special asupra livrărilor de sisteme de apărare antiaeriană suplimentare, în faţa războiului dus împotriva Ucrainei de Rusia, informează AFP, conform Agerpres.

UPDATE Ministerul Afacerilor Interne al Federației Ruse a adăugat un nou nume pe lista persoanelor date în urmărire de către Moscova luni, 13 octombrie. Presa rusă relatează că ar fi vorba despre dizidentul Vladimir Kara-Murza fusese eliberat în cel mai mare schimb de prizonieri dintre Rusia și Occident.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut luni lui Donald Trump să facă presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, după ce președintele american a intermediat un armistițiu în conflictul dintre Israel și Hamas. „Sperăm, de asemenea, ca președintele american să folosească influența pe care a exercitat-o asupra părților implicate în conflictul din Orientul Mijlociu pentru a colabora cu noi în privința guvernului rus”, a declarat Merz în Egipt, unde urma să participe la un summit al liderilor mondiali, inclusiv alături de Trump, scrie AFP.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat luni încetarea „extraordinară" a focului din Gaza, ceea ce aduce speranța că președintele american Donald Trump ar putea pune capăt invaziei rusești din țara sa, relatează AFP.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a declarat la 13 octombrie că intenționează să-și concentreze atenția pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei după stabilirea unui acord de pace între Israel și Hamas. Această declarație survine în contextul în care negocierile pentru pace între Moscova și Kiev sunt blocate după ce președintele rus Vladimir Putin a respins practic negocierile directe cu Volodimir Zelenski — inițiativă susținută de Trump însuși. „Ar fi minunat dacă am putea încheia un acord de pace cu (Iranul)… Mai întâi, trebuie să ne ocupăm de Rusia”, a spus Trump în discursul său în Knesset, legislativul Israelului. „Să ne concentrăm mai întâi pe Rusia”. Hamas a eliberat toți cei 20 de ostatici israelieni rămași în viață în contextul unui acord de pace în Gaza, încheiat la 13 octombrie. Măsura face parte dintr-un acord mediat de SUA pentru a pune capăt războiului dintre Israel și Hamas, care durează din octombrie 2023, scrie Kyiv Independent.

UPDATE Martin Jaeger, șeful serviciului german de informații externe (BND), a declarat luni că Rusia nu va ezita să lanseze un atac militar împotriva unui stat membru NATO, avertizând că Rusia - potrivit estimărilor spionajului german - ar fi pregătită 'să intre în conflict militar direct cu NATO', amenințare care ar putea interveni înainte de 2029, relatează Reuters și France Presse.

UPDATE Serviciul Federal de Securitate (FSB) susține a prevenit un atentat terorist planificat împotriva unui ofițer de rang înalt al Ministerului Apărării din Moscova. Operațiunea a fost dezvoltată de serviciile secrete ucrainene cu participarea organizației teroriste Statul Islamic, interzisă în Rusia, relatează FSB, într-un comunicat citat de Life.

UPDATE Andrii Sibiga, ministrul de externe al Ucrainei, a acuzat Moscova că a întrerupt în mod deliberat legătura electrică externă cu centrala nucleară din Zaporojie, aflată sub control rusesc, pentru a o conecta la rețeaua electrică a Rusiei, relatează Reuters.

UPDATE Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a sosit luni dimineață la Kiev, anunțul fiind făcut chiar de aceasta pe platforma X. Vizita are ca scop consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru Ucraina, atât pe plan financiar, cât și militar, în contextul războiului cu Rusia, scrie UNN. „Astăzi sunt la Kiev pentru discuții privind sprijinul financiar și militar, securitatea sectorului energetic al Ucrainei și tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele sale de război”, a scris Kallas. Oficialul european a subliniat, de asemenea, că „ucrainenii inspiră lumea prin curajul lor”, adăugând că „rezistența lor cere sprijinul nostru deplin”.

UPDATE Nivelul de încredere de care se bucură președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu s-a schimbat față de prima jumătate a lunii septembrie 2025, potrivit unui studiu realizat în țara vecină. Potrivit studiului, realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) în perioada 19 septembrie – 5 octombriede, 60% dintre ucraineni au încredere în el, 35% nu au încredere în el, în timp ce în prima jumătate a lunii septembrie cifrele corespunzătoare au fost de 59%, respectiv 34%, scrie Interfax.

UPDATE Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale, fiind oprită de curajul și reziliența Ucrainei. Așa că a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre. Alegerile au devenit noua linie a frontului. Declarațiile au fost făcute de șefa statului, Maia Sandu, care a susținut un discurs cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a Comisiei de la Veneția. 

UPDATE Un membru senior al Comitetului Serviciilor Armate ale Camerei Reprezentanților din SUA a reacționat duminică cu vehemență la informațiile privind apariția temporară a trupelor ruse în apropierea frontierei cu Estonia, avertizând că liderul Kremlinului, Vladimir Putin, este „un șobolan încolțit”, scrie Digi24.

UPDATE O explozie s-a produs în dimineața zilei de luni, în centrul orașului Harkov, potrivit primarului Ihor Terekhov, care a transmis informația pe Telegram, citat de agenția Ukrinform. Deflagrația a avut loc în districtul Kyivskyi, într-o zonă de locuințe. „Ferestrele clădirilor din apropiere au fost sparte. Cauza exploziei este în curs de investigare”, a precizat primarul. Locuitorii din Harkov au scris pe rețelele sociale că au auzit explozia în jurul orei 09:20, la scurt timp după ce în oraș fusese emisă o alertă de raid aerian, începând cu ora 09:00. Deocamdată, nu au fost raportate victime, iar autoritățile verifică dacă incidentul a fost provocat de un atac rusesc sau de o altă cauză.

UPDATE Un incendiu puternic a izbucnit la un depozit de petrol din orașul Feodosia, în Crimeea ocupată, în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei, a anunțat luni dimineață Serghei Aksionov, șeful administrației impuse de Moscova în peninsulă. Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a doborât peste 100 de drone în timpul nopții, dintre care 40 deasupra Crimeei. Cu toate acestea, mai multe imagini publicate pe rețelele sociale arată un incendiu masiv, cu coloane groase de fum vizibile din mai multe părți ale orașului Feodosia. Atacul ar fi avut loc în jurul miezului nopții și este al doilea incident similar la aceeași instalație într-o săptămână, precedentul fiind raportat pe 6 octombrie, conform canalului Telegram Crimean Wind. Aksionov a declarat că echipele de urgență intervin la fața locului și că nu există victime, potrivit Mediafax.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ironizat luni Rusia în legătură cu starea submarinului Novorosiisk, în timp ce autorităţile ruse au negat faptul că au ridicat submarinul la suprafaţă din cauza unor avarii.

UPDATE Flota rusă din Marea Neagră a negat că submarinul cu propulsie diesel-electircă Novorossiysk a fost nevoit să iasă la suprafață de urgență în largul coastelor Franței din cauza unei defecțiuni, a relatat luni agenția de știri Interfax, citată de Reuters. Submarinul efectuează o tranzitare programată după ce și-a îndeplinit misiunile în Marea Mediterană, a precizat serviciul de presă al Flotei din Marea Neagră, potrivit Interfax.

UPDATE Un submarin rusesc care a ieşit la suprafaţă în weekend în largul coastelor Bretaniei a fost escortat de o fregată a marinei franceze, potrivit UK Defence Journal, care citează o declaraţie a Comandamentului maritim al NATO, potrivit United24Media.

UPDATE Președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, a ordonat o inspecție de „pregătire de luptă” a forțelor armate, ceea ce reprezintă o mobilizare bruscă care a pus țara în stare de alertă maximă. Mișcarea vine la scurt timp după exercițiile comune cu Rusia, „Zapad-2025”, în contextul unei accelerări a operațiunilor militare rusești în proximitatea granițelor NATO. Conform anunțului oficial al Ministerului Apărării de la Minsk, datat 11 octombrie, inspecția are ca obiectiv testarea capacității trupelor de a reacționa rapid „în condiții reale de luptă”, scrie Gândul.

UPDATE Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a afirmat luni că trimiterea către Ucraina a rachetelor Tomahawk din Statele Unite ar putea avea consecințe grave „pentru toată lumea, în special pentru Trump”, notează Reuters. Medvedev, care l-a criticat de mai multe ori pe Trump pe rețelele sociale, a spus că după lansare nu se poate distinge între un Tomahawk încărcat cu focoase nucleare și unul convențional. Acest punct de vedere a fost exprimat și de purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin. „Cum ar trebui să răspundă Rusia? Exact!”, a scris Dmitri Medvedev pe Telegram.

UPDATE Guvernul ucrainean a depus în Rada Supremă, forul legislativ al țării vecine, un proiect de lege care prevede modificări în lista limbilor protejate în temeiul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. Conform modificărilor, Ucraina va elimina așa-zisa limbă „moldovenească” și nu va mai considera rusa ca „limbă protejată”, relatează glavcom.ua. Anunțul a fost făcut de reprezentantul Cabinetului de Miniștri din Rada Supremă, Taras Melnîciuk. Astfel, limba rusă și limba „moldovenească” vor exluse din lista limbilor protejate, iar limba evreiască va fi înlocuită cu ebraica. Totodată, limba cehă va fi adăugată în listă. Lista actualizată prevede păstrarea limbilor belarusă, bulgară, găgăuză, tătară din Crimeea, greacă modernă, germană, poloneză, română, slovacă, maghiară, cehă și ebraică.

UPDATE Actualele autorităţi din Republica Moldova fac o greşeală gravă atunci când fac din Rusia un adversar, de dragul construirii relaţiilor cu Europa, a declarat pentru agenţia de stat TASS purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, comentând astfel adoptarea în această săptămână, la Chişinău, a unei noi strategii militare, în care Rusia este văzută ca o ameninţare.

UPDATE Economia Federației Ruse se confruntă cu dificultăți majore, pe fondul prelungirii războiului din Ucraina și al pierderilor semnificative înregistrate de sectorul energetic, arată o analiză publicată de The Telegraph. În paralel, analiștii atrag atenția asupra posibilității ca președintele Vladimir Putin să adopte o strategie mai agresivă în fața deteriorării situației interne.

UPDATE Contraofensiva ucraineană a înregistrat progrese atât în regiunea sudică Zaporojie, cât şi într-o zonă din regiunea Doneţk, punctul central al conflictului, unde Kievul a repurtat succese, a afirmat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Reuters.

UPDATE Trupele ruse au lovit azi noapte districtele Pavlohrad și Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, folosind drone și artilerie grea, informează Ukrinform. Conform șefului administrației militare regionale, Serhii Lysak, bombardamentele au vizat centrul districtului Nikopol și comunitatea Pokrovsk, provocând incendii la infrastructura locală, dar fără victime. În Pavlohrad, o dronă a declanșat un incendiu la un obiectiv de infrastructură, iar în districtul Synelnykiv, un vehicul a fost cuprins de flăcări după un atac similar. Forțele aeriene ucrainene au doborât trei drone inamice, scrie Știripesurse. O persoană a fost rănită la Odesa, după un atac nocturn al Rusiei. Flăcările s-au extins pe o suprafață de 5.000 de metri pătrați la o fabrică de textile, anunță autoritățile într-un comunicat oficial.

UPDATE Timp de 80 de ani, Europa și-a considerat pacea inviolabilă. Acum, țările de pe continent nu mai pot fi sigure de asta, iar expresia în vogă a noii epoci a incertitudinii este "zona gri", în care nimic nu este 100% alb sau negru: nici război complet, nici pace, comentează CNN într-o analiză publicată pe site-ul său.

UPDATE Într-o acțiune fără precedent, Rusia a întrerupt deliberat conexiunea dintre Centrala Nucleară Zaporojie (ZNPP), aflată sub ocupație, și rețeaua electrică a Ucrainei, pentru a testa integrarea acesteia în rețeaua rusă, a declarat, duminică, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha, informează Mediafax. Centrala de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, se află în regim de „blackout” (fără alimentare externă cu energie) de aproape trei săptămâni, începând de la sfârșitul lunii septembrie, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa siguranței nucleare.

UPDATE Un nou raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), publicat la 11 octombrie, trage un semnal de alarmă pentru statele aliate: Rusia nu mai are nevoie de divizii întregi de tancuri pentru a deveni o amenințare directă la adresa NATO. Adaptarea rapidă, războiul cu drone și folosirea flexibilă a resurselor umane pot permite Moscovei să acționeze mult mai devreme decât planifică Occidentul, scrie Adevărul. Potrivit ISW, Federația Rusă ar putea reprezenta „o amenințare semnificativă pentru NATO într-un orizont de timp mult mai apropiat de prezent, fără a fi nevoie să-și refacă complet flota de tancuri”.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a raportat, citând serviciile secrete ucrainene, că Rusia are peste 500 de tancuri petroliere în flota sa fantomă, nave care operează sub pavilionul altor țări. Declarația a fost făcută la o întâlnire cu jurnaliștii, conform relatărilor Interfax-Ucraina.

UPDATE Ministrul de externe german, Johann Wadephul, urmează să viziteze Bulgaria şi România pentru discuţii axate pe sprijinul acordat Ucrainei şi pe consolidarea capacităţilor de securitate şi apărare ale Europei, informează luni dpa, transmite Agerpres.

UPDATE De mult timp, Rusia atrage noi recruți oferind bani. Dar, chiar dacă plățile continuă să crească, mobilizarea stagnează. Acest lucru devine o problemă pentru Vladimir Putin. Rusia nu mai reușește să crească semnificativ numărul de noi recruți, deși în unele regiuni se plătesc sume enorme noilor voluntari. Potrivit informațiilor furnizate de publicația independentă rusă „Idel Realii”, care citează angajați ai birourilor de recrutare, nici măcar cele mai mari stimulente financiare nu mai ajută la atragerea de soldați pentru războiul din Ucraina. Unul dintre cei intervievați afirmă că probabil s-au înscris deja toți cei care doreau să „câștige bani din război”, scrie focus.de.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru Fox News că vede speranța că președintele american Donald Trump poate folosi aceleași tactici de presiune pe care le-a aplicat în negocierea unui armistițiu între Israel și Hamas pentru a împinge Rusia spre pace în Ucraina, scrie Mediafax.

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron a asigurat, după convorbire, pe contul său de pe rețeaua X, că Franța condamnă atacurile rusești asupra infrastructurii Ucrainei și colaborează cu partenerii pentru a restabili serviciile esențiale. „În condițiile în care acordul încheiat în Gaza oferă o licărire de speranță pentru pace în Orientul Mijlociu, și războiul din Ucraina trebuie să se încheie. Dacă Rusia persistă în atitudinea ei belicoasă și în refuzul de a veni la masa negocierilor, va trebui să plătească prețul”, a amenințat Macron.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut mai multe sisteme de apărare aeriană și rachete, în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său francez, Emmanuel Macron. „Am vorbit cu președintele Emmanuel Macron și l-am informat despre nevoile noastre prioritare – în primul rând, de sisteme de apărare aeriană și rachete. Rusia profită de situația actuală – de faptul că Orientul Mijlociu și problemele interne ale fiecărei țări atrag atenția maximă. Atacurile rusești devenit și mai josnice”, a anunțat liderul ucrainean pe pagina sa de Facebook. Printre altele, Zelenski a precizat că a discutat și „cum să contracareze acest lucru (n.r. – atacurile rusești)” împreună cu Franța, țară care se confruntă în prezent cu o criză politică internă, amintește AFP.

UPDATE Președintele belarus Alexandr Lukașenko a afirmat într-un interviu acordat televiziunii ruse, pe 12 octombrie, că Ucraina ar putea „înceta să mai existe ca stat” dacă președintele Volodimir Zelenski nu „se așază la masa negocierilor și nu acționează urgent”. Lukașenko, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a spus că inițial a considerat că liderii europeni sunt responsabili pentru eșecul discuțiilor de pace, dar acum crede că „problema nu este nici la Statele Unite, nici la Rusia, ci la Volodimir Zelenski”. „Trebuie exercitată presiune asupra lui pentru a lua deciziile potrivite”, a afirmat liderul belarus, adăugând că „Rusia avansează pe front și acest lucru ar putea duce la dispariția Ucrainei ca stat”, scrie Mediafax.

UPDATE Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, un apropiat al lui Putin, și-a exprimat dubiile cu privire la o posibilă furnizare de rachete Tomahawk către Ucraina. „Cred că trebuie să ne calmăm în această privință. Prietenul nostru Donald Trump adoptă uneori o abordare mai fermă, iar apoi tactica lui este să se retragă puțin. Prin urmare, nu ar trebui să luăm aceste afirmații literalmente, ca și cum ar fi de așteptat mâine”, a subliniat Lukașenko.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump rămâne fidel intenției sale de a realiza pacea în Ucraina, dar Kievul şi Bruxelles-ul nu sunt interesate de dialog, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea publică rusă, relatează EFE, conform Agerpres.

UPDATE Moscova și-a exprimat îngrijorarea cu privire la noua poziție adoptată de Trump. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, duminică, într-un interviu, că „subiectul rachetelor Tomahawk este extrem de îngrijorător”. „Acum este un moment cu adevărat dramatic, având în vedere că tensiunile escaladează din toate părțile”, a declarat Peskov, citat de ziarul The Guardian.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că, dacă SUA vor furniza Kievului rachete Tomahawk, ele vor fi folosite doar în scopuri militare, iar civilii din Rusia nu vor fi atacaţi, informează luni Reuters, relatează Agerpres. „Nu i-am atacat niciodată pe civilii lor. Aceasta este marea diferență între Ucraina şi Rusia", a declarat liderul ucrainean în cadrul emisiunii "Sunday Briefing" de la Fox News. „De aceea, dacă vorbim despre (rachete) cu rază lungă, vorbim doar despre obiective militare”, a precizat Volodimir Zelenski.

UPDATE Vladimir Putin a lansat noi avertismente către Occident, anunțând că Rusia se află în faza finală de testare a unei noi „arme-minune” care ar putea schimba echilibrul strategic global. Declarațiile au fost făcute vineri, după o vizită în Tadjikistan, și au fost interpretate ca un mesaj criptic cu tentă nucleară, în contextul în care relațiile dintre Moscova și Occident sunt extrem de tensionate. În cadrul discuției cu jurnaliștii, Putin a lăsat să se înțeleagă că „arma” la care se referă ar face parte din seria de superarme anunțate de Rusia în 2018, se arată într-o analiză a Kyiv Post.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că ar putea furniza rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune către Ucraina, în cazul în care omologul său rus, Vladimir Putin, continuă operațiunile militare. Trump le-a spus reporterilor de la bordul Air Force One, în timp ce zbura spre Israel, că a discutat cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, despre solicitarea Kievului de a primi armament, inclusiv rachete Tomahawk, scrie Gândul. „Ei ar dori să aibă rachete Tomahawk. Este un pas înainte”, a declarat Trump.

UPDATE Președintele american Donald Trump a scris pe Truth Social pe 12 octombrie solicitând reluarea anchetei privind procedurile de acuzare inițiate împotriva sa în 2019, scrie KyvivIndependent.„Escrocheria cu punerea sub acuzare (a mea!) din Ucraina a fost o farsă ilegală mult mai mare decât Watergate”, a spus Trump.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a autorizat subvenții de miliarde de dolari pentru fabrici sub formă de „asistență financiară”, în contextul atacurilor cu drone ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, relatează Bloomberg. Semnat pe 11 octombrie, decretul permite rafinăriilor să își păstreze dreptul la subvenții chiar dacă prețurile de pe piață pentru benzină și motorină depășesc așa-numitele „prețuri prag” stabilite de guvernul rus. Modificările vor intra în vigoare de la 1 octombrie 2025 până la 1 mai 2026, notează agenția de presă RBC Ukraine.

UPDATE NATO începe luni exercițiul anual de descurajare nucleară „Steadfast Noon”, la care vor participa aproximativ 2.000 de militari și peste 70 de avioane, informează dpa, citând surse al organizației. NATO a declarat că exercițiul este unul de rutină și nu are legătură cu recentele încălcări ale spațiului său aerian de către aparate rusești sau cu alte provocări, însă are rolul de a semnala că Alianța rămâne capabilă să se apere cu arme nucleare, dacă este necesar, scrie Agerpres.

UPDATE Ministrul Apărării din Coreea de Sud, Ahn Gyu-back, a declarat în fața unei comisii a Parlamentului că pare adevărat că Nordul primește de la Rusia „diverse tehnologii” pentru dezvoltarea submarinelor sale, potrivit TrtWorld. Ministrul a spus, însă, că este prematur să se concluzioneze dacă Phenianul a lansat o rachetă balistică dintr-un submarin.