De la izbucnirea războiului din Ucraina, cuvântul „sancțiuni” a intrat puternic în vocabularul public din Republica Moldova. Tot mai des auzim despre măsuri prin care comunitatea internațională încearcă să descurajeze agresiunea Rusiei. În semn de solidaritate cu Kievul, Chișinăul s-a alăturat acestor acțiuni, o decizie care însă a împărțit societatea: unii o consideră un pas firesc spre claritate politică, alții — o lovitură pentru economia țării.
„Republica Moldova în ultimii 4 ani s-a alipit la majoritatea sancțiunilor occidentale contra unor state care sunt parteneri strategici”, declara deputatul Bogdan Țîrdea.
„A fost violată și neutralitatea economică a statului. Noi ne-am alăturat la sancțiuni internaționale care au dus la distrugerea perspectivelor economice. Acest lucru nu trebuie să se mai repete”, a menționat liderul PSRM, Igor Dodon.
În prezent, Rusia este cel mai sancționat stat din lume, depășind cumulat Iranul, Siria și Coreea de Nord. Potrivit Castellum.AI, în august erau aplicate 26.665 de interdicții, majoritatea din partea SUA și Canadei. Pe locul 3 se află cea mai neutră țară din lume- Elveția, iar UE ocupa locul patru.
Chișinăul s-a alinat la majoritatea restricțiilor europene, dar în linii mari acestea vizează interdicții de călătorie și activitate pentru persoane fizice și juridice care susțin războiul de agresiune.
„Trebuie să înțelegem că multe lucruri în relațiile noastre cu FR s-au schimbat ireconciliabil odată cu începutul agresiunii lor în Ucraina, deoarece noi nu avem frontieră directă cu Rusia și sunt sancțiuni internaționale. De exemplu, aeronavele din Rusia sunt interzise să pătrundă în spațiul aerian al Europei și Ucrainei. Respectiv, chiar dacă noi și am permite să zboare aeronavele, nu este posibil”, a explicat pentru „Alo, TV8”, expertul economic Oleg Tofilat.
Invazia rusă a dat peste cap lanțurile logistice din întreaga regiune, iar Moldova, aflată între Ucraina și România, a resimțit puternic consecințele. Exporturile sale către Rusia, formate în mare parte din produse cu valoare adăugată mică — fructe și legume — au fost afectate direct, iar perturbarea transporturilor a dus la creșterea costurilor.
„Dacă o tonă de mere devine cu 50-60$ mai scump să o transporți către Rusia, ea devine necompetitivă pe piața rusă, respectiv este ocupat locul de merele locale sau merele din țările mai apropiate. Și dacă ne imagină că mai înainte, camionul cu mere din Moldova ieșea din Moldova, trecea prin Ucraina și ajungea la Moscova într-o 1200 km, acum trebuie să meargă prin România, Polonia, de acolo nu poți direct în Belarus, trebuie să treci prin statele baltice, de acolo în Belarusia și de acolo spre Moscova. Vă imaginați că s-a majorat distanța uneori chiar de 3 ori”, a menționat Tofilat.
Exact același model se aplică și în cazul importurilor. De exemplu a devenit mult mai costisitor să imporți îngrășăminte minerale, indispensabile agriculturii. Aceste scăderi în comerțul bilateral s-au răsfrânt asupra economiei noastre, dar ele erau inevitabile pentru că nu de Moldova depinde conjunctura geopolitică.
„Indiferent de faptul ne aliniam sau nu ne aliniam la sancțiuni, impactul avea să fie cam același, pentru că noi nu avem frontieră cu Rusia, iar costul logistic s-a ridicat enorm, costul și interdicțiile”, a punctat expertul.
În același timp, alinierea Chișinăului la interdicțiilor europene a trimis un mesaj clar pe scena internațională: Republica Moldova rămâne alături de statele democratice, iar pentru a consolida economia, țara noastră trebuie să valorifice noile oportunități, chiar dacă nu poate influența contextul geopolitic.
