SUA impune sancțiuni împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia și solicită Moscovei să accepte un armistițiu imediat în războiul cu Ucraina. Preşedintele american a anunţat, totodată, că a anulat summitul cu Vladimir Putin care ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta. Mai mult, administrația Trump a ridicat o restricție esențială care limita utilizarea de către Ucraina a rachetelor occidentale cu rază lungă de acțiune împotriva teritoriului rus. Și Consiliul Uniunii Europene a adoptat în această dimineaţă cel de-al 19-lea pachet de sancţiuni care vizează Federaţia Rusă.

Decizia administrației Trump de a impune sancțiuni companiilor energetice rusești Rosneft și Lukoil a stârnit reacții critice la Moscova, scrie Reuters. Între timp, pentru a doua noapte consecutiv, forţele armate ale Federaţiei Ruse au lansat un atac cu rachete și drone asupra Kievului. Sunt cel puţin şapte răniţi, iar cinci dintre victime au rămas internate în spitale, a relatat Ukrainska Pravda. În urma bombardamentelor, au izbucnit incendii în mai multe clădiri rezidenţiale. Rusia consideră că oprirea luptelor, în acest moment, ar avantaja Ucraina, iar Kremlinul își menține obiectivul de a obține controlul total asupra unor orașe strategice din Ucraina.

UPDATE Companiile petroliere de stat din China au suspendat achiziţiile de petrol rusesc transportat pe mare, după ce Statele Unite au impus sancţiuni asupra gigantilor Rosneft şi Lukoil, scrie Reuters care citează mai multe surse din piaţă. Măsura vine în contextul în care rafinăriile din India, fiind cel mai mare cumpărător de petrol rusesc livrat pe mare, se pregătesc, la rândul lor, să reducă semnificativ importurile de ţiţei din Rusia, pentru a respecta regimul de sancţiuni asociat invaziei Ucrainei. Preţul ţiţeiului creşte astăzi în urma sancţiunilor cu peste 5%. atingând 61,5 dolari per baril. Maximul ultimelor 24 de ore ajunge la 62,1 dolari, scrie ZF.

UPDATE Volodimir Zelenski a cerut joi liderilor UE să aprobe rapid un împrumut de 140 de miliarde de euro, finanțat din fondurile rusești înghețate, promițând că banii vor fi folosiți pentru cumpărarea de arme din Europa și SUA.

UPDATE Inginerii ruși au restabilit legătura centralei nucleare Zaporojie cu sistemul energetic al Ucrainei, după ce, timp de o lună, instalația a depins de generatoare diesel de rezervă, potrivit The Guardian. Potrivit unor surse citate de publicație, tehnicienii ruși intenționau să conecteze centrala la rețeaua electrică a Rusiei pe 7 octombrie, drept „cadou de ziua” lui Vladimir Putin. Planul a fost însă dejucat de partizani ucraineni, care au atacat stațiile de transformare din regiunea ocupată Zaporojie, avariind noua linie de înaltă tensiune ce urma să lege centrala de Mariupol și de rețeaua rusă. În lipsa alternativei, Rusia a fost nevoită să repare linia de 750 de kilovolți care traversează râul Nipru și linia frontului până în teritoriul controlat de Ucraina. Reconectarea a fost posibilă după un armistițiu local temporar, mediat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), scrie Digi24.

UPDATE Kremlinul a respins ideea unei încetări a focului pe actuala linie a frontului în Ucraina, ceea ce a dus la anularea summitului între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump la Budapesta, relatează joi The Kyiv Post, preluat de Agerpres.

UPDATE Vladimir Putin le-a cerut tinerilor "să lase educaţia şi cariera" şi să facă copii, dând exemplu "familiile de ţărani" care aveau "câte zece membri". El a subliniat că rușii nu ar trebui să amâne această problemă "pe mai târziu", scrie Moscow Times.

UPDATE Planurile de consolidare a apărării antidrone de-a lungul flancului estic al NATO reprezintă un proiect „ambițios”, dar departe de a fi „impenetrabil”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, într-un interviu acordat publicației The Times din Londra.

UPDATE Răspunsul Rusiei la orice fel de potențial atac cu rachete Tomahawk efectuat pe teritoriul său ar fi unul „serios, dacă nu chiar copleșitor”, a declarat joi seară președintele rus Vladimir, potrivit CNN și Reuters.

UPDATE Vladimir Putin a declarat că „summitul bilateral de la Budapesta, unde urma să se întâlnească cu Donald Trump nu a fost anulat, ci mai degrabă amânat”. Liderul de la Kremlin a menționat că anterior a afirmat că astfel de întâlniri trebuie să fie bine pregătite, iar președintele SUA a fost pe deplin de acord cu acest lucru.

UPDATE Rusia consideră că oprirea luptelor, în acest moment, ar avantaja Ucraina, iar Kremlinul își menține obiectivul de a obține controlul total asupra unor orașe strategice din Ucraina. "Nu există dispoziţie pentru pace la Kremlin", a explicat o sursă apropiată administraţiei prezidenţiale ruse. Dacă armata rusă și-ar opri acum ofensiva, "în curând vom avea aceleaşi riscuri şi ne vom întoarce de unde am plecat, doar că trupele îşi vor fi restabilit forţele", a explicat sursa de la Moscova. 

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că noile sancțiuni impuse de Statele Unite împotriva a două mari companii petroliere sunt „importante”, dar nu suficient de puternice pentru a afecta semnificativ economia rusă, potrivit AFP. Putin a afirmat că Moscova nu va ceda presiunilor SUA sau altor țări și a avertizat că va răspunde puternic oricărui atac asupra Rusiei. Totodată, a sugerat continuarea dialogului cu președintele american Donald Trump.

UPDATE Două aeronave militare rusești au intrat joi în spațiul aerian al Lituaniei, țară membră a NATO, pentru aproximativ 18 secunde, a declarat armata statului baltic, potrivit Reuters. Este posibil ca aeronavele în cauză, un avion de vânătoare Su-30 și un avion de realimentare Il-78, să se fi aflat într-o misiune de antrenament de tip realimentare când au încălcat frontiera, intrând în spațiul aerian al Lituaniei dinspre exclava rusă Kaliningrad, a explicat armata lituaniană.

UPDATE Liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU) din Bavaria, care face parte din coaliţia cancelarului Friedrich Merz, a cerut joi Uniunii Europene să exercite presiuni asupra Kievului pentru a le interzice tinerilor care sosesc cu miile în Germania să părăsească Ucraina, ţară ce se confruntă cu o invazie rusă, relatează France Presse, preluată de Agerpres.

UPDATE Președintele american Donald Trump a oferit miercuri, 23 octombrie, o explicație privind decizia Statelor Unite de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Tomahawk, în contextul războiului în desfășurare cu Rusia. Liderul de la Casa Albă a subliniat complexitatea acestui tip de armament și necesitatea unui antrenament intensiv pentru utilizarea sa corectă, scrie Ziare.com.

UPDATE Doi jurnalişti ai postului Freedom TV au fost ucişi la Kramatorsk, în regiunea Doneţk, după ce vehiculul lor a fost lovit de o dronă rusească Lancet, scrie Adevărul. Un al treilea bărbat, corespondent al aceluiași post de televiziune, a fost rănit şi transportat la spital.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, anunță că a avut o întâlnire cu președintele francez Emmanuel Macron, în care au discutat despre intensificarea presiunii asupra Rusiei, consolidarea apărării antiaeriene și garantarea securității Ucrainei. „Acum este momentul în care există o șansă reală de a pune capăt războiului și de a opri Rusia. Pentru a reuși, trebuie să continuăm să creștem presiunea asupra Federației Ruse, să extindem sprijinul pentru Ucraina și să finalizăm garanțiile de securitate”, a transmis Zelenski, potrivit Știripesurse.

UPDATE Oficialii ruși iau măsuri pentru a mobiliza mii de rezerviști în serviciul activ al armatei, dar promit că bărbații care urmează să fie obligați să îmbrace din nou uniforma nu vor fi trimiși să lupte în Ucraina, relatează Kyiv Post.

UPDATE Nicușor Dan a anunțat, joi, că UE vrea să doneze și mai mulți bani Ucrainei. Planul este ca Uniunea să ia împrumuturi pe care să le garanteze cu fondurile înghețate ale Rusiei, a explicat președintele României. „Urmează o discuție pe Ucraina. E o discuție despre cum se pot folosi, de unde mai găsim bani pentru Ucraina și e o discuție pe fondurile înghețate ale Rusiei, în ce măsură ele pot garanta niște împrumuturi care să meargă către Ucraina pentru a nu mai afecta bugetul european și bugetul statelor membre„, a spus Nicușor Dan, scrie Gândul.

UPDATE Rusia a construit timp de peste un deceniu în mare secret o reţea de supraveghere subacvatică în Arctica, utilizând tehnologie occidentală avansată, pe care o achiziţiona prin companii fantomă din Europa şi Asia, conform unei anchete internaţionale realizate de platforma de investigaţii jurnalistice Russian Secrets Project, dată publicităţii joi, potrivit site-ului United24Media.com, citat de Agerpres.

UPDATE Ucraina devenit cea mai mare piaţă de proteze din lume din cauza războiului pornit de Rusia. În 42 de luni de conflict au fost mutilați zeci de mii de oameni, atât militari, cât și civili, însă lipsesc datele oficiale privind numărul exact, arată Il Corriere Della Sera, citat de Rador. Medicul militar Denis Surkov a estimat că numărul ar fi de 50.000, în timp ce fostul fotbalist Andrei Șevcenko (un jucător legendar al AC Milan), acum consilier al lui Zelenski și președinte al asociației care promovează integrarea socială prin fotbal a persoanelor amputate, vorbind la un eveniment public, a estimat că peste 100.000 de persoane, majoritatea soldați, și-au pierdut un cel puţin un membru, deci au nevoie de proteze, potrivit G4media.

UPDATE Prim-ministrul ucrainean Iulia Sviridenko a salutat joi sancţiunile impuse companiilor petroliere ruseşti Lukoil şi Rosneft, anunţate în ajun de administraţia preşedintelui american Donald Trump, informează EFE, conform Agerpres. "Petrolul rusesc le alimentează războiul. SUA tocmai le-au sancţionat cele două mari companii petroliere (ruse). Este acţiunea corectă şi mesajul corect. Fiecare lovitură dată finanţării războiului de către Kremlin aduce pacea mai aproape", a scris Sviridenko pe contul său de pe platforma X.

UPDATE Rafinăriile din India se pregătesc să reducă drastic importurile de petrol din Rusia, după ce Statele Unite au impus sancțiuni împotriva giganților Lukoil și Rosneft, în încercarea de a limita veniturile Moscovei folosite pentru finanțarea războiului din Ucraina. Printre companiile afectate se numără și Reliance Industries, cel mai mare cumpărător indian de țiței rusesc, scrie Digi24.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat joi noile sancțiuni „foarte importante” impuse Rusiei de către Statele Unite și Uniunea Europeană, dar a declarat că este nevoie de o presiune suplimentară asupra Moscovei pentru a obține o încetare a focului în război. Volodimir Zelenski se află joi la Bruxelles, unde va participa la summitul european de toamnă, organizat sub egida Danemarcei, țara care deține în acest moment președinția rotativă, de șase luni, a UE. „Este posibil un armistițiu. Toți avem nevoie de el, dar pentru asta este nevoie de mai multă presiune asupra Rusiei”, le-a spus Zelenski jurnaliştilor. Întrebat despre posibilitatea unor concesii privind teritoriul ucrainean, liderul ucrainean a răspuns: „Nicio concesiune teritorială. Am spus că suntem gata să susținem un armistițiu. Suntem gata să sprijinim orice format de negocieri, dar conținutul acestor negocierilor este foarte important. Avem nevoie de o discuție corectă. Avem nevoie de o pace durabilă. Acest lucru este foarte important pentru țara noastră”, scrie Gândul.

UPDATE Consiliul Uniunii Europene a adoptat în această dimineaţă cel de-al 19-lea pachet de sancţiuni care vizează Federaţia Rusă, transmite Rador. Pachetul include blocarea importurilor de gaz lichefiat rusesc şi vizează şi flota de petroliere „fantomă” folosită de Moscova. Sunt restricţionate, totodată, mişcările diplomaţilor ruşi pe teritoriul UE. 

UPDATE Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat joi, la Bruxelles, înaintea participării la lucrările Consiliului European, că unul dintre subiectele esențiale pentru România este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Un subiect foarte important pentru România este procesul de aderare al Moldovei la Uniunea Europeană, alături de Ucraina. Discuțiile de astăzi vor fi despre cum putem folosi acești ani pentru a accelera accederea Moldovei”, a spus șeful statului, scrie Mediafax. Întrebat de jurnaliști care va fi mesajul pentru Chișinău, Nicușor Dan a explicat că discuțiile vizează „începerea procesului formal de aderare, prin deschiderea capitolelor de negociere”. „Asta este discuția, dar și ambiția noastră. Cum se poate face asta din punct de vedere tehnic vom vedea astăzi”, a adăugat președintele.

UPDATE Ministerul de Externe al Rusiei a adoptat un ton mai calm, subliniind tot joi că sancțiunile energetice impuse de SUA sunt extrem de contraproductive din perspectiva găsirii păcii în Ucraina. Obiectivele Rusiei în Ucraina rămân neschimbate, iar cauzele profunde ale conflictului trebuie rezolvate, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, reporterilor din Moscova, scrie HotNews.

UPDATE Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat joi că deciziile administrației Trump de a anula summitul de la Budapesta și de a impune sancțiuni companiilor petroliere rusești arată că Washingtonul este „pe picior de război” cu Moscova, notează HotNews. „Statele Unite sunt dușmanul nostru, iar „pacificatorul” lor vorbăreț s-a angajat acum pe deplin pe calea războiului cu Rusia”, a scris Medvedev pe Telegram, referindu-se la președintele american Donald Trump. „Deciziile luate reprezintă un act de război împotriva Rusiei. Iar acum Trump s-a aliniat complet cu Europa nebună”, a adăugat Medvedev.

UPDATE O explozie într-o fabrică din oraşul Kopeisk de la est de Munţii Ural a ucis 12 oameni şi a rănit alţi cinci, informează joi agenţia de presă de stat TASS. Informaţia a fost difuzată pe Telegram de guvernatorul regiunii Celiabinsk, Aleksei Teksler. El nu a precizat ce produce fabrica, dar surse locale afirmă că este vorba de muniţii. Nu au fost deocamdată confirmate ştiri conform cărora o dronă a ajuns până în perimetrul fabricii, transmite Agerpres.

UPDATE Agenţiile de informaţii din întreaga Europă îngroapă decenii de neîncredere şi încep să construiască o operaţiune comună de informaţii pentru a contracara agresiunea rusă – o mişcare accelerată de noua imprevizibilitate americană în sprijinirea aliaţilor săi tradiţionali, scrie POLITICO, transmite News.ro.

UPDATE Federația Rusă poate repeta soarta URSS și se poate dezintegra. Asta deoarece nu toate popoarele au intrat în componența sa în mod voluntar, a declarat șeful Oficiului Președintelui, Andrii Yermak, într-un interviu acordat pentru RBC-Ucraina. În opinia sa, rușii înșiși înțeleg că, în ciuda dimensiunii țării lor, soldații ucraineni vor ajunge oriunde. „Războiul s-a mutat deja pe teritoriul lor. Orice imperiu, orice dictatură este construită pe violență, iar unii se supun din diferite interese. Dar există și o mulțime – chiar majoritatea – de oameni cărora le este, pur și simplu, frică”, a menționat el. Yermak a subliniat că frica slăbește atunci când imperiul începe să se clatine și să se destrame. În consecință, a adăugat el, „apar inevitabil opțiuni absolut neașteptate”, iar apariția lor nu mai este departe, scrie Libertatea Cuvântului.

UPDATE Ucraina arde, la propriu. Peste un milion de hectare au fost mistuite de flăcări în ultimul an, în timp ce dronele rusești atacă pompieri și pădurari care încearcă să le stingă. Oficial, incendiile sunt provocate de căldură și muniții neexplodate. Neoficial, tot mai multe dovezi arată spre o strategie cinică: Rusia aprinde focul ca armă de război, lăsând în urmă nu doar ruine, ci și un deșert ecologic, scrie The Guardian. Conform dreptului internațional, lovirea deliberată a salvatorilor și distrugerea intenționată a mediului constituie crime de război. Kremlinul nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la summitul de o zi de la Bruxelles, în timp ce el și susținătorii săi europeni fac presiuni pentru un armistițiu care să pună capăt celor aproape patru ani de luptă. „Atât sprijinul pentru Ucraina, cât și presiunea asupra Rusiei rămân cele două cerințe necesare pentru a obține o pace justă și durabilă”, a declarat președintele Consiliului UE, António Costa, care va prezida reuniunea, într-o scrisoare de invitație adresată liderilor.

UPDATE Mai devreme sau mai târziu, Trump va trebui să exercite o presiune reală asupra lui Putin, scrie ziarul ucrainean Espreso: „Cu cât Trump crede mai mult în întâlniri miraculoase cu Putin, cu atât mai repede «războiul lui Biden» va deveni «războiul lui Trump». De fiecare dată când Trump obține rezultate care contrazic propriile așteptări, va fi forțat să se gândească la alternative. Cu toate acestea, acest proces de regândire va dura probabil mai mult decât ne-am dori”, potrivit RFI.

UPDATE Ziarul austriac Der Standard observă că Trump vrea să folosească aceeași abordare cu care a avut succes în Gaza: „El cere un armistițiu de-a lungul liniei frontului actual. Aceasta a fost rețeta succesului în Gaza. Cu toate acestea, în Ucraina situația este de o natură complet diferită, deoarece agresorul Rusia nu este la fel de slab ca Hamas și nu există nimeni care ar putea exercita cu succes presiune asupra lui Putin”, scrie RFI.

UPDATE Statele Unite au impus sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil, precum și a filialelor acestora, într-o mișcare descrisă de analiștii CNN drept „o provocare neașteptată” adresată Kremlinului de către președintele Donald Trump. Sunt primele sancţiuni impuse de Washington, de când Donald Trump a revenit la Casa Albă.

UPDATE Ministerul de Externe al Ucrainei a confirmat că o sinagogă a fost avariată în timpul atacului rusesc.„Terorismul rus nu cruță pe nimeni, inclusiv comunitățile religioase”, a transmis instituția, precizând că 640 de lăcașuri de cult au fost afectate și 67 de lideri religioși au fost uciși de la începutul invaziei. În cartierul Desnianski, o dronă rusă a lovit etajul 21 al unei clădiri de 24 de etaje, fără a exploda, în timp ce o altă dronă a căzut peste o clădire neterminată din apropiere. Martorii au relatat pe rețelele de socializare că alte drone au vizat centrala electrică CHP-6 din zona Troieșina, scrie NewsWeek.

UPDATE Şeful administraţiei militare a capitalei ucrainene, Timur Tkacenko, a declarat că drone ruseşti au avariat mai multe locuinţe şi clădiri, printre care o grădiniţă. "Şapte persoane au fost rănite în capitală după atacul inamic din această seară. Cinci dintre ele au fost spitalizate. Două primesc tratament ambulatoriu", a anunţat primarul Kievului, Vitali Kliciko. Potrivit informaţiilor oferite de edil, în districtul Podilski au izbucnit incendii în trei clădiri rezidenţiale, au ars maşini în mai multe curţi, iar resturi au căzut lângă o sinagogă. În plus, unda de şoc a avariat ferestrele mai multor case, ale unei şcoli şi ale unei grădiniţe, scrie Antena3.

UPDATE Decizia de a permite Ucrainei să folosească rachetele Storm Shadow împotriva țintelor din Rusia marchează o schimbare semnificativă în politica militară a Washingtonului. Autoritatea pentru aprobarea acestor atacuri a fost transferată de la secretarul de război Pete Hegseth către comandantul suprem aliat al NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, oferind astfel Kievului o mai mare libertate operațională. Recent, Ucraina a folosit o rachetă Storm Shadow furnizată de Marea Britanie pentru a lovi o fabrică din regiunea Briansk, care producea explozibili și combustibil pentru rachete. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a descris atacul drept o „lovitură de succes” care a penetrat apărarea aeriană rusă.

UPDATE Administrația Trump a impus miercuri noaptea sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, solicitând Moscovei să accepte un armistițiu imediat în războiul cu Ucraina. „De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem conversații plăcute, dar apoi nu ajungem nicăieri. Pur și simplu nu ajungem nicăieri”, a spus el. În declarațiile făcute în Biroul Oval, Trump a explicat că „a simțit că era momentul” pentru sancțiuni, menționând că „a așteptat mult timp” pentru a le impune. Cu toate acestea, președintele SUA a declarat că speră „să nu dureze mult”, deoarece războiul se va termina.

UPDATE Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat miercuri într-un comunicat că „este momentul să se pună capăt uciderilor și să se instaureze un armistițiu imediat”. „Având în vedere refuzul președintelui Putin de a pune capăt acestui război fără sens, Trezoreria sancționează cele mai mari două companii petroliere din Rusia care finanțează mașina de război a Kremlinului”, a spus el. Bessent a adăugat: „Trezoreria este pregătită să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a sprijini eforturile președintelui Trump de a pune capăt încă unui război. Îi încurajăm pe aliații noștri să ni se alăture și să adere la aceste sancțiuni”. Sancțiunile au lovit Rosneft și Lukoil și alete zeci dintre filialele lor. Regatul Unit a vizat cele două companii petroliere săptămâna trecută, iar Uniunea Europeană a convenit miercuri asupra unui alt pachet de sancțiuni, scrie Mediafax.

UPDATE Administrația Trump a impus miercuri sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, solicitând Moscovei să accepte un armistițiu imediat în războiul cu Ucraina. Președintele Donald Trump a semnalat de săptămâni întregi că ar putea impune sancțiuni împotriva Rusiei pentru continuarea războiului, dar până miercuri nu a luat măsuri punitive majore. Anunțul a venit în momentul în care Trump a declarat că a „anulat” o întâlnire anticipată cu Putin, deoarece „nu simțea că vom ajunge la rezultatul dorit”, transmite CNN.

UPDATE Consilierul prezidențial român Eugen Tomac, europarlamentar din grupul Renew Europe a numit-o pe Diana Șoșoacă, liderul SOS România, drept ”o trădătoare vândută Kremlinului”, după ce aceasta a anunțat că a mers la Moscova pentru a participa la un eveniment politic, scrie G4media.

UPDATE Senatorul Angus King, care s-a întâlnit cu Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că, deși trimiterea de rachete Tomahawk ar consolida poziția Ucrainei în fața lui Putin, SUA ar trebui să poată influența alegerea țintelor lovite de Kiev. „Dacă am putea controla țintirea, astfel încât loviturile să vizeze doar obiective militare și doar obiective care susțin atacul asupra Ucrainei, cred că ar deveni o modalitate eficientă de a-l convinge pe Putin că nu va câștiga acest război”, a spus el. 

UPDATE S-au întâlnit, au vorbit și s-au hotărât să colaboreze încă și mai mult decât au făcut-o până acum. Președintele Ucrainei și prim-ministrul Suediei au semnat ieri o scrisoare de intenție prin care Ucraina își afirmă dorința de a cumpăra între 100 și 150 de avioane de luptă Gripen Jas 39E, fabricate de producătorul suedez SAAB.

Moldovenii din Rusia riscă să fie trimiși pe frontul din Ucraina. Mai exact, unii moldoveni care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligați să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință că sunt inapți pentru armată. Ministerul de Externe de la Chișinău a lansat un avertisment în acest sens. Prevederile se regăsesc într-un decret prezidențial semnat la Moscova. Într-un comunicat, MAE atrage atenția că, deși autoritățile ruse menționează existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii Republicii Moldova, nu este clar cum vor fi aplicate acestea în practică. Din acest motiv, Ministerul avertizează că există riscul ca persoanele aflate în asemenea proceduri să fie presate să accepte obligații cu caracter militar, fără să înțeleagă pe deplin consecințele.

Rusia a desfășurat una dintre cele mai ample serii de atacuri aeriene asupra Ucrainei, lansând peste 1.500 de drone de atac, aproape 900 de bombe aeriene ghidate și 46 de rachete de diferite tipuri, într-o săptămână, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a spus că serviciile de urgență lucrează pentru a restabili alimentarea cu electricitate, încălzire și apă, afectate de loviturile asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, situația rămâne dificilă, sute de mii de familii fiind încă fără curent electric în regiunile Nikolaev, Odesa, Herson, Cernihiv, Donețk, Sumî și Dnipropetrovsk. Pe de altă parte, potrivit presei ruse, Moscova a fost atacată de drone în noaptea de 15 decembrie, fiind auzite explozii. Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană rusă ar fi doborât 15 drone.

UPDATE Consiliul Uniunii Europene a anunțat că noile măsuri permit impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride, inclusiv manipulare și ingerință informațională externă, precum și în facilitarea sau sprijinirea unor acțiuni care afectează securitatea statelor membre, notează Reuters.

UPDATE  Procuratura Generală a Rusiei clasifică Deutsche Welle (DW), postul internaţional de televiziune al Germaniei, ca „organizaţie indezirabilă”, potrivit presei ruse.

UPDATE Moscova a spus că așteaptă informații actualizate din partea SUA după discuțiile dintre oficialii americani, președintele ucrainean și liderii europeni care au loc luni la Berlin, scrie Reuters. Kremlinul a declarat luni că neaderarea Ucrainei la NATO este o chestiune fundamentală în negocierile privind un posibil acord de pace și că aceasta a făcut obiectul unei discuții speciale.

UPDATE Estonia a demarat instalarea primelor buncăre din beton de-a lungul frontierei sale sud-estice cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un proiect comun al statelor baltice menit să consolideze securitatea regională. Primele structuri sunt deja finalizate, în ciuda unor întârzieri cauzate de problemele de achiziție.

UPDATE Ofensiva politică lansată de Donald Trump împotriva Uniunii Europene a scos la iveală fisuri adânci în interiorul executivului comunitar şi a pus liderii naţionali pe poziţii divergente, ameninţând să paralizeze reacţia Europei. Miza este uriaşă: teama că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea submina sprijinul vital pentru Ucraina, scrie Financial Times.

UPDATE Statele blocului comunitar încearcă să ajungă la un acord privind folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, înaintea reuniunilor decisive programate la Bruxelles la finalul săptămânii. Pachetul de sprjin vizat se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro. O reuniune a ambasadorilor UE, programată inițial pentru duminică seara, a fost amânată pentru luni. Decizia a fost luată în lipsa unui consens preliminar între statele membre. Mai mulți diplomați susțin că acesta rămâne singurul plan aflat pe masă, însă fondurile ar putea să nu fie aprobate înainte de sfârșitul anului. „Decizia privind activele rusești este o decizie legată de viitorul Europei și va determina dacă UE mai este un actor relevant”, a declarat un oficial german, citat de Politico. „Nu există un plan B”.

UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a afirmat luni, 15 decembrie, că utilizarea activelor rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei este „cea mai credibilă” modalitate de a finanța Kievul, dar a recunoscut că, fără sprijinul Belgiei, țara în care se află majoritatea acestor active în Europa, ajungerea la un acord nu va fi „foarte ușoară”, informează EFE, dpa și AFP. Totodată, planul UE de a folosi activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, a avertizat Kaja Kallas.

UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că negocierile care vizează încheierea războiului din Ucraina au ajuns într-un stadiu critic, însă liderii lucrează acum la trei documente care să aducă mai aproape pacea. „Cred că ne aflăm într-un moment critic al negocierilor de pace și, în același timp, suntem probabil mai aproape de un acord de pace decât am fost vreodată în ultimii patru ani. Și, bineînțeles, lucrăm în prezent la trei documente. Primul este un document-cadru al unui plan de pace în 20 de puncte. Al doilea sunt garanțiile de securitate pentru Ucraina. Și al treilea este reconstrucția Ucrainei. Astfel, studiem acum detaliile împreună cu americanii, europenii și ucrainenii”, a transmis Alexander Stubb, într-un interviu pentru postul de radio Buitenhof. În ciuda progreselor, președintele finlandez a avertizat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Europei și a lumii occidentale în general. De asemenea, el a avertizat că orice eventual acord de pace va implica probabil un compromis și ar putea să nu fie ceea ce mulți ar considera pe deplin echitabil, scrie Gândul.

UPDATE Războiul Rusiei în Ucraina a fost cel mai sângeros conflict din lume în 2025, potrivit unui nou raport care urmărește conflictele la nivel global, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt invaziei care durează de aproape patru ani. Conform Conflict Index, raport anual al Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED) raportează că aproximativ 78.000 de persoane au fost ucise în Ucraina în acest an, inclusiv soldați de ambele părți și civili, cel mai mare număr dintre toate conflictele, informează Kyiv Independent. Deoarece cifrele privind victimele din rândul trupelor sunt secrete de stat atât în Ucraina, cât și în Rusia, ACLED se bazează pe cercetători din țară și pe monitorizarea surselor deschise pentru a colecta și estima cifrele, care, potrivit ACLED, sunt conservatoare și ar putea fi mai mari.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei (CBRF) a dat în judecată Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare (CSD) care servește drept custode principal al activelor Moscovei înghețate în Uniunea Europeană, pentru mai mult de 18 trilioane de ruble (193,4 miliarde de euro), a transmis serviciul de presă al Curții de Arbitraj din Moscova agenției RIA Novosti, luni.

UPDATE În prezent, 61% dintre ucraineni au încredere în președintele Zelenski, iar 32% nu au încredere în el, și doar 9% își doresc ca alegerile să fie organizate cât mai curând posibil, chiar înainte de încheierea ostilităților. În același timp, majoritatea – 57% (în septembrie – 63%) – continuă să insiste că alegerile sunt posibile doar după un acord de pace final și încetarea completă a războiului, potrivit aceluiași sondaj.

UPDATE Trei sferturi dintre ucraineni se opun „planului de pace”, care, printre altele, ar include retragerea trupelor din Donbas, limitarea dimensiunii armatei ucrainene și nu va conține garanții specifice de securitate, potrivit Ukrainska Pravda. 72% dintre ucraineni sunt de acord să accepte un plan de pace care ar îngheța linia frontului actual, în timp ce 63% dintre aceștia sunt gata să tolereze războiul atât timp cât este necesar.

UPDATE Alexander Dobrindt, ministrul de Interne de la Berlin, a anunțat că autoritățile germane vor oferi azil politic pentru Maria Kalesnikava și Viktar Babaryka, doi opozanți ai guvernului belarus care au fost eliberați sâmbătă, relatează Reuters. „De aceea, vom primi doi politicieni remarcabili ai opoziției care au fost închiși”, a declarat ministrul, punctând că este în interesul Germaniei ca mișcarea de opoziție belarusă din exil să fie consolidată, scrie Mediafax.

UPDATE În weekend, echipele de energeticieni au reușit să restabilească alimentarea cu energie electrică pentru peste 184.000 de consumatori și obiective critice din regiunea Odesa. „Însă în regiune mai rămân peste 430.000 de abonați fără curent. Lucrările de urgență și reparațiile continuă neîntrerupt. În Mikolaiv, alimentarea cu energie a fost deja restabilită pentru peste 345.000 de consumatori” – a precizat Ministerul Energiei. Între timp, Ukrenergo a anunțat că, noaptea trecută, ruşii au lovit cu drone obiective energetice în mai multe regiuni, iar dimineață, au fost raportate pene de curent în regiunile Doneţk și Dnipropetrovsk. În regiunea Dnipropetrovsk, în urma unui atac repetat asupra unui obiectiv energetic, a fost rănit un angajat al unei companii din domeniul energetic. Din cauza pagubelor aduse infrastructurii energetice, în anumite regiuni ale Ucrainei, continuă să fie în vigoare programe de întreruperi planificate în alimentarea cu energie. În restul țării, situația se ameliorează treptat, scrie Rador.

UPDATE Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, disidentul din Belarus, Ales Bialiațki, a declarat că notorietatea internațională i-a oferit o formă de protecție în detenția din Belarus, susținând că premiul l-a ferit de tratamente mult mai dure în închisoare. Eliberat recent în urma unui acord între Minsk și Washington, Bialiațki spune că experiența detenției a scos la iveală brutalitatea regimului Lukașenko și promite că își va continua activitatea pentru apărarea drepturilor omului din exil, relatează AFP și Agerpres.

UPDATE Rusia își intensifică amenințarea la adresa Occidentului prin desfășurarea în în Belarus, în 17 zile, a noului său complex de rachete Oreșnik cu capacitate nucleară. „E de neoprit”, se laudă Putin. Atât Rusia, cât și Belarus au declarat că sistemul de rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik va fi instalat în următoarele 17 zile, ceea ce reprezintă o nouă amenințare a Rusiei cu un al treilea război mondial, scrie NewsWeek.

UPDATE Adâncirea tensiunilor dintre administrația Donald Trump și liderii europeni devine un atu geopolitic major pentru Kremlin. Potrivit unei analize CNN, discursul tot mai agresiv al Washingtonului la adresa Europei oferă Rusiei un avantaj important în războiul împotriva Occidentului. Emisarii președintelui american, Donald Trump, s-au aflat săptămâna trecută pentru mai multe zile la Kremlin, în încercarea de a identifica o posibilă formulă pentru un acord de pace în Ucraina.

UPDATE Un tribunal din Moscova a declarat luni că a primit o acțiune în justiție din partea Băncii Centrale a Rusiei, care solicita despăgubiri în valoare de 18,2 trilioane de ruble (229,36 miliarde de dolari) de la depozitarul central de valori mobiliare belgian Euroclear, scrie Reuters. Anunțul vine în contextul în care, amintește agenția, Uniunea Europeană părea hotărâtă vineri să înghețe pe termen nelimitat activele băncii centrale ruse deținute în Europa, eliminând astfel un obstacol major în calea utilizării fondurilor pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, scrie G4media.

UPDATE Armata ucraineană a lansat în noaptea de duminică spre luni un atac masiv cu drone asupra Moscovei, în timp ce Volodimir Zelenski se afla la Berlin pentru a discuta planul de pace cu trimișii lui Donald Trump, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit declarațiilor făcute în această dimineaţă de ministerul rus al Apărării, unitățile sale de apărare aeriană au doborât 130 de drone ucrainene noaptea trecută, iar 18 dintre acestea se îndreptau spre Moscova, a relatat The Kyiv Independent. În urma bombardamentului, au avut loc explozii în mai multe zone, iar două aeroporturi au fost închise, scrie Gândul.

UPDATE Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat, scrie Adevărul.

UPDATE Oferta Ucrainei de a renunța la aderarea la alianța militară NATO este puțin probabil să schimbe semnificativ cursul negocierilor de pace, au declarat duminică doi experți în securitate. Propunerea a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor cu reprezentanți ai Statelor Unite privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Peste 430.000 de consumatori din regiunea Odesa rămân fără curent electric, după un atac masiv al Rusiei. Noi lovituri au provocat pene de curent și în alte două regiuni – potrivit unui raport publicat, luni, de Ministerul Energiei de la Kiev și compania Ukrenergo. „Situația în sistemul energetic al Ucrainei rămâne dificilă, dar controlată. Rusia lovește zilnic obiective de generare, transport și distribuție a energiei electrice, mai ales în regiunile de frontieră și pe linia frontului” – se arată în comunicat. Ministerul a precizat că, în weekend, regiunea Odesa a fost vizată de unul dintre cele mai puternice atacuri. Rusia a lovit deliberat obiective de distribuție și transport al energiei electrice, inclusiv stații de transformare ale companiei Ukrenergo. Temporar, fără energie electrică au rămas consumatori din regiunile Odesa, Mikolaiv și Herson.

UPDATE Negocierile de pace de la Berlin dintre Ucraina și Statele Unite ale Americii au durat peste cinci ore. Potrivit surselor, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, s-a oferit să renunțe la aspirațiile țării de a adera la NATO. Discuțiile continuă și în această dimineață. Trimisul special pentru pace al Statelor Unite ale Americii, Steve Witkoff, a declarat că s-au înregistrat progrese uriașe în urma întâlnirii cu Volodimir Zelenski cu privire la planul de pace în 20 de puncte. Consilierul lui Zelenski a transmis că președintele va comenta discuțiile ulterior.

UPDATE Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a avertizat într-un discurs separat că „situația este mai periculoasă decât am cunoscut-o în timpul carierei mele”. El a cerut o implicare mai largă a societății în apărarea națională și a avertizat că Rusia ar putea încerca să atace o țară NATO. „Războiul din Ucraina arată dorința lui Putin de a viza statele vecine, inclusiv populația civilă a acestora”, a spus Knighton. El a adăugat că scopul Moscovei este „să provoace, să limiteze, să divizeze și, în cele din urmă, să distrugă NATO”, scrie Cotidianul.

UPDATE Blaise Metreweli, noua șefă a serviciului secret britanic MI6, avertizează că Rusia reprezintă o amenințare „agresivă, expansionistă și revizionistă”. În discursul său, Metreweli a avertizat că Moscova rămâne cea mai mare amenințare pentru securitatea Regatului Unit și a aliaților săi. „Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială, sprijinul nostru este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va fi susținută”, se arată în fragmentele discursului pe care urmează să îl susțină luni, potrivit News.ro. „Linia frontului este pretutindeni. Exportul haosului este o caracteristică, nu o eroare, a abordării rusești în ceea ce privește angajamentul internațional, și ar trebui să fim pregătiți ca acest lucru să continue până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”, a adăugat Metreweli, potrivit Cotidianul.

UPDATE Șeful diplomației de la Budapesta lansează un avertisment ce are o similitudine covârșitoare cu mesajele transmise de propaganda de la Kremlin. Péter Szijjártó susține că liderii UE vor o confruntare militară cu Federația Rusă, notează Digi24.

UPDATE Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că orașul Belgorod a fost lovit de o rachetă în dimineața zilei de luni, 15 decembrie. Oficialul rus a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că nu au fost raportate victime, însă infrastructura de utilități a suferit pagube semnificative.„Conform informațiilor preliminare, nu există victime. Bombardamentul a provocat avarii importante infrastructurii de utilități. Serviciile de urgență intervin pentru a elimina consecințele atacului”, a transmis Gladkov. 

UPDATE Rusia susține că a fost ținta unor atacuri cu rachete și drone în noaptea de duminică spre luni, 14 spre 15 decembrie, vizate fiind regiunea Belgorod, zona Moscovei și mai multe obiective energetice. Potrivit autorităților de la Moscova, peste 140 de drone ucrainene ar fi fost interceptate de sistemele de apărare aeriană, notează Ziare.com.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a participat la o ceremonie de bun venit pentru soldații săi care s-au întors în țară după au luptat pentru Rusia în războiul cu Ucraina. Într-un discurs transmis de agenția de presă de stat KCNA, Kim Jong Un a lăudat ofițerii și soldații Regimentului 528 de Geniu al Armatei Populare Coreene (KPA) pentru comportamentul „eroic” și „eroismul colectiv” de care „au dat dovadă în îndeplinirea ordinelor emise de Partidul Muncitoresc Coreean aflat la putere”, în timpul unei misiuni de 120 de zile în străinătate. Imaginile video difuzate de presa de stat din Coreea de Nord, citată de CNN, au arătat soldați în uniformă coborând dintr-un avion, pe Kim îmbrățișând un soldat așezat într-un scaun cu rotile și soldați și oficiali adunați pentru a întâmpina trupele. KCNA a declarat că unitatea a fost trimisă la începutul lunii august și a îndeplinit sarcini de luptă și inginerie în regiunea Kursk din Rusia, în timpul războiului dintre Moscova și Ucraina.