22 octombrie 2025, ora 13:05

Noul Parlament al Republicii Moldova este format din șase fracțiuni parlamentare și un deputat neafiliat. Majoritatea aparține Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), cu 55 de deputați, urmat de PSRM - 17, PCRM - 8, Blocul „Alternativa” - 8, Partidul Nostru - 6 și Partidul „Democrația Acasă” - 6. Vasile Tarlev va fi singurul neafiliat, deși anterior Dinu Plîngău spunea că el și Stela Macari nu vor face parte din fracțiunea PAS.

De la tribuna Legislativului, reprezentanții fracțiunilor au venit cu primele mesaje și angajamente politice.

Președinta fracțiunii PAS, Doina Gherman, le-a mulțumit cetățenilor pentru participarea la vot și a subliniat direcția europeană a noii legislaturi:

„Mulțumesc oamenilor care au mers la vot. Dragi moldoveni, ați fost uniți, curajoși și demni când a trebui să apărăm țara de primejdii. Cred cu tărie că așa vom rămâne și de acum încolo, avem foarte mult de lucru, iar dezvoltarea Republicii Moldova este o muncă de echipă. Putem spune că Parlamentul din legislatura a XII-a va fi Parlamentul aderării la UE. Moldova noastră a mers departe în acești ani, acum e momentul să mergem până la capăt”.

Menționăm că în fracțiunea PAS vor activa și deputații Stela Macari și Dinu Plîngău, care anterior declarau că vor fi neafiliați. 

„Am speranța că noul Legislativ va avea o muncă productivă, care să îmbunătățească viața oamenilor. Fiecare deputat trebuie să analizeze fiecare proiect de lege și să voteze în baza experienței, cunoștințelor profesionale și în baza dacă proiectul este bun sau rău”, a declarat Plîngău, înaintea ședinței de astăzi.

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a prezentat cele trei direcții principale ale opoziției PSRM:

„Prioritățile noastre sunt: pachet social - salarii și pensii majorate, micșorarea vârstei de pensionare, păstrarea școlilor și a spitalelor în satele și raioanele țării; pachetul economic - susținerea sectorului real al economiei, scoaterea obstacolelor și presiunilor pentru oamenii de afaceri; pachetul de securitate - neutralitate și relații de prietenie cu toți partenerii noștri externi”.

Președinta fracțiunii PCRM, Diana Caraman, a vorbit despre necesitatea colaborării opoziției parlamentare:

„Poporul Moldovei, prin reprezentanții fracțiunii Partidului Comuniștilor și tuturor deputaților opoziției reale, din această zi începe o etapă nouă, mai ofensivă, a rezistenței. Inițiem discuțiile despre o coaliție comună a opoziției”.

În opoziție s-a declarat și Blocul „Alternativa”.

„Fracțiunea Blocului Alternativa va fi vocea poporului, aici, în Parlamentul Republicii Moldova, și va munci doar în interesul cetățenilor Republicii Moldova, al statului Republicii Moldova, și va reprezenta o opoziție veritabilă”, a menționat Ion Ceban de la tribună.

Iar Renato Usatîi a subliniat că fracțiunea Partidului Nostru va promova proiectele benefice pentru cetățeni:

„Fracțiunea va susține orice inițiativă bine fundamentată și reală pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru statul Republica Moldova. Cetățenii așteaptă de la noi schimbări reale și așteaptă ca noi să lucrăm. Noi vom munci și vom face tot posibil ca orice inițiativă, venită din partea oricărei formațiuni, va fi susținută de noi”.

La rândul său, liderul Partidului „Democrația Acasă”; Vasile Costiuc, a afirmat că fracțiunea lui va fi o opoziție proeuropeană:

„Noi suntem dispuși, deschiși să votăm proiectele ce țin de interesul național, de integrarea europeană, bunăstare, cu argumente, cu discuții transparente. O să facem și noi, la rândul nostru, discuții pe platforma parlamentară pentru a convinge societatea că aici se lucrează în interesul societății. (...) Vom fi opoziție proeuropeană față de guvernarea proeuropeană”.

Deputatul Vasile Tarlev a vorbit despre neutralitate și unitate:

„Eu voi lupta pentru independența, suveranitatea, integritatea teritorială a Moldovei, neutralitatea și bunăstarea populației. Voi depune toate eforturile nu a de lupta împotriva cuiva, dar pentru ceva: pentru țară, pentru neam, pentru tradițiile noastre ale moldovenilor”.

Amintim că astăzi are ședința de constituire a Parlamentului din legislatura a XII-a. Singurul deputat absent este Constantin Starîș, ales pe listele Blocului Patriotic.

15 decembrie 2025, ora 17:59

Toate bunurile companiei „Lukoil-Moldova” de la Aeroportul Chișinău vor fi transmise în proprietatea statului în termen de 20 de zile. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu după o decizie a Consiliului pentru examinarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului.

Astfel, autoritățile au refuzat aprobarea activității investiționale a companiei, iar decizia prevede revenirea la situația existentă înainte de 2005, când infrastructura complexului petrolier „Aeroport” a fost preluată.

„Hotărârea de azi vine drept consecință a neîndeplinirii de către SRL „Lukoil-Moldova” a mai multor cerințe stabilite încă începând cu mai 2024 de către Consiliu”, se arată în postarea premierului.

Astfel, Consiliul a solicitat:

• înstrăinarea complexului petrolier ,,Aeroport”, amplasat în vecinătatea imediată a teritoriului Aeroportului Internațional Chișinău, fiind extins de mai multe ori termenul de realizare a acestei cerințe;
• modificarea structurii corporative cu excluderea entităților vizate de sancțiuni internaționale;
• înstrăinarea depozitului petrolier din strada Muncești.

„Totodată, Grupul de lucru pentru gestionarea riscurilor legate de sancțiunile internaționale impuse Lukoil a sesizat organele abilitate pentru a investiga întreaga procedură din 2005 de preluare a terminalului petrolier de la Aeroport de către Lukoil”, a mai precizat Munteanu.

În rezultat, Republica Moldova va deveni proprietar al infrastructurii petroliere aeroportuare.

Precizăm că statul a preluat deja în gestiunea de la Lukoil Moldova terminalul petrorier de la aeroport, în baza unui contract de comodat și continuă negocierile de achiziție. Americanii le-au oferti rușilor un răgaz după ce și-au exprimat dezarcordul în privința preluării afacerilor Lukoil din afara Rusiei de către o companie afiliată Kremlinului.

TV8.md amintește că la sfârșitul lunii octombrie, pentru a exercita presiuni asupra Rusiei, aflată în război cu Ucraina, administrația Trump a inclus cei mai mari doi producători de petrol ai Rusiei, Lukoil și Rosneft, pe „lista neagră” a entităților sancționate, un registru respectat de multe țări și temut în lumea afacerilor.

Ulterior, administrația de la Casa Albă a amânat deja o dată aplicarea sancțiunilor pentru Lukoil. Astfel, restricțiile, care urmau să intre în vigoare pe 21 noiembrie, urmau a fi aplicate deja pe 13 decembrie.