19 octombrie 2025, ora 17:45

Numărul ministerelor din viitorul Guvern al Republicii Moldova ar putea fi modificat. Cel puțin aceasta este una dintre variantele care ar trebui luate în calcul în formarea noului Executiv, a declarat deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Dorian Istratii, în cadrul emisiunii Întreabă Ghețu de la TV8.

„Haideți să vedem care va fi lista ministerelor, dacă va fi la fel. Care este viziunea în general a viitorului premier pe numărul de ministere. Sunt diferite opinii și tot timpul a fost”, a menționat politicianul.

Acesta a oferit exemple din trecut, când anumite ministere au suferit modificări. Spre exemplu, în 2023, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a fost reorganizat prin separarea și crearea Ministerului Energiei.

La moment, lista actuală include 14 ministere și 2 viceprim-miniștri fără portofoliu: pentru Integrare europeană și pentru Reintegrare.

Anterior, în 2021, lista membrilor noului Cabinet de miniștri propus de premierul desemnat Natalia Gavrilița a fost extinsă de la 9 la 13. În urma acestei modificări, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a fost divizat în două entități separate: Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Totodată, a fost creat Ministerul Educației și Cercetării, precum și un nou Minister al Culturii, cele două fiind anterior comasate. Un alt minister care a fost împărțit în trei instituții este cel al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

TV8.md amintește că prima ședință a noului Parlament va avea loc miercuri, 22 octombrie, începând cu ora 10:00. Potrivit surselor TV8, partidul guvernării se pregătește se pregătește să voteze Guvernul Munteanu pe 28 octombrie. 

Deputații urmează să aleagă organele de conducere și de lucru ale Parlamentului și să inițieze procedurile pentru învestirea unui nou Guvern.

Fostul președinte, Vladimir Voronin, urma să conducă prima ședință a noului Parlament, dar a refuzat. Rolul ar putea fi preluat de Nicolae Botgros, al doilea cel mai în vârstă deputat.

În Parlament ajung cinci formațiuni politice: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu 55 de mandate, Blocul Patriotic – 26, Blocul „Alternativa” – 8, iar Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă” – câte 6 mandate fiecare.  

Pe 14 octombrie, președintele PAS, Igor Grosu, a anunțat că îl va propune pe omul de afaceri și economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.

Anunțul a fost făcut după ce, cu o zi înainte, Dorin Recean a declarat că pleacă din politică odată cu expirarea mandatului actual al Guvernului. Recean va refuza și fotoliul de deputat, preferând să revină la afaceri. Totodată, premierul a subliniat că următorul Executiv ar trebui să se concentreze pe creșterea economică a țării. 

Alexandru Munteanu este un om cu afaceri în domeniul investițiilor, fondatorul mai multor companii internaționale și a lucrat anterior și la Banca Mondială. 

14 decembrie 2025, ora 16:32

2025 pare să fi fost un an cu succes pentru familia lui Vasile Popa, până nu demult director al Serviciului Pază și Protecție de Stat. A dobândit un automobil, dar și un apartament nou. Ba mai mult, a reușit să-și acopere datoriile de circa două milioane de lei indicate în declarația de avere pentru anul trecut.

În declarația depusă la ANI, la încetarea mandatului, Vasile Popa indică venituri salariale de la SPPS de aproximativ 822.000 de lei, sumă care include și o remunerare pentru proiect. În același timp, în document este trecută o donație de 120.000 de euro. 

Fostul director SPPS a declarat și venituri din pensie - circa 150.000 de lei, indemnizație pentru creșterea copiilor de aproximativ 10.500 de roni, dar și din darea în arendă și chirie a unor proprietăți - 5.350 de euro.

Soția sa, Zinaida Popa, a obținut de la începutul anului venituri din salarii la Primăria Chișinău - 89.100 de lei și Moldexpo - circa 580.000 de lei. În declarație sunt trecuți și bani făcuți de aceasta din arende - aproximativ 24.000 de euro.

La capitolul bunuri imobile, familia Popa declară un teren intravilan de circa 87.000 de lei și altul moștenit, dar și două terenuri agricole și unul extravilan. Totodată, soții Popa dețin o casă de 114,2 metri pătrați, dobândită în 2018, evaluată la peste un milion de lei. 

În listă figurează și două apartamente cumpărate în ultimii doi ani, ambele de 145.000 de euro: unul de 74 de metri pătrați, achiziționat în 2024, și unul de 88 de metri pătrați, achiziționat în 2025. Totodată, în declarație apar două apartamente preluate prin contract, fiecare evaluat la 169.200 de lei. Plata nu a fost efectuată, potrivit contractului. Vasile Popa a mai trecut pe numele său o casă moștenită, dar și un spațiu comercial de circa 38.000 de lei.

În anul 2025, soția lui Vasile Popa și-a cumpărat un automobil Avatr 07, fabricat în 2024, estimat la aproximativ 618.000 de lei. Totodată, familia deține o mașină agricolă K-701 din 1964, evaluată la 50.000 de lei. 

În declarația de avere sunt indicate și cinci conturi bancare, pe care sunt păstrați aproximativ 7.200 de euro și circa 270.000 de lei. Menționăm că în document nu se regăsesc și creditele de aproape două milioane de lei, contractate de la o bancă din Moldova.

TV8.md amintește că președinta Maia Sandu a semnat pe 11 noiembrie un decret privind eliberarea din funcție a lui Vasile Popa, dar și a directorului adjunct de la SPPS, Vitalie Lupașcu.

Anterior, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, declara că mai mulți angajați ai Serviciului Protecție și Pază de Stat ar fi implicați în piramida financiară TUX, care s-a prăbușit recent lăsând fără bani zeci de mii de moldoveni. Informația, însă, nu a fost confirmată oficial. Într-o emisiune recentă, soția lui Vasile Popa a negat că acesta ar fi avut vreo legătură cu schema financiară.

Vasile Popa, numit director SPPS acum doi ani, a fost bodyguardul Maiei Sandu, care i-a și oferit gradul de general-maior. Popa a fost numit în funcția de director adjunct al SPPS în decembrie 2020, iar la 1 noiembrie 2023 a devenit director al aceleiași instituții.

Precizăm că în vara anului 2019, Serviciul Pază și Protecție de Stat a fost trecut din subordinea Parlamentului în cea a Președinției.