Alexandru Munteanu, candidatul propus de Partidul Acțiune și Solidaritate la funcția de prim-ministru al țării, a venit cu o reacție pe Facebook după ce în spațiul public au apărut acuzații legate de activitatea sa investițională și de presupuse legături cu companii offshore. Acesta a subliniat că este pregătit să ofere explicații pentru fiecare investiție, companie deschisă și decizie luată.
„Graba de a face acuzații, fără chibzuință și fără să ne intereseze răspunsul, dăunează societății noastre în ansamblu, nu doar reputației mele”, a scris Munteanu.
Omul de afaceri a precizat că, în prezent, nu deține nicio companie înregistrată în regimuri fiscale speciale, cum ar fi Insulele Virgine Britanice. El a explicat că, anterior, a administrat companii înregistrate în state care ofereau astfel de regimuri, nu pentru a ascunde activități, ci pentru că acestea reprezentau la acel moment o practică obișnuită în mediul investițional internațional.
„În perioada respectivă, companiile căutau astfel de regimuri fiscale nu doar pentru optimizarea fiscală, ci și pentru cadrul legal aplicabil și optimizarea transferurilor bancare. (...) Nimeni nu încerca nimic să ascundă, dimpotrivă, consultam anual lista OSCE privind jurisdicțiile „albe”, „gri” și „negre”, care se actualizează periodic. BVI s-a aflat mult timp pe lista albă”, a scris Munteanu, menționând că a închis toate companiile din aceste jurisdicții în jurul anului 2019.
Referindu-se la colaborarea cu o firmă de avocatură din Cipru, Munteanu a menționat că a renunțat imediat la serviciile acesteia în momentul în care a aflat că are legătură cu oligarhi ruși și a apărut în lista sancțiunilor occidentale, adică după invazia rusă în Ucraina:
„Mai mult decât atât, când am venit să lucrez pentru Dragon Capital în Ucraina, ei colaborau deja cu această firmă. Însă nu m-am văzut niciodată cu acest om, nu am fost la ei în birouri și nu i-am primit la mine în birou. Colaborarea cu această companie era o moștenire a relațiilor contractuale anterioare ale Dragon Capital, cu care, de fapt, lucrau foarte multe companii serioase”.
Rise Moldova a scris astăzi că Alexandru Munteanu a fost implicat în reorganizarea fabricii Natur Bravo atunci când aceasta era deținută de fondul american Western NIS Enterprise Fund (WNISEF). Publicația amintește că, ani mai târziu, fabrica a fost menționată în așa-numitul scandal Bahamas, legat de finanțarea campaniei lui Igor Dodon.
Munteanu a ținut să sublinieze că în 2007 a plecat din WNISEF, an în care acțiunile Natur Bravo au fost vândute. El afirmă că nu are nicio legătură și nu poartă responsabilitate pentru activitățile companiei din 2016, când aceasta a fost vizată în investigațiile privind finanțarea electorală:
„În 2005 am reprezentat fondul american WNISEF și am reorganizat întreprinderea. În 2007 am părăsit Horizon Capital/WNISEF și am trecut la Dragon Capital, an în care s-au vândut acțiunile întreprinderii Natur Bravo. Nici nu cunosc și nu am cum să port vreo responsabilitate pentru ce a făcut întreprinderea respectivă în 2016, adică peste 9 ani”.
Rise Moldova mai scrie că acelaşi fond WNISEF a fost în anii 2001-2006 acționar cu o cotă de 9,88% la Moldova-Agroindbank (MAIB), pe care le-a vândut ulterior unui grup de investitori din Slovenia.
„Peste cinci ani, în 2011, în perioada atacurilor de tip raider în sistemul financiar, Alexandru Munteanu a fost ales de Adunarea generală extraordinară a acţionarilor în Consiliul MAIB, el fiind reprezentantul Factor Banka D.D. din Slovenia, care cumpărase în 2006 o cotă de 4,99% din capitalul celei mai mari bănci din Moldova. Pachetul de acțiuni al Factor Banka D.D. din Slovenia a fost obiectul atacurilor de tip raider din acea perioadă.
Totodată, fondul WNISEF a fost acționar cu o cotă de 25% și la Fincombank, bancă controlată pe atunci de familia Voronin în frunte cu Oleg Voronin, fiul președintelui Republicii Moldova din acea perioadă – Vladimir Voronin”, mai transmite publicația.
Munteanu a ținut să precizeze că nu a fost membru al Consiliului Fincombank și nu a participat la finalizarea tranzacției din 2007, întrucât a părăsit banca în acel an. El a explicat că a fost de două ori membru al Consiliului MAIB: prima dată la începutul anilor 2000, când Horizon Capital/WNISEF a investit împreună cu BERD, și din nou în 2010, ca membru independent, fără a fi acționar. Potrivit lui, în acea perioadă s-a încercat preluarea ilegală a circa 40% dintre acțiunile acționarilor străini, iar el ar fi contribuit la recuperarea lor.
„Haideți să lucrăm împreună ca să construim. Întotdeauna m-am ghidat de principii, și nu de ‘profituri ușoare’ sau ilicite, cum se implică. Sunt gata să povestesc și să dau detalii, dar o pot face doar dacă există o abordare profesionistă și onestă - și dacă ne ascultăm”, a conchis Alexandru Munteanu.
TV8.md amintește că pe 14 octombrie, președintele PAS, Igor Grosu, a anunțat că îl va propune pe omul de afaceri și economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.
Anunțul a fost făcut după ce, cu o zi înainte, Dorin Recean a declarat că pleacă din politică odată cu expirarea mandatului actual al Guvernului. Recean va refuza și fotoliul de deputat, preferând să revină la afaceri. Totodată, premierul a subliniat că următorul Executiv ar trebui să se concentreze pe creșterea economică a țării.
