Președinte american Donald Trump pare că și-a temperat entuziasmul de a ajuta Ucraina cu armament de ultimă generație, după o convorbire telefonică „foarte bună” cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Rachetele de croazieră Tomahawk, pe care Trump le oferea nu cu mult timp în urmă și Argentinei, nu mai sunt acum atât de disponibile. Totodată, liderul american a dat asigurări că Al Treilea Război Mondial nu va avea loc. Liderul de la Kremlin a avut joi al optulea dialog telefonic cu Casa Albă din ultimele opt luni — cel mai îndelungat apel până în prezent, potrivit CNN. „Limbajul forţei şi al dreptăţii va funcţiona cu siguranţă şi în cazul Rusiei. Putin nu este cu siguranţă mai curajos decât Hamas sau orice alt terorist”, a subliniat liderul ucrainean Volodimir Zelenski.

Donald Trump a anunțat că se va întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin la Budapesta, în Ungaria, pentru a „încerca să pună capăt războiului” din Ucraina. Între timp, din cauza riscului de atacuri cu drone, în noaptea de 17 octombrie au fost impuse restricții de zbor pe aeroporturile din Kaluga, Samara, Krasnodar, Soci, Ulianovsk, Nijnekamsk, Nijni Novgorod, Iaroslavl, Kazan, Ijevsk și Ufa. Serviciile secrete franceze au dejucat în ultimul moment un complot privind asasinarea omului care expune teroarea din închisorile din Rusia. Rusia și Ucraina nu sunt încă pregătite să ajungă la un acord de pace, deși au existat unele progrese în ultimele luni, a spus vicepreședintele american JD Vance, într-un interviu pentru Newsmax.

UPDATE Cincisprezece membri ai unui grup paramilitar ucrainean au fost condamnați vineri de un tribunal militar din Rusia pentru participare la „o organizație teroristă” și au primit pedepse cuprinse între 15 și 21 de ani de închisoare într-o colonie penală de maximă siguranță, a anunțat procurorul general al Rusiei, citat de Reuters. Bărbații erau membri ai Batalionului „Aidar” din Ucraina și au fost capturați în 2022. Procesul lor s-a desfășurat în spatele ușilor închise la un tribunal militar din orașul Rostov-pe-Don, în sudul Rusiei.

UPDATE Unele rafinării din India se pregătesc să oprească importurile de petrol din Rusia, dezvăluie trei surse din domeniu, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că premierul indian Narendra Modi i-a dat asigurări, miercuri, că nu va va mai cumpăra petrol rusesc, relatează Reuters și CNN.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, aflat în vizită în SUA, s-a întâlnit cu reprezentanți ai companiilor energetice americane și cu secretarul Departamentului Energiei, Chris Wright, pentru a discuta colaborarea în domeniul energetic dintre Ucraina și Statele Unite. Potrivit unui comunicat publicat vineri, pe site-ul oficial al președintelui de la Kiev, Zelenski a transmis că Wright a reiterat sprijinul oferit de SUA și a subliniat că partea americană va oferi tot ce este necesar pentru reziliența sistemului energetic ucrainean, în special înainte de începutul iernii. „Este important pentru noi să dezvoltăm colaborarea dintre Ucraina și SUA, inclusiv prin creșterea prezenței afacerilor americane în Ucraina” – a declarat președintele ucrainean. La rândul său, Chris Wright a transmis că SUA sunt interesate de o creștere a prezenței companiilor americane în Ucraina, potrivit Rador.

UPDATE Amenințările Rusiei conform cărora furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei ar afecta iremediabil relațiile dintre Rusia și SUA nu ar trebui să influențeze decizia Washingtonului în această privință, potrivit fostului comandant al armatei SUA în Europa, relatează Canalul 24, citat de Euromaidan Press. Cât despre posibilele preocupări legate de infrastructura necesară lansării rachetelor Tomahawk, Hodges a subliniat că ucrainenii ar găsi cu siguranță o modalitate de a rezolva această problemă. Recunoscuți pentru inventivitatea lor, aceștia ar putea să le lanseze chiar și de pe camioane dacă e nevoie. „Lăsați Ucraina să rezolve singură această problemă, iar Occidentul ar trebui pur și simplu să le ofere această oportunitate”, a subliniat generalul în retragere, scrie Adevărul.

UPDATE Rusia și Ucraina nu sunt pregătite să încheie un acord de pace, a declarat vicepreședintele american JD Vance, joi, într-o intervenție pentru Newsmax. Potrivit lui JD Vance, deciziile lui Donald Trump din ultimele luni nu au condus la rezultate suficiente pentru a obține un acord de pace. El a mai spus că există „o nealiniere fundamentală a așteptărilor, în care rușii tind să creadă că se descurcă mai bine pe câmpul de luptă decât se descurcă în realitate”.

UPDATE Premierul Ucrainei, Iulia Sviridenko, și omologul său slovac, Robert Fico, vor purta negocieri, vineri, în oraşul Košice, aproape de graniţa bilaterală – potrivit portalului Teraz.SK. „Negocierile comune ale guvernelor Slovaciei și Ucrainei aduc rezultate bune” – a declarat premierul Robert Fico, apreciind dialogul constructiv avut cu fostul premier ucrainean Denis Șmihal, scrie Rador.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a organizat o ședință a Consiliului de Securitate al Rusiei, după ce a vorbit la telefon cu președintele american Donald Trump. Informația a fost transmisă vineri, de agențiile de presă ruse, care îl citează pe consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov. Conform declarației lui Ușakov, Vladimir Putin a prezentat membrilor Consiliului de Securitate o informare detaliată despre discuția pe care acesta a avut-o cu Donald Trump, notează Reuters.

UPDATE Rusia şi SUA ar trebui să construiască un „tunel feroviar Putin-Trump” prin strâmtoarea Bering pentru a conecta cele două ţări, simbolizând „unitatea” dintre Moscova şi Washington, a declarat Kirill Dmitriev, trimisul special al preşedintelui rus pentru investiţii şi cooperare economică cu ţări străine şi şeful Fondului Rus de Investiţii Directe (RDIF), subliniind că acest tunel ar putea debloca explorarea comună a resurselor naturale din regiunea arctică, relatează Reuters, transmite Agerpres.

UPDATE UE a salutat propunerea de întâlnire între președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, dacă aceasta poate contribui la instaurarea păcii în Ucraina, a declarat vineri un purtător de cuvânt al UE în cadrul unei conferințe de presă. Purtătorul de cuvânt a adăugat că președintele Putin este supus unei înghețări a activelor, nu și unei interdicții de călătorie, referindu-se la știrile potrivit cărora Trump și Putin s-ar putea întâlni în următoarele două săptămâni la Budapesta. Kremlinul a confirmat planurile pentru întâlnire, deși niciuna dintre părți nu a furnizat o dată la care aceasta ar avea loc, scrie The Guardian.

UPDATE Un soldat rus a ucis vineri un camarad al său, înainte de a se sinucide, la o bază a armatei ruse din regiunea Moscovei, au anunţat autorităţile citate de agenţiile de presă ruse, conform Agerpres.

UPDATE Rușii și-ar fi doborât din greșeală un avion de luptă de tip Su-30SM în timpul respingerii unui atac cu drone ucrainene deasupra peninsulei Crimeea, anexată de regimul de la Moscova în martie 2014, relatează Ukrainska Pravda. Incidentul s-a produs în noaptea de joi spre vineri, când drone ucrainene au atacat împrejurimile orașului Simferopol și au provocat incendii la un depozit de petrol și la un depozit de muniții. În afară de Simferopol, explozii puternice au fost raportate în stațiunea Soci, situată la Marea Neagră, și în Donețk, oraș ocupat de armata rusă.

UPDATE William B. Taylor Jr., fost ambasador al Statelor Unite în Ucraina, consideră, într-un interviu acordat pentru Kyiv Post, că dorința bruscă pentru dialog afișată de Vladimir Putin în raport cu președintele american Donald Trump este un semnal clar de slăbiciune din partea liderului de la Kremlin. „Putin este, în mod evident, îngrijorat de eventuala livrare a rachetelor Tomahawk către Ucraina, așa cum ar și trebui să fie”, a subliniat William B. Taylor, fost ambasador al Statelor Unite în Ucraina în două rânduri - 21 iunie 2006 - 23 mai 2009, respectiv 18 iunie 2019 - 1 ianuarie 2020 - și sub trei administrații: George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban i-a garantat preşedintelui rus Vladimir Putin asigurarea condițiilor pentru desfăşurarea noului summit cu preşedintele american Donald Trump şi pentru deplasarea la această întâlnire care va avea loc la Budapesta, în pofida mandatului internaţional de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) pe numele liderului de la Kremlin, relatează vineri Reuters.

UPDATE Întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin, care ar urma să aibă loc la Budapesta reprezintă „o lovitură dureroasă pentru Uniunea Europeană” și un moment care îl va consolida politic pe premierul Viktor Orban, scrie The Telegraph într-o analiză. O întâlnire nouă istorică între Donald Trump și Vladimir Putin este pregătită la Budapesta, anunțul oficial venind după o convorbire telefonică de peste o oră între cei doi lideri, relatează NewsWeek.

UPDATE Șeful statului ucrainean nu s-a referit direct la planul lui Donald Trump de a avea noi discuții directe cu liderul rus Vladimir Putin, dar a comentat că este clar că, „după ce a auzit de rachetele Tomahawk, Moscova se grăbește să reia dialogul”. „Nu trebuie să existe altă variantă decât pacea şi securitatea garantată în mod fiabil - şi este esențial să protejăm oamenii de loviturile şi atacurile ruseşti cât mai curând posibil. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a afirmat el. Volodimir Zelenski a confirmat că a programat întâlniri în Statele Unite cu reprezentanți ai companiilor din industria de apărare. Sunt „producători de arme puternice care pot întări cu siguranţă apărarea” Ucrainei, inclusiv cu sisteme de apărare aeriană care să protejeze infrastructura energetică, a precizat el. „Mă voi întâlni cu reprezentanți ai companiilor energetice americane. Acum, în timp ce Rusia pariază pe teroare împotriva sectorului nostru energetic şi efectuează lovituri zilnice, noi lucrăm pentru a asigura rezistența Ucrainei”, a conchis președintele ucrainean, scrie Libertatea.

UPDATE Patru bărbați au fost arestați de Directoratul General pentru Securitate Internă (DGSI), serviciul de informaţii al Franţei, sub acuzația că au pus la cale uciderea activistului rus Vladimir Osecikin, stabilit în oraşul Biarritz. Tentativa de asasinat a fost dejucată în ultimul moment, relatează ziarele franceze Le Figaro și Le Parisien. Cei patru bărbați, cu vârste cuprinse între 26 şi 38 de ani, au fost arestați luni. Le Figaro a aflat informația joi de la Parchetul Naţional Antiterorist. Vladimir Osecikin (44 de ani) este un activist rus pentru drepturile omului şi fondator al ONG-ului Gulagu.net, care denunţă tortura, corupţia şi abuzurile din închisorile din Rusia.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat joi, cu o zi înainte de a fi primit la Casa Albă de omologul său american Donald Trump, că impulsul pe care l-a adus procesul de pace din Orientul Mijlociu va contribui şi la încheierea războiului din țara sa, relatează Reuters. „Avem o întâlnire planificată pentru mâine (vineri - n.r.) cu preşedintele Trump şi ne bazăm pe impulsul de a reduce terorismul şi războiul, care a funcționat în Orientul Mijlociu, pentru a contribui şi la încheierea războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei”, a transmis Zelenski, postând totodată imagini pe X de la sosirea sa în SUA. Zelenski consideră că „limbajul forței şi al dreptății va funcționa cu siguranţă şi în cazul Rusiei”. „Putin nu este cu siguranță mai curajos decât Hamas sau orice alt terorist”, a subliniat el.

UPDATE Un tribunal polonez va analiza vineri dacă un scafandru ucrainean căutat de Germania în legătură cu exploziile de la gazoductele Nord Stream ar trebui predat Berlinului, potrivit Reuters. Deși Varșovia afirmă că decizia privind eventuala extrădare a lui Volodimir Z. în Germania aparține exclusiv instanțelor, premierul Donald Tusk a declarat la începutul acestei luni că predarea acestuia „nu este în interesul Poloniei”. „Problema Europei, a Ucrainei, a Lituaniei și a Poloniei nu este că Nord Stream 2 a fost aruncat în aer, ci că a fost construit”, a spus Tusk săptămâna trecută, scrie Mediafax.

UPDATE Un raport anual publicat de Microsoft confirmă că Rusia și grupuri cibernetice afiliate au vizat în 2025 Ucraina și mai multe state membre NATO prin atacuri informatice tot mai sofisticate. Numărul acestor atacuri a crescut cu 25% într-un singur an, arată compania americană. Atacurile cibernetice lansate de Rusia sau de grupări apropiate regimului de la Kremlin s-au concentrat în 2025 asupra Ucrainei și a țărilor membre NATO, inclusiv România, notează NewsWeek.

UPDATE Ucraina instruiește membri ai cartelurilor de droguri în utilizarea dronelor de luptă, conform unor rapoarte media citate de Bild. Voluntari cu legături suspecte s-ar fi alăturat Legiunii Internaționale pentru a dobândi cunoștințe de primă mână despre războiul cu drone. Legiunea Internațională din Ucraina reunește voluntari din 52 de țări, între care și cetățeni din România, a declarat purtătorul de cuvânt al Legiunii, Damien Magrou, într-un interviu acordat pentru Libertatea.
Academia „Kill House” din Ucraina oferă cursuri de pilotare a dronelor FPV, atrăgând și persoane cu trecut dubios. Aceste abilități ar putea fi folosite în conflictele legate de traficul de droguri din alte țări.

UPDATE Propagandistul rus Ivan Zuev, aşa-numit corespondent de război al agenţiei RIA Novosti, a murit în regiunea ucraineană Zaporojie. Potrivit RIA Novosti, Ivan Zuev ar fi murit în urma unui atac cu dronă, în timp ce se afla „în misiune jurnalistică”, pe teritoriul ucrainean ocupat de ruşi. Moartea lui Zuev a fost confirmată de Evgheni Baliţki, așa-numitul guvernator al regiunii Zaporojie. Un coleg al lui Zuev, un alt propagandist rus și „corespondent de război”, Iuri Voitkevici, a suferit răni grave în timpul atacului. RIA Novosti a transmis că acesta este deja al treilea caz de deces în rândul jurnaliştilor săi aflaţi „în misiune”. În 2014, a murit Andrei Stenin, iar în 2023 – Rostislav Juravliov, scrie Rador.

UPDATE Din cauza amenințării cu atacuri cu drone, în noaptea de 16 spre 17 octombrie, au fost impuse restricții de zbor pe aeroporturile din Kaluga, Samara, Krasnodar, Soci, Ulianovsk, Nijnekamsk, Nijni Novgorod, Iaroslavl, Kazan, Ijevsk și Ufa, din Rusia. Toate aceste aeroporturi rusești funcționau normal până vineri, la ora 07:15, ora Moscovei, potrivit purtătorului de cuvânt al Rosaviaţia, Artem Koreniako, scrie Rador.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a raportat doborârea a 61 de drone ucrainene (inclusiv 32 de drone distruse, potrivit armatei ruse, deasupra Crimeii anexate). Departamentul militar a anunțat că 13 drone au fost doborâte deasupra regiunii Krasnodar, șase deasupra Mării Negre, cinci deasupra regiunii Briansk, câte două deasupra regiunilor Tula și Moscova și câte una deasupra regiunii Kursk.

UPDATE Președintele american Donald Trump a declarat joi că Statele Unite nu pot „epuiza” propriile rezerve de rachete Tomahawk, pe care Ucraina încearcă să le obțină de la Washington pentru a răspunde atacurilor rusești, informează AFP. Trump s-a arătat foarte prudent când a fost întrebat joi despre posibila livrare a acestor rachete de croazieră către Kiev. „Nu putem să sărăcim (rezerva) propriei noastre țări”, a spus liderul american. „Avem și noi nevoie de ele, așa că nu știu ce putem face”. 

UPDATE Donald Trump și Vladimir Putin au purtat o nouă discuție telefonică și au convenit să se întâlnească în următoarele două săptămâni la Budapesta, capitala Ungariei. Liderul republican de la Casa Albă și-a reiterat dorința de a „pune capăt acestui război «fără glorie» dintre Rusia și Ucraina”. Trump și Putin au vorbit două ore și jumătate la telefon și au dezbătut și subiectul rachetelor Tomahawk, care ar putea fi trimise Ucrainei. Summitul programat la Budapesta va fi precedat de o reuniune a consilierilor de rang înalt, prevăzută să aibă loc săptămâna viitoare. Delegația americană va fi condusă de secretarul de stat Marco Rubio, care deține și funcția de consilier pentru securitate națională. Președintele american a vorbit și cu Viktor Orban, care spune că pregătirile pentru summit au început deja, scrie Digi24.

Moldovenii din Rusia riscă să fie trimiși pe frontul din Ucraina. Mai exact, unii moldoveni care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligați să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință că sunt inapți pentru armată. Ministerul de Externe de la Chișinău a lansat un avertisment în acest sens. Prevederile se regăsesc într-un decret prezidențial semnat la Moscova. Într-un comunicat, MAE atrage atenția că, deși autoritățile ruse menționează existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii Republicii Moldova, nu este clar cum vor fi aplicate acestea în practică. Din acest motiv, Ministerul avertizează că există riscul ca persoanele aflate în asemenea proceduri să fie presate să accepte obligații cu caracter militar, fără să înțeleagă pe deplin consecințele.

Rusia a desfășurat una dintre cele mai ample serii de atacuri aeriene asupra Ucrainei, lansând peste 1.500 de drone de atac, aproape 900 de bombe aeriene ghidate și 46 de rachete de diferite tipuri, într-o săptămână, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a spus că serviciile de urgență lucrează pentru a restabili alimentarea cu electricitate, încălzire și apă, afectate de loviturile asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, situația rămâne dificilă, sute de mii de familii fiind încă fără curent electric în regiunile Nikolaev, Odesa, Herson, Cernihiv, Donețk, Sumî și Dnipropetrovsk. Pe de altă parte, potrivit presei ruse, Moscova a fost atacată de drone în noaptea de 15 decembrie, fiind auzite explozii. Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană rusă ar fi doborât 15 drone.

UPDATE Consiliul Uniunii Europene a anunțat că noile măsuri permit impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride, inclusiv manipulare și ingerință informațională externă, precum și în facilitarea sau sprijinirea unor acțiuni care afectează securitatea statelor membre, notează Reuters.

UPDATE  Procuratura Generală a Rusiei clasifică Deutsche Welle (DW), postul internaţional de televiziune al Germaniei, ca „organizaţie indezirabilă”, potrivit presei ruse.

UPDATE Moscova a spus că așteaptă informații actualizate din partea SUA după discuțiile dintre oficialii americani, președintele ucrainean și liderii europeni care au loc luni la Berlin, scrie Reuters. Kremlinul a declarat luni că neaderarea Ucrainei la NATO este o chestiune fundamentală în negocierile privind un posibil acord de pace și că aceasta a făcut obiectul unei discuții speciale.

UPDATE Estonia a demarat instalarea primelor buncăre din beton de-a lungul frontierei sale sud-estice cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un proiect comun al statelor baltice menit să consolideze securitatea regională. Primele structuri sunt deja finalizate, în ciuda unor întârzieri cauzate de problemele de achiziție.

UPDATE Ofensiva politică lansată de Donald Trump împotriva Uniunii Europene a scos la iveală fisuri adânci în interiorul executivului comunitar şi a pus liderii naţionali pe poziţii divergente, ameninţând să paralizeze reacţia Europei. Miza este uriaşă: teama că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea submina sprijinul vital pentru Ucraina, scrie Financial Times.

UPDATE Statele blocului comunitar încearcă să ajungă la un acord privind folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, înaintea reuniunilor decisive programate la Bruxelles la finalul săptămânii. Pachetul de sprjin vizat se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro. O reuniune a ambasadorilor UE, programată inițial pentru duminică seara, a fost amânată pentru luni. Decizia a fost luată în lipsa unui consens preliminar între statele membre. Mai mulți diplomați susțin că acesta rămâne singurul plan aflat pe masă, însă fondurile ar putea să nu fie aprobate înainte de sfârșitul anului. „Decizia privind activele rusești este o decizie legată de viitorul Europei și va determina dacă UE mai este un actor relevant”, a declarat un oficial german, citat de Politico. „Nu există un plan B”.

UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a afirmat luni, 15 decembrie, că utilizarea activelor rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei este „cea mai credibilă” modalitate de a finanța Kievul, dar a recunoscut că, fără sprijinul Belgiei, țara în care se află majoritatea acestor active în Europa, ajungerea la un acord nu va fi „foarte ușoară”, informează EFE, dpa și AFP. Totodată, planul UE de a folosi activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, a avertizat Kaja Kallas.

UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că negocierile care vizează încheierea războiului din Ucraina au ajuns într-un stadiu critic, însă liderii lucrează acum la trei documente care să aducă mai aproape pacea. „Cred că ne aflăm într-un moment critic al negocierilor de pace și, în același timp, suntem probabil mai aproape de un acord de pace decât am fost vreodată în ultimii patru ani. Și, bineînțeles, lucrăm în prezent la trei documente. Primul este un document-cadru al unui plan de pace în 20 de puncte. Al doilea sunt garanțiile de securitate pentru Ucraina. Și al treilea este reconstrucția Ucrainei. Astfel, studiem acum detaliile împreună cu americanii, europenii și ucrainenii”, a transmis Alexander Stubb, într-un interviu pentru postul de radio Buitenhof. În ciuda progreselor, președintele finlandez a avertizat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Europei și a lumii occidentale în general. De asemenea, el a avertizat că orice eventual acord de pace va implica probabil un compromis și ar putea să nu fie ceea ce mulți ar considera pe deplin echitabil, scrie Gândul.

UPDATE Războiul Rusiei în Ucraina a fost cel mai sângeros conflict din lume în 2025, potrivit unui nou raport care urmărește conflictele la nivel global, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt invaziei care durează de aproape patru ani. Conform Conflict Index, raport anual al Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED) raportează că aproximativ 78.000 de persoane au fost ucise în Ucraina în acest an, inclusiv soldați de ambele părți și civili, cel mai mare număr dintre toate conflictele, informează Kyiv Independent. Deoarece cifrele privind victimele din rândul trupelor sunt secrete de stat atât în Ucraina, cât și în Rusia, ACLED se bazează pe cercetători din țară și pe monitorizarea surselor deschise pentru a colecta și estima cifrele, care, potrivit ACLED, sunt conservatoare și ar putea fi mai mari.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei (CBRF) a dat în judecată Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare (CSD) care servește drept custode principal al activelor Moscovei înghețate în Uniunea Europeană, pentru mai mult de 18 trilioane de ruble (193,4 miliarde de euro), a transmis serviciul de presă al Curții de Arbitraj din Moscova agenției RIA Novosti, luni.

UPDATE În prezent, 61% dintre ucraineni au încredere în președintele Zelenski, iar 32% nu au încredere în el, și doar 9% își doresc ca alegerile să fie organizate cât mai curând posibil, chiar înainte de încheierea ostilităților. În același timp, majoritatea – 57% (în septembrie – 63%) – continuă să insiste că alegerile sunt posibile doar după un acord de pace final și încetarea completă a războiului, potrivit aceluiași sondaj.

UPDATE Trei sferturi dintre ucraineni se opun „planului de pace”, care, printre altele, ar include retragerea trupelor din Donbas, limitarea dimensiunii armatei ucrainene și nu va conține garanții specifice de securitate, potrivit Ukrainska Pravda. 72% dintre ucraineni sunt de acord să accepte un plan de pace care ar îngheța linia frontului actual, în timp ce 63% dintre aceștia sunt gata să tolereze războiul atât timp cât este necesar.

UPDATE Alexander Dobrindt, ministrul de Interne de la Berlin, a anunțat că autoritățile germane vor oferi azil politic pentru Maria Kalesnikava și Viktar Babaryka, doi opozanți ai guvernului belarus care au fost eliberați sâmbătă, relatează Reuters. „De aceea, vom primi doi politicieni remarcabili ai opoziției care au fost închiși”, a declarat ministrul, punctând că este în interesul Germaniei ca mișcarea de opoziție belarusă din exil să fie consolidată, scrie Mediafax.

UPDATE În weekend, echipele de energeticieni au reușit să restabilească alimentarea cu energie electrică pentru peste 184.000 de consumatori și obiective critice din regiunea Odesa. „Însă în regiune mai rămân peste 430.000 de abonați fără curent. Lucrările de urgență și reparațiile continuă neîntrerupt. În Mikolaiv, alimentarea cu energie a fost deja restabilită pentru peste 345.000 de consumatori” – a precizat Ministerul Energiei. Între timp, Ukrenergo a anunțat că, noaptea trecută, ruşii au lovit cu drone obiective energetice în mai multe regiuni, iar dimineață, au fost raportate pene de curent în regiunile Doneţk și Dnipropetrovsk. În regiunea Dnipropetrovsk, în urma unui atac repetat asupra unui obiectiv energetic, a fost rănit un angajat al unei companii din domeniul energetic. Din cauza pagubelor aduse infrastructurii energetice, în anumite regiuni ale Ucrainei, continuă să fie în vigoare programe de întreruperi planificate în alimentarea cu energie. În restul țării, situația se ameliorează treptat, scrie Rador.

UPDATE Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, disidentul din Belarus, Ales Bialiațki, a declarat că notorietatea internațională i-a oferit o formă de protecție în detenția din Belarus, susținând că premiul l-a ferit de tratamente mult mai dure în închisoare. Eliberat recent în urma unui acord între Minsk și Washington, Bialiațki spune că experiența detenției a scos la iveală brutalitatea regimului Lukașenko și promite că își va continua activitatea pentru apărarea drepturilor omului din exil, relatează AFP și Agerpres.

UPDATE Rusia își intensifică amenințarea la adresa Occidentului prin desfășurarea în în Belarus, în 17 zile, a noului său complex de rachete Oreșnik cu capacitate nucleară. „E de neoprit”, se laudă Putin. Atât Rusia, cât și Belarus au declarat că sistemul de rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik va fi instalat în următoarele 17 zile, ceea ce reprezintă o nouă amenințare a Rusiei cu un al treilea război mondial, scrie NewsWeek.

UPDATE Adâncirea tensiunilor dintre administrația Donald Trump și liderii europeni devine un atu geopolitic major pentru Kremlin. Potrivit unei analize CNN, discursul tot mai agresiv al Washingtonului la adresa Europei oferă Rusiei un avantaj important în războiul împotriva Occidentului. Emisarii președintelui american, Donald Trump, s-au aflat săptămâna trecută pentru mai multe zile la Kremlin, în încercarea de a identifica o posibilă formulă pentru un acord de pace în Ucraina.

UPDATE Un tribunal din Moscova a declarat luni că a primit o acțiune în justiție din partea Băncii Centrale a Rusiei, care solicita despăgubiri în valoare de 18,2 trilioane de ruble (229,36 miliarde de dolari) de la depozitarul central de valori mobiliare belgian Euroclear, scrie Reuters. Anunțul vine în contextul în care, amintește agenția, Uniunea Europeană părea hotărâtă vineri să înghețe pe termen nelimitat activele băncii centrale ruse deținute în Europa, eliminând astfel un obstacol major în calea utilizării fondurilor pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, scrie G4media.

UPDATE Armata ucraineană a lansat în noaptea de duminică spre luni un atac masiv cu drone asupra Moscovei, în timp ce Volodimir Zelenski se afla la Berlin pentru a discuta planul de pace cu trimișii lui Donald Trump, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit declarațiilor făcute în această dimineaţă de ministerul rus al Apărării, unitățile sale de apărare aeriană au doborât 130 de drone ucrainene noaptea trecută, iar 18 dintre acestea se îndreptau spre Moscova, a relatat The Kyiv Independent. În urma bombardamentului, au avut loc explozii în mai multe zone, iar două aeroporturi au fost închise, scrie Gândul.

UPDATE Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat, scrie Adevărul.

UPDATE Oferta Ucrainei de a renunța la aderarea la alianța militară NATO este puțin probabil să schimbe semnificativ cursul negocierilor de pace, au declarat duminică doi experți în securitate. Propunerea a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor cu reprezentanți ai Statelor Unite privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Peste 430.000 de consumatori din regiunea Odesa rămân fără curent electric, după un atac masiv al Rusiei. Noi lovituri au provocat pene de curent și în alte două regiuni – potrivit unui raport publicat, luni, de Ministerul Energiei de la Kiev și compania Ukrenergo. „Situația în sistemul energetic al Ucrainei rămâne dificilă, dar controlată. Rusia lovește zilnic obiective de generare, transport și distribuție a energiei electrice, mai ales în regiunile de frontieră și pe linia frontului” – se arată în comunicat. Ministerul a precizat că, în weekend, regiunea Odesa a fost vizată de unul dintre cele mai puternice atacuri. Rusia a lovit deliberat obiective de distribuție și transport al energiei electrice, inclusiv stații de transformare ale companiei Ukrenergo. Temporar, fără energie electrică au rămas consumatori din regiunile Odesa, Mikolaiv și Herson.

UPDATE Negocierile de pace de la Berlin dintre Ucraina și Statele Unite ale Americii au durat peste cinci ore. Potrivit surselor, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, s-a oferit să renunțe la aspirațiile țării de a adera la NATO. Discuțiile continuă și în această dimineață. Trimisul special pentru pace al Statelor Unite ale Americii, Steve Witkoff, a declarat că s-au înregistrat progrese uriașe în urma întâlnirii cu Volodimir Zelenski cu privire la planul de pace în 20 de puncte. Consilierul lui Zelenski a transmis că președintele va comenta discuțiile ulterior.

UPDATE Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a avertizat într-un discurs separat că „situația este mai periculoasă decât am cunoscut-o în timpul carierei mele”. El a cerut o implicare mai largă a societății în apărarea națională și a avertizat că Rusia ar putea încerca să atace o țară NATO. „Războiul din Ucraina arată dorința lui Putin de a viza statele vecine, inclusiv populația civilă a acestora”, a spus Knighton. El a adăugat că scopul Moscovei este „să provoace, să limiteze, să divizeze și, în cele din urmă, să distrugă NATO”, scrie Cotidianul.

UPDATE Blaise Metreweli, noua șefă a serviciului secret britanic MI6, avertizează că Rusia reprezintă o amenințare „agresivă, expansionistă și revizionistă”. În discursul său, Metreweli a avertizat că Moscova rămâne cea mai mare amenințare pentru securitatea Regatului Unit și a aliaților săi. „Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială, sprijinul nostru este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va fi susținută”, se arată în fragmentele discursului pe care urmează să îl susțină luni, potrivit News.ro. „Linia frontului este pretutindeni. Exportul haosului este o caracteristică, nu o eroare, a abordării rusești în ceea ce privește angajamentul internațional, și ar trebui să fim pregătiți ca acest lucru să continue până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”, a adăugat Metreweli, potrivit Cotidianul.

UPDATE Șeful diplomației de la Budapesta lansează un avertisment ce are o similitudine covârșitoare cu mesajele transmise de propaganda de la Kremlin. Péter Szijjártó susține că liderii UE vor o confruntare militară cu Federația Rusă, notează Digi24.

UPDATE Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că orașul Belgorod a fost lovit de o rachetă în dimineața zilei de luni, 15 decembrie. Oficialul rus a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că nu au fost raportate victime, însă infrastructura de utilități a suferit pagube semnificative.„Conform informațiilor preliminare, nu există victime. Bombardamentul a provocat avarii importante infrastructurii de utilități. Serviciile de urgență intervin pentru a elimina consecințele atacului”, a transmis Gladkov. 

UPDATE Rusia susține că a fost ținta unor atacuri cu rachete și drone în noaptea de duminică spre luni, 14 spre 15 decembrie, vizate fiind regiunea Belgorod, zona Moscovei și mai multe obiective energetice. Potrivit autorităților de la Moscova, peste 140 de drone ucrainene ar fi fost interceptate de sistemele de apărare aeriană, notează Ziare.com.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a participat la o ceremonie de bun venit pentru soldații săi care s-au întors în țară după au luptat pentru Rusia în războiul cu Ucraina. Într-un discurs transmis de agenția de presă de stat KCNA, Kim Jong Un a lăudat ofițerii și soldații Regimentului 528 de Geniu al Armatei Populare Coreene (KPA) pentru comportamentul „eroic” și „eroismul colectiv” de care „au dat dovadă în îndeplinirea ordinelor emise de Partidul Muncitoresc Coreean aflat la putere”, în timpul unei misiuni de 120 de zile în străinătate. Imaginile video difuzate de presa de stat din Coreea de Nord, citată de CNN, au arătat soldați în uniformă coborând dintr-un avion, pe Kim îmbrățișând un soldat așezat într-un scaun cu rotile și soldați și oficiali adunați pentru a întâmpina trupele. KCNA a declarat că unitatea a fost trimisă la începutul lunii august și a îndeplinit sarcini de luptă și inginerie în regiunea Kursk din Rusia, în timpul războiului dintre Moscova și Ucraina.