Țările europene, împreună cu Ucraina, pregătesc o propunere în 12 puncte pentru a opri agresiunea Rusiei, menținând liniile de front și respingând cererile lui Putin privind cedarea de teritorii, potrivit Bloomberg și Reuters. Pregătirile pentru întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin de la Budapesta continuă, deși data summitului rămâne incertă, după ce Moscova a respins propunerea unui armistițiu imediat în Ucraina. Totuși, Donald Trump a confirmat că, deocamdată, nu mai plănuiește să-l întâlnească pe Vladimir Putin, la Budapesta. Cel puțin șapte oameni, printre care și doi copii, au fost uciși după ce invadatorii ruși au bombardat o grădiniță în Ucraina, la o zi după ce Casa Albă a decis să anuleze întâlnirea Trump-Putin de la Budapesta.

Atac de amploare al rușilor, cu drone și rachete, asupra infrastructurii energetice ucrainene, noaptea trecută. Au fost vizate, în special, regiunile Kiev și Dnipropetrovsk, care sunt afectate de pene de curent. În capitală, au fost lovite blocuri, mai multe case și un spital. Locuitorii din nordul județului Tulcea, România, au primit, în jurul orei 01:00, mesaj RO-Alert ca urmare a atacului cu drone executat de Federația Rusă asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. Pe de altă parte, ucrainenii au atacat cu rachete Storm Shadow o uzină chimică rusă din Briansk. Rusia a anunțat miercuri că a desfășurat un exercițiu militar de amploare cu arme nucleare.

UPDATE În cea mai recentă analiză, publicată miercuri, analiștii militari de la Institutul pentru Studiul Războiului susțin că tentativele de atentat cu explozibili, dejucate de serviciile din Polonia și România, sunt parte a „fazei 0” a unui război Rusia-NATO, scrie Antena3.

UPDATE Uniunea Europeană (UE) continuă negocierile cu Belgia pentru folosirea fondurilor rezultate din înghețarea activelor rusești pentru un împrumut de reconstrucție în valoare de 140 de milioane de euro destinat Ucrainei. Potrivit European Pravda, oficialii belgieni încă nu au aprobat inițiativa.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi premierul suedez Ulf Kristersson au semnat miercuri la Linkoping, în Suedia, o scrisoare de intenţie care prevede achiziţionarea de către Kiev a 100 până la 150 de avioane de vânătoare Gripen de ultimă generaţie. "Probabil că între 100 şi 150 de avioane de vânătoare Gripen, model E, încep să fie fabricate acum, pentru a pune bazele unei noi forţe aeriene ucrainene, mai puternice", a spus Kristersson, alături de care s-a aflat preşedintele ucrainean, relatează AFP, potrivit Agerpres. Livrarea primelor aeronave ar putea avea loc "în următorii trei ani", a declarat şeful guvernului suedez. "Pentru armata noastră, Gripen sunt o prioritate", a declarat Volodimir Zelenski.

UPDATE Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a afirmat miercuri că este momentul ca întreaga lume să exercite o presiune mai mare asupra președintelui rus Vladimir Putin, pentru ca războiul din Ucraina să se încheie. Declarația a fost făcută la o conferință de presă comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în vizită în Suedia. Kristersson a subliniat că Suedia „stă foarte unită alături de dumneavoastră și de poporul ucrainean” și că sprijinul pentru Ucraina rămâne ferm. Premierul a adăugat că întâlnirea de astăzi cu Zelenski și summitul de mâine de la Bruxelles reflectă „intensitatea cooperării dintre Ucraina și Suedia”.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că apelul președintelui american Donald Trump ca Ucraina și Rusia să se oprească pe actualele linii ale frontului reprezintă „un compromis bun”, relatează Reuters. Totuși, Zelenski, aflat într-un turneu în țările nordice, a spus că se îndoiește că președintele rus Vladimir Putin ar accepta o astfel de propunere, scrie HotNews.

UPDATE Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), în plină ascensiune, a fost acuzat miercuri de spionaj în favoarea Rusiei și a altor state autoritare, scrie Le Figaro. „AfD abuzează de dreptul parlamentar de a pune întrebări pentru a investiga în mod evident infrastructurile noastre critice”, a afirmat Georg Maier, ministrul de interne al landului Turingia, împărtășind „îngrijorarea sa crescândă” față de această situație, într-o declarație pentru ziarul economic Handelsblatt. „Impresia care se degajă este că AfD lucrează, cu întrebările sale, pe baza unei liste comandate de Kremlin”, a afirmat acesta. Georg Maier „se teme de întrebări” și pune sub semnul întrebării „un pilon fundamental al controlului democratic”, a replicat Ringo Mühlmann, purtător de cuvânt al grupului parlamentar regional AfD.

UPDATE Rusia a anunțat miercuri că pregătește în continuare o posibilă întâlnire între președintele Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, deși nu a fost stabilită o dată, precizând că Putin, la fel ca Trump, „nu vrea să își piardă timpul”, notează Reuters.

UPDATE Piața de retail alimentar din Rusia trece printr-o transformare pe fondul încetinirii economiei și al creșterii inflației: locul supermarketurilor și hipermarketurilor este luat de magazinele pentru economii, cu discounturi constante, relatează Kommersant.

UPDATE Vladimir Putin a lansat miercuri, 22 octombrie, un exercițiu nuclear în timpul căruia au fost lansate rachete balistice intercontinentale și rachete de croazieră, a anunțat Kremlinul. Exercițiile au implicat întreaga triadă nucleară a Rusiei - mijloace terestre, maritime și aeriene.  Președintele rus a declarat într-o videoconferinţă că exercițiul nuclear de astăzi este unul planificat. În cadrul simulării, a fost lansată o rachetă balistică intercontinentală de tip Yars de la Cosmodromul Plesetsk spre poligonul de testare Kura, situat în regiunea Kamceatka. În paralel, bombardiere strategice Tu-95MS au executat lansări de rachete de croazieră din aer, iar submarinul nuclear „Bryansk” a tras o rachetă balistică de tip Sineva din Marea Barents.

UPDATE Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a declarat că România nu intră într-un război, dar că trebuie să se pregătească ca pentru un război. El a precizat că Bucureștiul nu va trimite militari în Ucraina, nu are militari în războiul din ţara vecină sau în alte zone de conflict, scrie Digi24.

UPDATE Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a anunțat că fondurile adiționale acordate au scopul de a sprijini Ucraina, finanțând furnizarea electricității și a căldurii înainte de sezonul rece. Anunțul a fost dat miercuri, în timpul unei întâlniri alături de președintele Volodimir Zelenski la Oslo, potrivit European Pravda.

UPDATE Comisarul prezidențial al Rusiei pentru Drepturile Copiilor, Maria Lvova-Belova, a povestit, într-o emisiune televizată, cum a luat un băiat din orașul ucrainean ocupat Mariupol și l-a dus în Rusia. Lvova-Belova, care este căutată de Curtea Penală Internațională (CPI) în legătură cu deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Rusia, a oferit detalii despre tânărul Pylyp, în vârstă de 15 ani, într-o apariție la emisiunea rusă „Smotri i Dumai” („Privește și gândește”). Belova a dezvăluit că băiatul, care și-a pierdut mama la vârsta de 10 ani, „nu voia să meargă în Rusia”, iubea Ucraina și era „supărat” pe Moscova, anunță Kyiv Post.

UPDATE Rusia duce un „joc de intimidare” împotriva țărilor europene, inclusiv a României, prin raiduri cu drone și avioane în spațiul aerian al statelor NATO, avertizează comandorul Sandu Valentin Mateiu, într-un interviu acordat News.ro. Scopul, spune el, este ca europenii să simtă permanent amenințarea că războiul s-ar putea muta oricând la ei acasă.

UPDATE Ministrul adjunct de externe, Serghei Riabkov, a declarat miercuri că Moscova face pregătiri pentru întâlnirea Trump-Putin de la Budapesta. „Afirmăm că pregătirile pentru summit continuă”, a declarat Serghei Riabkov, citat de agenția de știri de stat TASS, potrivit Le Figaro. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat miercuri că „nu au fost stabilite termene limită”.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul suedez Ulf Kristersson se întâlnesc la Linköping, important centru al industriei de apărare suedeze, pentru a discuta cooperarea militară, inclusiv posibilitatea ca Ucraina să achiziționeze avioane de luptă JAS 39 Gripen produse de compania Saab, potrivit Ziare.com.

UPDATE Premierul ucrainean, Iulia Sviridenko, a raportat că, în noaptea de 21 spre 22 octombrie, armata de invazie a Rusiei a lansat atacuri asupra obiectivelor de infrastructură energetică și civilă din 10 regiuni ale Ucrainei. „Noaptea trecută, Rusia a atacat, din nou, infrastructura civilă a Ucrainei. Țintele au fost, din nou, infrastructura energetică și locuințele civile” – a scris premierul pe Telegram. Potrivit Iuliei Sviridenko, în Kiev şi în regiune, cel puțin cinci persoane au fost ucise, dintre care doi copii – un bebeluș de șase luni și o fetiță de 12 ani. La Ismail, în regiunea Odesa, ruşii au lovit obiective ale infrastructurii energetice și portuare. În Zaporijjia, au fost avariate clădiri rezidențiale și mai multe persoane au fost rănite. În cursul nopţii, rușii au atacat obiective din regiunile Kiev, Odesa, Cernihiv, Dnipropetrovsk, Kirovohrad, Poltava, Vinniția, Zaporijjia, Cerkasi și Sumi. Potrivit premierului, „diplomația” rusă nu înseamnă nimic, atât timp cât conducerea de la Moscova nu resimte o presiune reală și dureroasă, care poate fi obținută doar prin sancțiuni, armament cu rază lungă de acțiune și diplomație coordonată din partea tuturor partenerilor Kievului, scrie Rador.

UPDATE Rusia şi-a reiterat condiţiile anterioare pentru încheierea unui acord de pace cu Ucraina într-un document neoficial cu Statele Unite, transmis în weekend, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani şi o altă persoană familiarizată cu situaţia.

UPDATE România nu va interveni militar direct pentru a ajuta Republica Moldova, în cazul foarte puţin probabil – la această oră – în care această ţară ar fi atacată de Rusia, deoarece ar pierde astfel avantajul de a fi apărată de NATO, afirmă comandorul Sandu Valentin Mateiu, ofițer cu activitate de 20 de ani în informațiile militare din România. „Problema nu se pune în acești termeni: România trebuie şi va avea capacitatea militară de a se apăra şi de a participa la apărarea aliaților săi din NATO în baza Tratatului de la Washington, conform Articolului 5”, a declarat Mateiu, pentru News.ro.El a subliniat că România are mai multe modalități prin care poate sprijini Republica Moldova, fără a se implica direct într-un conflict. 

UPDATE Rusia și Ucraina se apropie de limita capacității de a continua războiul, avertizează comandorul Sandu Valentin Mateiu, într-un interviu pentru News.ro. Potrivit acestuia, ambele state ar mai putea susține efortul militar, economic și social între unul și trei ani, în funcție de sprijinul extern și de capacitatea internă de mobilizare. „Nu există pericolul iminent al prăbușirii frontului, dar luptele care se vor da în această toamnă – iarnă vor fi dificile, cu impact mare asupra rezultatului final, ambele părți realizând că, într-o formă sau alta, capacitatea lor de a continua se apropie de limită, orizontul de la unu la trei ani apărând în planurile ambelor părți”, a declarat comandorul Sandu Valentin Mateiu.

UPDATE Rusia a atacat miercuri orașul Harkov, al doilea ca mărime din Ucraina, lovind o grădiniță în care se aflau 48 de copii, scrie Mediafax. Primarul orașului, Ihor Terehov, și șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Sinehubov, au anunțat că au avut loc cel puțin trei explozii în zonă. „O grădiniță privată din districtul Holodnohirsk a fost lovită. La locul atacului s-a declanșat un incendiu”, a declarat Terehov, adăugând ulterior că nu există informații despre răniți în rândul copiilor. Un bărbat a fost ucis și alte șase persoane au fost rănite în urma atacului, care a avut loc în jurul orei 09:00. Potrivit primarului, datele preliminare indică faptul că Rusia a folosit drone Shahed pentru a lovi orașul. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că mulți copii prezintă „reacții acute de stres”.

UPDATE Fostul comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, avertizează că războiul lui Vladimir Putin bate deja la porțile Europene, iar statele membre nu sunt pregătite pentru un conflict militar direct cu Rusia, care s-a adaptat războiului modern. Într-o analiză publicată în Eastern Flank Institute, Generalul Valeri Zalujnîi, fostul șef al armatei ucrainene și actualul ambasador al Ucrainei la Londra spune că „războiul bate la ușile vecinilor noștri” și îndeamnă Uniunea Europeană să-și întărească urgent apărarea, scrie NewsWeek. Valeri Zalujnîi avertizează că Europa nu este pregătită pentru o confruntare militară directă cu Rusia, o țară care „a învățat din greșeli” și care, după aproape patru ani de război, dispune de o armată și o industrie de apărare mult mai bine organizate.

UPDATE Un grup bipartid de legiuitori americani a lansat marți o campanie puternică pentru a crește presiunea asupra președintelui rus, cerând returnarea imediată a aproximativ 19.000 de copii ucraineni răpiți cu forța în timpul războiului, scrie Kyiv Post. Ei avertizează că nerespectarea acestei cereri va duce la desemnarea imediată a Rusiei ca stat sponsor al terorismului – o măsură care are consecințe economice și diplomatice profunde. Presiunea din Camera Reprezentanților vine în contextul în care Senatul este gata să promoveze astăzi versiunea sa a proiectului de lege, semnalând un front legislativ unificat împotriva a ceea ce legislatorii numesc un „act de terorism incontestabil” dirijat de Kremlin, scrie Digi24.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să înceapă negocieri de pace cu Rusia, condiția fiind ca punctul de plecare să fie actuala linie a frontului. Moscova, însă, potrivit lui Zelenski, nu dorește dialog. Într-un mesaj video transmis marţi seară, președintele a subliniat că pozițiile Ucrainei și ale partenerilor săi privind diplomația coincid. Ucraina și-a exprimat din nou disponibilitatea de a pune capăt războiului. Obținerea păcii a fost abordată în cadrul întâlnirii recente dintre Zelenski şi președintele SUA, Donald Trump. Cei doi lideri au convenit că tocmai pe această bază vor încerca să organizeze dialogul – pornind de la linia de contact existentă acum. „Linia frontului poate deveni punctul de plecare al diplomației. Rusia, din nou, face totul pentru a se sustrage diplomației” – a remarcat Zelenski. Potrivit preşedintelui, imediat ce problema rachetelor cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina „a fost amânată puțin”, Rusia aproape automat a devenit mai puțin interesată de diplomație. „Acesta este un semnal că tocmai această problemă – cea privind raza lungă de acțiune – oferă, probabil, o cheie esențială pentru pace” – consideră Volodimir Zelenski, scrie Rador.

UPDATE Ucraina speră că, dacă Putin nu face concesii, Trump va relua sprijinul pentru Kiev şi va aproba vânzarea către acesta de rachete de croazieră Tomahawk fabricate în SUA. „Cu cât armele ucrainene ajung mai departe, cu atât va fi mai mare disponibilitatea Rusiei de a pune capăt războiului”, a apreciat preşedintele Volodimir Zelenski într-un mesaj video difuzat marţi seara, scrie G4media.

UPDATE Agențiile de informații ucrainene estimează că peste 5.000 de soldați ruși au murit după ce au fost practic abandonați pe insulele mlăștinoase din delta Niprului, în sudul Ucrainei. Potrivit serviciilor de informații, sute, posibil chiar mii de militari ruși aflați pe aceste insule strategice sunt blocați și lăsați fără sprijin de comandanții lor, murind de foame sau sub lovituri de artilerie și drone, notează Kiev Post.

UPDATE Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a confirmat personal că Washingtonul a refuzat să continue planurile pentru un summit rapid cu liderul rus Vladimir Putin în Ungaria, precizând că nu dorește „să piardă timpul” și că va decide în următoarele zile asupra pașilor următori, relatează Ukrinform. „Nu vreau să am o întâlnire inutilă. Nu vreau să pierd timpul. Așa că vom vedea ce se întâmplă”, a declarat Trump jurnaliștilor în Biroul Oval. El și-a reiterat poziția potrivit căreia ambele părți ar trebui să oprească luptele pe linia frontului și să pună capăt vărsării de sânge. „Vom vedea ce se întâmplă. Nu am luat o decizie”, a adăugat președintele american. Casa Albă a transmis marți că președintele Trump nu are în plan o întâlnire cu Vladimir Putin în viitorul apropiat, scrie Mediafax.

UPDATE Întâlnirea dintre președinții Rusiei și SUA, Vladimir Putin și Donald Trump, la Budapesta necesită o pregătire minuțioasă, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

UPDATE Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis miercuri, în fața deputaților nou aleși, un mesaj de unitate și responsabilitate, la ședința inaugurală a noului Parlament de la Chișinău. Lidera de la Chișinău a subliniat că misiunea principală a noii legislaturi este păstrarea păcii și stabilității țării, într-un context regional tensionat.

UPDATE Kievul colaborează cu mai mulți lideri europeni pentru elaborarea unui plan de pace în 12 puncte, care ar putea duce la încetarea conflictului din Ucraina, potrivit Bloomberg. Potrivit surselor citate de agenție, planul ar prevedea menținerea actualelor linii ale frontului și ar include măsuri precum returnarea copiilor ucraineni deportați, schimburi de prizonieri, garanții de securitate pentru Ucraina, finanțare pentru reconstrucția zonelor afectate de război, precum și un mecanism accelerat de aderare la Uniunea Europeană. Condițiile propuse ar urma să fie implementate doar după ce Rusia și Ucraina ajung la un acord de încetare a focului. De asemenea, propunerea prevede crearea unui consiliu de pace condus de președintele american Donald Trump, care ar supraveghea punerea în aplicare a planului, scrie Adevărul.

UPDATE Bilanțul provizoriu al atacului Rusiei indică cel puțin șase morți (între care și copii) și 17 răniți. Armata Rusă a atacat cu drone și rachete balistice și de croazieră, conform ucrainenilor. Președintele Zelenski a precizat că a fost vizat în principal sectorul energetic, dar au existat și numeroase lovituri asupra clădirilor rezidențiale, scrie Biziday. Au fost înregistrate pagube în regiunile Kiev, Odesa, Cernihiv, Dnipropetrovsk, Kirovohrad, Poltava, Vinița, Zaporijia, Cearkasî și Sumî. La Kiev, au fost avariate blocuri de locuințe, o unitate medicală și mai multe case. Un bebeluș de șase luni și o fetiță de 12 ani au fost uciși. Regiunea capitalei, dar și Dnipropetrovsk, sunt afectate de întreruperi în furnizarea cu electricitate. La Zaporojie sunt cel puțin 13 răniți, în urma pagubelor înregistrate asupra infrastructurii civile, scrie Biziday.

UPDATE Forțele ucrainene au lovit uzina chimică din Briansk. “A fost efectuat un atac masiv combinat, inclusiv cu rachete Storm Shadow lansate din aer, care au penetrat cu succes sistemul de apărare aeriană rusesc“, a anunțat Armata Ucraineană. La operațiune au participat și Forțele Aeriene, Marina și Forțele Terestre ale Kievului. Ministerul rus al Apărării a anunțat doar că 33 de drone ucrainene au fost doborâte peste noapte deasupra regiunilor rusești, fără a preciza dacă există pagube. Uzina a mai fost vizată în atacuri anterioare, inclusiv cu rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune. Combinatul produce praf de pușcă, explozibili și componente pentru combustibilul rachetelor. Ucrainenii au descris uzina drept o “instalație cheie” în complexul militar-industrial al Rusiei, prin urmare a fost supusă sancțiunilor de Marea Britanie și SUA, scrie Biziday.

UPDATE În noaptea de marți spre miercuri, locuitorii din nordul județului Tulcea au primit, în jurul orei 1, mesaj RO-Alert ca urmare a atacului cu drone executat de Federația Rusă asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. Ministerul Apărării Naționale transmite că, deși nu a fost detectată nicio pătrundere de drone în spațiul aerian al României, comandantul misiunii a avut aprobarea prealabilă pentru angajarea țintelor aeriene, dacă acestea pătrundeau în spațiul aerian românesc, scrie Gândul.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se va întâlni cu preşedintele american Donald Trump miercuri la Washington, se arată într-un comunicat al NATO, relatează dpa. Nu au fost planificate evenimente publice de presă, a precizat purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, marţi seară. Întâlnirea are loc în contextul eforturilor diplomatice reînnoite ale lui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Liderul de la Casa Albă a vorbit săptămâna trecută la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin şi a anunțat planuri pentru o posibilă întâlnire cu liderul de la Kremlin la Budapesta.

UPDATE Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că Moldova nu mai este dependentă de resursele energetice rusești. Oficialul a făcut declarația la Consiliul Energiei al Uniunii Europene de la Luxemburg, unde Republica Moldova a fost invitată pentru prima dată, scrie Infotag. „Ne-am diversificat sursele de aprovizionare și am făcut pași decisivi spre integrarea în piața energetică europeană.” „Sunt convins că Republica Moldova poate deveni un pilon solid al arhitecturii energetice regionale – un partener de încredere care contribuie la stabilitate și dezvoltare durabilă în întreaga Europă”, a subliniat Junghietu.

UPDATE „Nu mai putem accepta să ajutăm indirect la finanțarea războiului lui Putin. Nu mai putem accepta ca gazele să fie transformate în armă împotriva unor state membre ale Uniunii Europene", a declarat pentru DW comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, după discuțiile cu miniștri desfăşurate la Luxemburg. UE a interzis importurile de cărbune din Rusia, precum şi mare parte din importurile de petrol, după debutul invaziei, în februarie 2022, la scară largă a Rusiei în Ucraina, dar importurile de gaze naturale lichefiate continuă. Aceasta a atras critici de la Washington şi acuzația, din partea Indiei, de aplicare a unui dublu standard. India este un importator major de petrol din Rusia. „Nu este ca şi cum nu s-ar fi schimbat nimic. Obișnuiam să importăm 45 la sută din necesarul nostru de gaze din Rusia, iar cantitatea a scăzut acum grație unor măsuri foarte eficiente la 13 la sută. Dar şi 13 la sută este prea mult", a afirmat Jorgensen.

UPDATE SBU a prezentat, miercuri, o versiune modernizată a dronei navale „Sea Baby”, afirmând că noul model extinde capacităţile Ucrainei în lupta navală asimetrică. Organizaţia a anunţat că autonomia vehiculului a crescut la 1.500 km, iar capacitatea de transport ajunge la 2.000 kg. La demonstrație, la care jurnaliștii Associated Press au avut acces, au fost arătate variante echipate cu lansatoare multiple de rachete şi cu turele stabilizate pentru mitraliere. SBU a spus că noile platforme dispun de sisteme de recunoaştere prieten-inamic asistate de inteligenţă artificială, pot lansa drone aeriene de atac şi includ mecanisme multilayer de autodistrugere pentru a preveni capturarea, scrie Mediafax.