Președintele SUA Donald Trump a aruncat deoparte hărțile frontului din Ucraina și a insistat ca Volodimir Zelenski să cedeze Rusiei întreaga regiune Donbas și a repetat punctele discutate de liderul rus în convorbirea telefonică pe care au avut-o în ziua precedentă, spun sursele FT. Liderul de la Casa Albă a negat informațiile. Conform publicației Focus.ua, liderul de la Kremlin ar fi declarat că este dispus să returneze Ucrainei părți din regiunile Zaporojie și Herson, în schimbul obținerii întregului teritoriu al Donbasului. Între timp, UE are un scenariu pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei.

Controlul complet al Donbasului de către Rusia, dorit de Vladimir Putin, ar putea oferi armatei ruse poziții strategice pentru reluarea atacurilor asupra Ucrainei. Analiștii Institutului american Pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că cedarea regiunilor Zaporojie și Herson în schimbul Donbasului ar avantaja semnificativ Rusia, permițându-i să evite un război prelungit și să lanseze ofensive mai eficiente în estul și sudul Ucrainei. Analiștii ISW susțin că, în ciuda acestor planuri, armata rusă nu are capacitatea de a cuceri Donbasul exclusiv prin forță militară, estimând că atingerea acestor obiective ar putea necesita câțiva ani.

UPDATE Poliția din Moscova folosește tehnologia de recunoaștere facială pentru a-i reține pe rușii care evită și contestă ordinele de înrolare în armată, a avertizat o organizație pentru drepturile omului citată de publicația independentă The Moscow Times.

UPDATE Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei ar putea fi aprobat pe 23 octombrie, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, în timpul unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE la Luxemburg, potrivit Kyiv Independent.

UPDATE Un atac cu drone a provocat, noaptea trecută, incendii într-un bloc cu cinci etaje și în câteva magazine din regiunea Dnipropetrovsk, a anunțat Vladîslav Haivanenko, șeful interimar al administrației militare regionale. De asemenea, orașul Nikopol și localitatea Pokrovske au fost vizate de drone FPV și tiruri de artilerie. Potrivit Ukrainska Pravda, patru case, șase anexe și o linie electrică au fost avariate, dar nu s-au înregistrat victime. Haivanenko a anunțat că apărarea aeriană a distrus cinci drone în regiune. Iar o femeie a fost rănită, dimineață, într-un atac cu dronă asupra satului Orilka din regiunea Harkov.

UPDATE Compania ucraineană de tehnologie militară General Chereshnia a anunțat crearea unei drone „anti-Shahed” numită General Chereshnia Bullet. Compania a anunțat acest lucru pe rețeaua Facebook.

UPDATE SUA sunt pregătite să furnizeze țărilor europene „atât de mult gaz și petrol cât este nevoie” pentru a opri dependența Europei de importurile de energie rusești, a afirmat Zelenski, în discursul său de duminică seara. El nu a oferit detalii specifice despre proiectele propuse, iar administrația Trump nu a dat niciun detaliu despre conversațiile care au loc, relatează Kiev Independent. Slovacia și Ungaria au declarat anterior că nu vor ceda presiunilor din partea lui Trump de a reduce importurile de petrol și gaze rusești, cu excepția cazului în care UE asigură suficiente surse de energie alternativă, scrie Spotmedia.

UPDATE Președintele SUA a negat acuzațiile conform cărora l-ar fi presat pe Zelenski să accepte să predea Rusiei toată regiunea Donbas, relatează Reuters. Donald Trump a insistat asupra unui armistițiu pe actualele linii ale frontului, în timp ce la Casa Albă s-au format două tabere privind soluționarea conflictului, spun analiștii, potrivit Adevărul.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că poziția Rusiei nu s-a schimbat în urma remarcilor președintelui american Donald Trump cu privire la necesitatea de a opri trupele ruse și ucrainene de-a lungul liniei actuale de contact pentru a începe negocierile.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că, potrivit estimărilor serviciilor ucrainene, Rusia ar putea avea în 2026 un deficit bugetar de aproape 100 de miliarde de dolari, pe fondul costurilor uriașe generate de războiul împotriva Ucrainei. „Credem că anul viitor Rusia va avea un deficit semnificativ, aproape 100 de miliarde de dolari”, a spus Zelenski, adăugând că doar în urmă cu o lună acesta se ridica la 71 de miliarde. 

UPDATE România nu a primit până în prezent nicio solicitare de survol în contextul unei eventuale deplasări a lui Vladimir Putin la summitul anunţat la Budapesta, a declarat Oana Țoiu, ministrul de Externe al României.

UPDATE După luni de lupte intense și costuri uriașe în vieți și echipamente, ofensiva de vară a Rusiei în Ucraina nu a reușit să atingă niciun obiectiv major. The Economist analizează în detaliu bilanțul operațiunilor rusești lansate în mai 2025 și constată că, în ciuda eforturilor susținute, trupele Moscovei au reușit să avanseze doar 0,4% pe teritoriul ucrainean — un ritm care, menținut constant, ar însemna cucerirea totală a Ucrainei abia peste 103 ani, scrie Ziare.com.

UPDATE Forțele ruse au atacat din nou infrastructura energetică a regiunii Cernigău, lovind raionul Nijin. 2.700 de consumatori au rămas fără electricitate din cauza daunelor extinse ale rețelei. Echipele de intervenție au început încă de aseară lucrările de reparații, relatează Ukrainska Pravda.

UPDATE Anumite femei din Rusia ar încerca să se căsătorească cu soldați trimiși să lupte în Ucraina, cu unicul scop de a primi primele de deces acordate în cazul morții acestora. Este un fenomen dificil de cuantificat, dar care este tot mai dezbătut în spațiul public, transmite corespondenta RFI la Moscova.

UPDATE Şeful Pentagonului, Pete Hegseth, a purtat o cravată în culorile albastru-roşu-alb, culorile drapelului rus, în timpul întâlnirii de vineri de la Casa Albă dintre preşedinţii Donald Trump şi Volodimir Zelenski, fapt remarcat imediat la Moscova şi o asociere ce a stârnit polemici şi suspiciuni de înţelegeri secrete între puterile americană şi rusă, relatează Le Figaro, scrie News.ro.

UPDATE Liderul rus Vladimir Putin ar trebui să fie împiedicat să participe la negocierile menite să înghețe războiul din Ucraina, a avertizat unul dintre cei mai importanți diplomați europeni, după ce președintele american Donald Trump a promovat Ungaria ca țară gazdă. Înaintea reuniunii țărilor membre ale UE de luni, de la Luxemburg, ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys, a criticat planurile pentru discuții, care ar marca prima vizită a lui Putin într-o țară a UE de la lansarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, anunță Politico. „Nu îmi pot imagina că va traversa spațiul nostru aerian”, a spus Budrys. „Nu este loc pentru criminali de război în Europa. Singurul loc pentru Putin în Europa este la Haga, în fața tribunalului, nu în vreuna dintre capitalele noastre”, a adăugat ministrul lituanian de Externe, scrie Digi24.

UPDATE Ucraina nu are de gând să cedeze Rusiei niciun teritoriu neocupat ca parte a acordului de pace menit să pună capăt războiului la scară largă, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu pentru NBC.

UPDATE Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, insistă asupra excluderii Rusiei din formatul de negocieri 5+2 pentru reglementarea transnistreană și creșterea rolului Uniunii Europene, atât în negocieri, cât și în misiunea de menținere a păcii de pe Nistru, care este condusă de Rusia încă de la începutul anilor 90, scrie RFI.

UPDATE Europa trebuie să acționeze și să ia urgent măsuri financiare, militare și politice pentru a ajuta Ucraina și a determina Rusia să încheie războiul, susține Merz. Oficialul german mai avertizează că Rusia ar putea să atace alte țări europene dacă Ucraina nu va rezista, inclusiv Republica Moldova, scrie Digi24.

UPDATE O instanță din Ekaterinburg a emis, în 26 martie 2024, un mandat de arestare pe numele cetățeanului Nikita Yeskov, care a fost dat în urmărire internațională prin Interpol. Bărbatul a fost identificat, în aprilie 2025, în România, unde se afla în scop turistic. Interpol Moscova a solicitat arestarea și predarea acestuia către autoritățile din Rusia. Pe 27 aprilie 2025, Curtea de Apel Cluj a respins cererea de arestare preventivă, hotărârea nefiind contestată. Ulterior, în 27 mai 2025, Parchetul General al Federației Ruse a transmis autorităților române cererea de extrădare, scrie Libertatea.

UPDATE Liderul ucrainean nu are o părere bună despre gazda summitului – Ungaria – dar spune că este gata să participe într-o formă sau alta la întâlnirea care are menirea de a pune capăt războiului și a cărui dată exactă nu a fost stabilită, scrie Reuters. Volodimir Zelenski a declarat luni că ar fi dispus să se alăture discuției dintre președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump la summitul care va avea loc în Ungaria, dacă va fi invitat, scrie HotNews.

UPDATE Atacul ucrainean cu drone asupra unei uzine de procesare a gazului de la Orenburg (Rusia) a obligat ţara vecină, Kazahstan, să-şi reducă producţia la zăcământul său de petrol şi gaz condensat Karachaganak, cu 25% până la 30%, au declarat luni pentru Reuters două surse din industria petrolieră.

UPDATE Interdicția de a importa gaz natural rusesc în Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027 a fost aprobată luni de majoritatea statelor membre, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor europeni ai Energiei la Luxemburg. Această măsură, care trebuie acum negociată cu Parlamentul European, a fost propusă în primăvară de Comisia Europeană. Prin încetarea achizițiilor de gaz natural rusesesc, UE dorește să sece o sursă importantă de finanțare a războiului dus de Moscova în Ucraina. Slovacia și Ungaria, țări fără ieșire la mare și dependente de hidrocarburile rusești, s-au opus acestei interdicții, dar au fost puse în minoritate, scrie Le Figaro.

UPDATE Ministrul de Externe lituanian, Kestutis Budrys, a fost și mai categoric și a declarat că „nu există loc pentru Putin în nicio capitală europeană.” „Singurul loc pentru Putin în Europa este la Haga, în fața tribunalului și nu în vreuna din capitalele noastre”, a spus Budrys, înainte de întâlnirea miniștrilor. La rândul lui, ministrul de Externe al Franței, Jean-Noël Barrot, a condiționat prezența lui Putin pe teritoriul european de un rezultat concret. „Prezența lui Putin pe teritoriul european are sens numai dacă permite să se ajungă la un armistițiu imediat și necondiționat”, a spus Barrot, potrivit Cotidianul.

UPDATE Şefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat luni că nu „ar fi prea plăcut” ca preşedintele rus Vladimir Putin să se deplaseze în Ungaria, stat membru al UE, pentru discuţii cu privire la Ucraina. Donald Trump a declarat joi că se va întâlni în curând cu Putin la Budapesta, scrie Mediafax. „America are multă putere să preseze Rusia să vină la masa negocierilor. Dacă o folosesc, este bine, bineînțeles, dacă Rusia oprește acest război”, a spus Kaja Kallas. „Legat de Budapesta, nu, nu e în regulă să vedem că o persoană care are mandat de arestare de la CPI vine într-o țară europeană”, a spus Kallas, care s-a întrebat și dacă va exista un rezultat concret după întâlnire.

UPDATE Uniunea Europeană trebuie să fie „pregătită pentru război” cu Rusia până în 2030, potrivit unui plan militar al Comisiei Europene care a fost prezentat, la finalul săptămânii trecute, la Bruxelles. Experta în securitate europeană Iulia Joja analizează planul pentru „Adevărul”. Documentul, numit „Defence Readiness Roadmap 2030”, stabilește că Europa trebuie să dezvolte o poziție de apărare suficient de puternică pentru a descuraja adversarii și a răspunde oricărei agresiuni.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, continuă să „muncească din greu” pentru a obține pacea, dar răbdarea Washingtonului în legătură cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei „se epuizează”, a afirmat Casa Albă. Declarația îi aparține lui Karoline Leavitt, secretar de presă al Casei Albe, și a fost făcută la la Fox News, conform European Pravda.

UPDATE Șeful Comitetului de Securitate al Belarusului, Ivan Tertel, a declarat pe 19 octombrie că agenția sa este pregătită să inițieze un dialog cu Kievul pentru a „găsi un consens” în vederea încheierii războiului dintre Ucraina și Rusia, potrivit presei de stat din Belarus.

UPDATE De la invazia Georgiei și anexarea Crimeei până la atacurile cibernetice, dronele misterioase și presiunile energetice asupra Europei, Rusia urmează o strategie coerentă și de lungă durată menită să redeseneze arhitectura de securitate a continentului.Potrivit unei analize publicate pe platforma The Conversation, citate de Digi 24, Kremlinul nu caută un război direct cu NATO, ci testează constant unitatea și reziliența Occidentului printr-un „război de uzură” hibrid, în care presiunea permanentă ține locul confruntării deschise.Scopul Rusiei este să exercite puterea militară atunci când este necesar, să se angajeze în tactici de război de tip „zonă gri” atunci când este posibil și să exercite presiune politică peste tot. 

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat, în timpul vizitei sale la Washington, posibilitatea semnării unui contract pentru livrarea a 25 de sisteme de apărare aeriană Patriot către Ucraina în următorii ani. Zelenski a menționat că cererea pentru 25 de sisteme a venit din partea Forțelor Aeriene ale Armatei Ucrainei. Cu toate acestea, Ucraina nu le va primi pe toate odată, deoarece planul prevede livrări anuale. Președintele a subliniat o provocare – producătorul are în prezent o listă de așteptare pentru producerea de sisteme pentru alte țări, scrie Mediafax.

UPDATE În timp ce Rusia lovește în mod repetat infrastructura energetică a Ucrainei, „miliarde de euro au fost plătite de către Ungaria și Slovacia Rusiei. Ei folosesc acești bani pentru mașina lor de război, ceea ce este absolut inacceptabil. Acum este momentul să demonstrăm voință politică la nivelul UE”, a declarat ministrul lituanian al Energiei, Žygimantas Vaičiūnas.

UPDATE Mass-media britanică a tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că hackerii ruși au pătruns în sistemele informatice ale Ministerului Apărării din Marea Britanie, sustrăgând date sensibile despre personalul militar și alte informații din bazele Forțelor Aeriene Regale și ale Marinei Regale, scrie Kyiv Post.

UPDATE După trei ani de raționamente, pledoarii și concesii, Uniunea Europeană și-a pierdut răbdarea, iar luni, cele 27 de state membre ale blocului comunitar urmează să susțină un nou proiect de lege care va opri definitiv livrările de gaze rusești către Ungaria și Slovacia, fie că acestea sunt de acord sau nu, informează publicația Politico.eu.

UPDATE „Am vorbit cu președintele Franței, Emmanuel Macron. Acum este momentul potrivit să impulsionăm situația pentru a încheia războiul, iar cel mai important este să profităm pe deplin de toate oportunitățile și să punem presiune corectă pe Rusia. Presiunea asupra celui care a început războiul este cheia soluționării. Am discutat cu Emmanuel toate aspectele actuale ale diplomației și recentele noastre contacte cu partenerii. Sunt recunoscător pentru sprijin. Am convenit să ne întâlnim în curând”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.

UPDATE Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene se reuneşte la 20 octombrie, la Luxemburg, pe agendă, aflându-se războiul din Ucraina, Orientul Mijlociu sau relaţiile UE-regiunea Indo-Pacific. Reuniunea va fi prezidată de şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas. Și ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, ia parte luni la reuniunea şefilor diplomaţiilor din statele membre ale Uniunii Europene, scrie Digi24.

UPDATE Premierul Poloniei, Donald Tusk, a criticat dur ideea lui Trump ca Ucraina să facă concesii teritoriale Rusiei, după dezvăluirile privind discuția tensionată dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski la Casa Albă. Donald Tusk a reacționat dur după ce Trump l-a amenințat din nou pe Zelenski cu „distrugerea Ucrainei”, spunând că „niciun lider responsabil nu ar trebui să pună presiune pe Kiev pentru a ceda teritorii agresorului”, scrie NewsWeek.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a obținut mult doritele rachete Tomahawk din partea omologului său american Donald Trump, în timpul întâlnirii de vineri. Presa internațională remarcă efectul convorbitii telefonice din ajun pe care liderul american a purtat-o cu președintele rus Vladimir Putin. Presa controlată de Kremlin exultă, scrie RFI.

UPDATE Pentru prima dată în peste trei decenii, Oficiul Federal pentru Protecție Civilă și Asistență în Caz de Dezastru (BBK) din Germania avertizează asupra posibilității unui război, potrivit Euronews. Într-un nou ghid publicat, instituția recomandă cetățenilor să fie pregătiți și să aibă provizii de alimente pentru trei până la zece zile, subliniind că „un război nu mai pare la fel de improbabil ca acum câțiva ani”. Deși agenția subliniază că Germania rămâne una dintre cele mai sigure țări din lume, noul raport marchează o schimbare de ton semnificativă față de ultimele decenii. „Întotdeauna merită să fii bine pregătit din timp”, explică Ralph Tiesler, președintele BBK, potrivit Libertatea.

UPDATE Spionii ruși oferă migranților sfaturi despre cum să evite expulzarea din Marea Britanie și din alte țări europene, a afirmat un ministru bulgar, citat de The Guardian. Daniel Mitov, ministrul de interne al țării, a declarat că regimul lui Vladimir Putin și grupurile de extremă stânga colaborează cu traficanții de persoane pentru a inunda Europa cu migranți, scrie G4media.

UPDATE Rusia a lansat noi atacuri aeriene în Ucraina după întâlnirea dintre Volodimir Zelenski şi Donald Trump. În urma bombardamentului asupra unei mine de cărbune din regiunea Dnipropetrovsk, aproape 200 de mineri au rămas blocaţi sub pământ, a relatat The Kyiv Independent. Forțele armate ale Federației Ruse au atacat şi o instalație energetică neidentificată în nord, lângă granița cu Rusia, au declarat operatorii amplasamentelor, adăugându-se la o serie de atacuri recente asupra rețelei energetice a Ucrainei, scrie Antena3.  În noaptea de 20 octombrie, trupele ruse au lansat noi atacuri asupra infrastructurii logistice a Ucrainei, țintele fiind obiective portuare și calea ferată, a anunțat vicepremierul pentru reconstrucție, Oleksii Kuleba. Nu există morți sau răniți.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat pregătit să-l întâlnească pe Vladimir Putin la Budapesta, într-un interviu acordat duminică postului de televiziune american NBC, în urma discuțiilor cu Donald Trump, a consemnat agenţia de presă ungară MTI.

UPDATE Vladimir Putin ar urma să se deplaseze la Budapesta pentru o întâlnire cu Donald Trump, iar în Rusia s-au iscat discuții aprinse despre ruta pe care ar trebui să o urmeze. În condițiile în care unele țări europene și-ar putea închide spațiul aerian pentru aeronava lui Putin, generalii ruși caută variante mai sigure. La Kremlin se consideră că ruta mai sigură ar fi prin România, asta pentru că Polonia este în relații foarte proaste cu Rusia. General‑maiorul de aviație Vladimir Popov susține că Polonia reprezintă o opțiune riscantă din cauza relațiilor tensionate cu Rusia. El propune ca președintele rus să traverseze România, argumentând că Bucureștiul a adoptat o poziție mai rezervată privind implicarea în conflictul din Ucraina. În opinia lui Popov, ruta care ar traversa Marea Neagră, ar atinge granița dintre Bulgaria și România și apoi ar continua spre Ungaria este nu doar mai scurtă, ci și mai ușor de coordonat, scrie Știripesurse.

UPDATE Liderii politici din UE și din Marea Britanie sunt pe cale să ajungă la o înțelegere prin care Ucraina ar urma să beneficieze de un împrumut de 140 de miliarde de euro garantat cu activele rusești înghețate, scrie The Guardian. Așteptările sunt că înțelegerea va putea fi aprobată până la sfârșitul anului, într-o mișcare considerată crucială pentru ca Ucraina să-și poată susține apărarea armată în fața Rusiei.

UPDATE Statele care vor adera în viitor la Uniunea Europeană ar putea fi lipsite de dreptul de veto, o mișcare care ar putea convinge politicieni sceptici precum Viktor Orbán să accepte extinderea, scrie Politico. Statele UE discută un nou scenariu care ar putea permite extinderea mai rapidă a blocului comunitar pentru a include Ucraina și Republica Moldova. Propunerea de modificare a regulilor de aderare la UE se află într-un stadiu incipient și ar trebui să fie aprobată de toate țările existente, au declarat pentru Politico trei diplomați europeni și un oficial UE.

UPDATE ISW mai notează că insistența Kremlinului de a obține Donbasul la masa negocierilor se explică și prin dificultățile armatei ruse pe front, lucru bănuit și din dorința bruscă a lui Putin de a discuta cu liderul de la Casa Albă. „Rusia nu are, în acest moment, capacitatea de a ocupa întreaga regiune Donbas prin forță militară”, arată analiștii. La ritmul actual al înaintării, armata rusă ar avea nevoie de ani întregi pentru a-și atinge obiectivul doar prin luptă.

UPDATE La aproape patru ani de la începutul invaziei Ucrainei, fenomenul dezertării în rândul militarilor ruși a atins proporții fără precedent. Conform unor documente scurse din Ministerul Apărării de la Moscova, peste 50.000 de soldați ar fi părăsit armata din 2022 până la sfârșitul anului 2024, notează Realitatea Siberiei.

UPDATE După modificările constituționale din 2022, Kremlinul a inclus regiunea Donețk – în mod evident ilegal – în componența Federației Ruse. Astfel, Putin, în calitatea sa de „garant” al Constituției, este obligat să „asigure” controlul asupra acestui teritoriu, chiar dacă în realitate Moscova nu deține decât o parte din el. Dar dincolo de justificările legale, e vorba și de o chestiune simbolică – ba chiar personală. După mai bine de 11 ani de război, faptul că Rusia nu a reușit să preia complet controlul unei regiuni de graniță e perceput la Kremlin ca o umilință. Iar pentru un lider autocrat, care își fundamentează legitimitatea pe forță și control, această „pată” trebuie ștearsă cu orice preț, spune analistul de la Centrul de Studii Est-Europene din Stockholm, din cadrul Institutului Suedez pentru Afaceri Internaționale din Stockholm, și profesor asociat la Departamentul de Științe Politice al Academiei Kiev-Mohila, potrivit Adevărul. O eventuală retragere ucraineană din Donețk ar echivala cu o victorie strategică rusească. Mai grav, ar demoraliza armata ucraineană și ar adânci falia dintre conducerea politică și militarii de pe front.

UPDATE „Racheta de croazieră americană Tomahawk nu va pune capăt războiului, dar va rescrie regulile de angajament. Forțele ucrainene vor putea în sfârșit să țină în pericol spatele Rusiei, impunând un nivel de costuri și incertitudine pe care Moscova nu l-a experimentat în timpul acestui conflict”, avertizează Alain Servaes, redactor-șef al Army Recognition Group.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a încheiat vizita la Washington cu un mesaj pentru aliații săi europeni și americani. Liderul de la Kiev a cerut „acțiuni decisive” împotriva Moscovei, după ce nu a reușit să-l convingă pe președintele american Donald Trump să aprobe un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, potrivit agențiilor AFP și EFE.

UPDATE Președintele SUA a refuzat, de asemenea, să furnizeze rachete Tomahawk Ucrainei și s-a gândit să ofere garanții de securitate atât Kievului, cât și Moscovei, comentarii pe care delegația ucraineană le-a considerat confuze. „SUA trebuie să-și echipeze în primul rând propriile forțe armate”, spune Vance, vorbind despre posibilitatea livrărilor de rachete Tomahawk către Kiev.

UPDATE Regiunea Donbas devine monedă de schimb în războiul ruso-ucrainean. Donald Trump îl îndeamnă pe Zelenski să accepte condițiile Rusiei pentru încheierea războiului. Președintele SUA avertizează că Vladimir Putin a declarat că va „distruge” Ucraina dacă aceasta nu va fi de acord cu cedarea teritoriilor, sau cel puțin divizarea acestora. Întâlnirea dintre cei doi a degenerat de multe ori într-o „ceartă cu țipete”, Trump „înjurând tot timpul”, au declarat persoane familiarizate cu subiectul, potrivit FT. Preşedintele american Donald Trump a sugerat că modalitatea cea mai bună de a pune capăt războiului din Ucraina ar fi „divizarea” regiunii Donbas, astfel încât cea mai mare parte a acesteia să rămână sub controlul Rusiei.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a îndemnat pe Donald Trump să adopte o atitudine mai dură față de Vladimir Putin, în contextul pregătirilor pentru viitorul summit de la Budapesta, menit să discute o posibilă încheiere a războiului din Ucraina. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat emisiunii „Meet the Press” de la NBC News, după vizita liderului ucrainean la Washington. Zelenski a subliniat că Trump ar trebui să exercite o presiune și mai mare asupra lui Putin decât cea aplicată recent asupra Hamas, în timpul medierii armistițiului în Gaza.

UPDATE Donald Trump l-a îndemnat pe Volodimir Zelenski să accepte condițiile Rusiei pentru încheierea războiului, în cadrul unei întâlniri tensionate de vineri, de la Casa Albă, avertizând că Vladimir Putin i-a spus că va „distruge” Ucraina dacă aceasta nu este de acord, anunță publicația Financial Times. Întâlnirea dintre președintele SUA și cel al Ucrainei a degenerat de mai multe ori într-o „dispută înflăcărată”, cu țipete, în care Trump „a înjurat în mod constant”, au declarat persoane familiare cu situația. Discuția tensionată a semănat cu o altă întâlnire conflictuală de la Casa Albă, din februarie, în care Trump și vicepreședintele JD Vance l-au criticat dur pe Zelenski pentru ceea ce au numit lipsa de recunoștință față de Statele Unite. 

UPDATE Un proiectil de 155 de milimetri tras în timpul unei demonstrații cu foc real pentru cea de-a 250-a aniversare a Corpului Marinei SUA, la Camp Pendleton, sâmbătă, a explodat prematur, aruncând fragmente pe un vehicul şi o motocicletă ale Patrulei Autostrăzilor din California, care făceau parte din detașamentul de protecție al vicepreşedintelui JD Vance, scrie Digi24.

UPDATE Imaginile dramatice surprind realitatea cutremurătoare a conflictului din Pokrovsk, unde civili nevinovați sunt prinși în mijlocul luptelor. Filmările din drone dezvăluie violența directă asupra populației și transformă orașul într-un spațiu periculos, notează Ziare.com. Un bărbat a fugit cu o femeie rănită în brațe către militarii ucraineni, după ce trupele ruse au deschis focul asupra civililor pe străzile din Pokrovsk. Scene dramatice au fost surprinse de un militar ucrainean cu ajutorul unei drone Mavic.

Ziua 1392 de război a început cu un nou atac aerian asupra Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina susţine ideea unui armistiţiu, în special pentru atacurile asupra infrastructurii energetice, în perioada Crăciunului. Pe de altă parte, Kremlinul a declarat marţi că armistițiul de Crăciun propus de Ucraina va depinde de încheierea sau nu a unui acord de pace, informează Reuters. Totuși, un oficial de la Moscova spune că Rusia este „în pragul unui acord de pace” cu Ucraina.

Liderii europeni susțin o „forță multinațională” pentru a asigura pacea în Ucraina, în timp ce Statele Unite se angajează să ofere garanții de securitate. Pe de altă parte, un diplomat american de rang înalt avertizează că Moscova trebuie să fie pusă sub presiune reală, contrazicând subtil abordarea președintelui Donald Trump. Totodată, Zelenski spune că Ucraina şi SUA ar putea organiza noi negocieri de pace în acest weekend.

UPDATE Președintele ucrainean a explicat pentru presa ucraineană care sunt pașii următori în negocierile de pace. El a spus că, după finalizarea documentelor ucrainene, se așteaptă ca SUA să organizeze consultări cu rușii în următoarele zile, relatează Ukrainska Pravda. „Și după aceea vor avea loc consultări cu președintele SUA. Apoi echipele noastre se vor întâlni - cred că echipele noastre de negociere se vor întâlni în Statele Unite, posibil chiar în weekend. Iar după această întâlnire, vom vedea. Vom lua în considerare o întâlnire la nivel de lideri, cel puțin cu președintele SUA", a explicat Zelenski, scrie Spotmedia.

UPDATE SUA au transmis Ucrainei că trebuie să accepte oferta lor considerată „de nivel platină” privind garanțiile de securitate, avertizând că, în caz contrar, riscă să le piardă definitiv, relatează The Telegraph. Totodată, americanii au subliniat că „aceste garanții nu vor rămâne pe masă la nesfârșit”, mesaj interpretat ca un ultimatum adresat președintelui Volodimir Zelenski pentru a accepta condițiile.

UPDATE Baza de date rusească pentru recruți s-a dovedit vulnerabilă la atacuri cibernetice și infiltrări susținute. Un grup anonim de hackeri a avut acces la ea timp de câteva luni. Cazul a fost scos la iveală de organizația Get Lost (fosta Go by the Forest). Aceștia au raportat că au primit date de la un grup anonim de hackeri care au obținut acces la infrastructura Mikord , o companie implicată în crearea Registrului Militar Unit (UMR), scrie NewsWeek.

UPDATE Izolare digitală plănuită în Rusia.  La o reuniune a consiliului pentru drepturile omului, președintele rus Vladimir Putin a anunțat planuri de blocare a apelurilor telefonice din partea așa-numitelor „țări neprietenoase”. Planul este de a bloca apelurile telefonice din 47 de state considerate „neprietenoase” fără acordul prealabil al utilizatorilor, invocând combaterea fraudelor. Măsura face parte dintr-o ofensivă mai largă de control, informează Ukrinform, care citează Serviciul ucrainean de Informații Externe, scrie Digi24.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit în Olanda marți, 16 decembrie, într-o vizită oficială. Zelenski a fost primit la Haga de către prim-ministrul interimar Dick Schoof. Cei doi vor lua masa de prânz la reședința oficială a prim-ministrului, Catshuis. Ministrul olandez de Externe, David van Weel, și ministrul Apărării, Ruben Brekelmans, vor fi de asemenea prezenți. Întâlnirea se va concentra pe negocierile de pace și sprijinul continuu pentru Ucraina, anunță European Pravda.

UPDATE Premierul polonez Donald Tusk, participant la summitul de pace de la Berlin, a dezvăluit o premieră în negocieri: o promisiune fermă din partea Statelor Unite de a răspunde militar în cazul unui nou atac al Rusiei asupra Ucrainei. Tusk a citat negociatorii americani, inclusiv pe Steve Witkoff, care ar fi fost „foarte clar în acest sens: America se va implica în garanțiile de securitate pentru Ucraina, astfel încât rușii să nu aibă nicio îndoială că, în cazul încălcării armistițiului, răspunsul SUA va fi militar”. Măsurile de asistență pentru Ucraina ar include forțe armate, sprijin informatic, logistic, economic și diplomatic Tusk a salutat această evoluție ca fiind o nouă unitate între aliații Kievului, remarcând că „pentru prima dată a fost atât de clar vizibil că americanii, europenii și Ucraina sunt toți de aceeași parte”. 

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că echipele ucrainene și americane se pregătesc să organizeze o nouă rundă de negocieri privind un plan de pace în Statele Unite, după consultările dintre Washington și Moscova și după zile de negocieri intense la Berlin, relatează Kyiv Post.

UPDATE Rușii trăiesc astăzi într-o „perioadă foarte prosperă”, deoarece Vladimir Putin este „primul președinte ortodox din vremea țarilor”, a declarat patriarhul Kirill, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse. „Uneori chiar te gândești: Doamne, oare este real?” – a spus patriarhul în timpul predicii sale în biserica Marelui Cneaz Vladimir. În opinia lui Kirill, „acest lucru este cu adevărat un dar de sus”. „De aceea, trebuie să fim recunoscători lui Dumnezeu pentru țara în care trăim și, sincer să fiu, pentru putere... și, desigur, pentru tot ceea ce face Rusia astăzi”, a subliniat patriarhul, scrie The Moscow Times.

UPDATE Înalți oficiali ai Pentagonului pregătesc un plan de retrogradare a mai multor sedii principale ale Armatei americane și de schimbare a echilibrului de putere între generalii săi de rang înalt, într-o consolidare majoră dorită de secretarul Apărării, Pete Hegseth, au declarat persoane familiarizate cu situația, potrivit Washington Post. Dacă va fi adoptat, planul ar introduce unele dintre cele mai semnificative schimbări la cele mai înalte grade ale armatei din ultimele decenii, îndeplinind parțial promisiunea lui Hegseth de a încălca status quo-ul și de a reduce numărul generalilor cu patru stele din armată. Acesta ar reduce importanța sediilor centrale ale Comandamentului Central al SUA, Comandamentului European al SUA și Comandamentului Africa al SUA, plasându-le sub controlul unei noi organizații cunoscute sub numele de Comandamentul Internațional al SUA, potrivit a cinci persoane familiarizate cu situația, potrivit Digi24.

UPDATE Marea bătălie de la Kupiansk s-a transformat în războiul declarațiilor. Rușii susțin că au cucerit orașul, dar Kievul îi contrazice. Forțele ucrainene continuă contraofensiva în direcția Kupiansk. Până și bloggerii ultranaționaliști ruși recunosc că situația trupelor ruse din oraș se agravează, potrivit celei mai noi evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Evoluția vine la aproape o lună după ce comandanți ruși i-au raportat lui Vladimir Putin că au cucerit orașul, iar un general a fost decorat pentru „eliberarea orașului Kupiansk”.

UPDATE Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a adoptat marţi un ton prudent în ce priveşte posibilul rol al unei forţe militare europene pentru Ucraina, spunând că multe vor depinde de preşedintele rus Vladimir Putin, transmite dpa.

UPDATE Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, este binevenit să vină în Belarus dacă va renunţa la funcţie. Pe de altă parte, Lukașenko a precizat într-un interviu pentru media americană Newsmax că nu a avut nicio astfel de discuţie cu Maduro, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Rusia nu este de acord cu desfășurarea în Ucraina de trupe din state membre NATO, așa cum a propus luni, la Berlin, Coaliția Voinței. Serghei Riabkov, viceministrul afacerilor externe al Rusiei, a exclus și posibilitatea ca Rusia să accepte „un compromis” în ceea ce privește teritoriul, relatează EFE.

UPDATE Campania de atacuri cu drone navale a Ucrainei împotriva flotei din umbră a Rusiei provoacă pagube care depășesc cu mult costul armelor folosite, potrivit analistului ucrainean în domeniul apărării, Kirilo Danilcenko, relatează Euromaidan Press.

UPDATE UE a adoptat un nou pachet de sancțiuni care vizează rețeaua de companii și persoane implicate în ocolirea restricțiilor impuse exporturilor de petrol rusesc. Printre entitățile afectate se află și Litasco, compania care operează activele Lukoil, inclusiv din România. Uniunea Europeană a decis, luni, extinderea sancțiunilor împotriva companiilor și persoanelor acuzate că ajută Moscova să eludeze restricțiile occidentale privind exporturile de petrol, o sursă majoră de finanțare a războiului din Ucraina, scrie Reuters.

UPDATE Contraamiralul român Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia, a explicat pentru Newsweek de ce Rusia este incapabilă să cucerească Odesa. „Practic, nu pot ajunge în Odesa. Nu pot trece peste Nipru. Ei au tot încercat să cucerească niște insule de pe fluviu, dar nu au reușit. Au fost mai multe tentative nereușite de traversare a fluviului fără rezultate. Apoi au vrut sa-și facă de cap în Zaporojie, dar, la fel, nu le-a ieșit. Ar mai fi varianta debarcării pe Marea Neagră la Odesa, dar și acolo fac legea ucrainenii. Nu pot ajunge cu nave de desant acolo fiindcă ucrainenii au baraje de mine, dispun de rachete performante și să nu uităm de dronele marine care au pus pe fugă flota Rusiei. Deci este puțin probabil. Și mai este o problemă. Rusia revendică câștiguri teritoriale care nu există în realitate. Îmi pun mari semne de întrebare legate de declarațiile oficiale ale Moscovei”, precizează Ciorobea.

UPDATE Toate bunurile companiei „Lukoil-Moldova” de la Aeroportul Chișinău vor fi transmise în proprietatea statului în termen de 20 de zile. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu după o decizie a Consiliului pentru examinarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului. Astfel, autoritățile au refuzat aprobarea activității investiționale a companiei, iar decizia prevede revenirea la situația existentă înainte de 2005, când infrastructura complexului petrolier „Aeroport” a fost preluată.

UPDATE Unul dintre principalii diplomați ai Moscovei, Serghei Riabkov, a declarat luni că Rusia și Ucraina se află foarte aproape de soluția ce ar putea pune capăt războiului început în februarie 2022. „Suntem pregătiți să ajungem la un acord”, a afirmat Riabkov, într-un interviu exclusiv pentru ABC News. Oficialul rus a precizat că o înțelegere ar putea fi atinsă curând: „mai devreme decât mai târziu”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „90% finalizate”, dar miza reală se joacă în ultimele detalii, avertizează fostul ambasador american la Kiev, Steven Pifer. Într-un interviu pentru Kiev Post, diplomatul susține că Occidentul nu trebuie să legitimeze ocuparea teritoriilor ucrainene de către Rusia și avertizează că, fără presiune reală asupra Moscovei, orice acord riscă să fie doar o pauză înaintea unui nou conflict, scrie Spotmedia.

UPDATE Întrebat despre această idee de încetare a focului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Întrebarea acum este dacă noi, aşa cum spune preşedintele (Donald) Trump, vom ajunge la un acord sau nu”. Peskov a adăugat că este puţin probabil ca Rusia să participe la un astfel de armistițiu dacă Ucraina se concentrează pe „soluţii pe termen scurt, neviabile”, şi nu pe o înţelegere de durată. „Vrem să oprim acest război, să ne atingem obiectivele, să ne asigurăm interesele şi să garantăm pacea în Europa pentru viitor. Asta vrem”, a precizat purtătorul de cuvânt, potrivit News.ro. În acest context, problema garanțiilor de securitate pentru Ucraina rămâne o prioritate. 

UPDATE Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au avut o întrevedere la Haga, unde cei doi participă la formarea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina. Discuțiile au vizat situația de pe front și aderarea țărilor lor la UE, scrie Adevărul.

UPDATE Volodimir Zelenski a declarat că atât Ucraina, cât și SUA susțin ideea unui armistițiu cu prilejul Crăciunului și Anului Nou, dar că totul depinde de Federația Rusă. Și Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, și-a exprimat speranța că rușii “mai au încă un strop de umanitate și pot lăsa oamenii în pace, pentru câteva zile”. Președintele ucrainean a transmis că, dacă Rusia refuză să accepte termenii de încetare a războiului, care vor fi stabiliți în urma negocierilor cu SUA și statele europene, “este timpul ca Donald Trump să exercite o presiune dură. Cred că Washington va pune presiune, prin sancțiuni, și ne va da nouă mai multe arme. Cred că aceasta este o cerere corectă adresată americanilor”. “Dacă americanii sunt gata să ofere garanții de securitate Ucrainei și să aplice măsuri puternice în cazul în care Putin încalcă acordul, atunci spuneți-mi sincer, cu ce se deosebește acest lucru de situația în care Putin nu vrea să pună capăt conflictului?”, a remarcat liderul de la Kiev.

UPDATE Forțele ruse au avansat în orașul Huliaipole din regiunea Zaporojie, a anunțat grupul ucrainean de analiză militară DeepState. Pe frontul din est, trupele rusești au ocupat satul Tovste din regiunea Donețk și au avansat în apropiere de Iampil și în Siversk, scrie Spotmedia.

UPDATE Zelenski a declarat, după discuțiile de luni de la Berlin, că în timp ce Washingtonul face presiuni pentru o încheiere rapidă a războiului, Kievul este mai concentrat pe asigurarea calității unui acord. „Americanii își doresc o încheiere rapidă a unui acord. Pentru noi, calitatea este importantă. Dacă viteza și calitatea coincid, susținem pe deplin acest lucru”, a spus președintele Ucrainei, potrivit Kyiv Independent. El a reiterat că Ucraina nu va accepta niciun aranjament care plasează Donbasul sub control rusesc. „Orice format al Donbasului sub control rusesc este inacceptabil pentru mine. Nici de jure, nici de facto nu vom recunoaște Donbasul ca fiind rusesc”, a spus Zelenski, potrivit Spotmedia.

UPDATE O dronă rusească a lovit în timpul nopții un bloc înalt din orașul Zaporojie, iar trei persoane au fost rănite, relatează Ukrainska Pravda. Ivan Fedorov, șeful administrației militare regionale a anunțat că serviciile de urgențe acționează la fața locului, iar locatarii de la etajele superioare au fost evacuați, scrie Spotmedia.

UPDATE Rusia își va repoziționa forțele armate către flancul estic al NATO dacă se va ajunge la un acord de pace în Ucraina, a avertizat premierul Finlandei, îndemnând Europa să aloce mai multe fonduri pentru apărarea statelor din prima linie, notează Financial Times. 

UPDATE Kremlinul a refuzat marți, 16 decembrie, un armistițiu de Crăciun propus de Ucraina, susținând că Rusia își dorește pace și că nu vrea „o pauză” în timpul căreia Kievul „să se pregătească pentru continuarea războiului”, relatează Reuters.

UPDATE Kremlinul a declarat marţi, 16 decembrie, că ultima convorbire telefonică directă între Vladimir Putin şi preşedintele american Donald Trump a avut loc la 16 octombrie şi a făcut trimitere la comunicatul Preşedinţiei ruse emis cu acea ocazie, după ce, luni, şeful Casei Albe a spus că a discutat „recent” cu omologul său rus.

UPDATE Donald Trump a indicat că a vorbit recent cu preşedintele rus Vladimir Putin, fără a oferi detalii suplimentare. În ceea ce priveşte problemele teritoriale foarte dificile, asupra cărora persistă dezacordul cu Kievul, preşedintele american nu şi-a ascuns poziţia: ucrainenii "au pierdut deja teritorii, ca să fiu sincer". O propunere americană iniţială prevedea ca Ucraina să cedeze Rusiei porţiuni mari de teritoriu în est, inclusiv zone care nu sunt ocupate în prezent, o linie roşie pentru Kiev.

UPDATE Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi Rusia pentru numeroase măsuri luate împotriva unor organizaţii legate de opozantul Aleksei Navalnîi, măsuri menite să elimine opoziţia, informează AFP.

UPDATE Forțele ucrainene continuă contraofensiva în direcția Kupiansk. Până și bloggerii ultranaționaliști ruși recunosc că situația trupelor ruse din oraș se agravează, potrivit celei mai noi evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Evoluția vine la aproape o lună după ce comandanți ruși i-au raportat lui Vladimir Putin că au cucerit orașul, iar un general a fost decorat pentru „eliberarea orașului Kupiansk”.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Grupului Forțelor Comune Ucrainene, colonelul Viktor Trehubov, a declarat luni că militarii ucraineni „continuă operațiunile de curățare în Kupiansk” și evită luptele urbane. Potrivit ISW, rușii ar încerca să-i aprovizioneze cu drone pe cei aproximativ 100-200 de soldați rămași în oraș.

UPDATE Trupele rusești încercuite în Kupiansk primesc încă un număr limitat de lansări de drone - iar un oficial ucrainean spune că unele includeau steaguri, nu alimente. Aproximativ 120 de soldați ruși rămâneau încercuiți în Kupiansk la mijlocul lunii decembrie, a declarat Viktor Tregubov, șeful comunicațiilor Forțelor Comune ale Ucrainei. „La sfârșitul săptămânii trecute, serviciile noastre de informații au evaluat aproximativ 40 de indicative de apel active pe canalele radio rusești din Kupiansk. De obicei, asta înseamnă un radio pentru trei până la patru soldați. Așadar, estimăm că aproximativ 120 de soldați ruși rămân încercuiți”, a spus Tregubov pentru Kyiv Independent.Tregubov a confirmat că trupele rusești încercuite primesc încă provizii limitate prin „pod aerian”, scrie Ziare.com.

UPDATE Rusia a lansat 70 de drone, mai puține decât în zilele anterioare, iar consecințele au fost limitate. Un bloc din orașul Zaporojie a fost lovit, trei persoane fiind rănite. De asemenea, un sat din Harkov și o fermă din regiunea Cernigău au fost lovite de drone. Forțele ruse au avansat în orașul Huliaipole din regiunea Zaporojie, în sudul Ucrainei. Pe frontul din est, trupele rusești au ocupat un sat din regiunea Donețk și s-au apropiat de alte două localități, scrie Spotmedia.