26 octombrie 2025, ora 19:45

La recentele alegeri parlamentare, Partidul Acțiune și Solidaritate a avut cel mai mare buget electoral, peste 18 milioane de lei. Au contribuit cu sume generoase oameni simpli, dar și agenți economici. Am găsit printre donatori businessmani implicați în scandaluri publice sau acuzați de implicare în schemele lui Vlad Plahotniuc, oameni de afaceri incluși în lista neagră SIS, dar și proprietari și angajați au unor companii abonate la banii publici. Circa trei milioane și jumătate au fost donate de bugetari. Am întâlnit medici, profesori și pensionari care au  donat aproape tot venitul lor pentru o lună. Printre donatori s-au regăsit și zeci de primari, unii aleși din partea altor partide la alegerile locale din 2023.

În raionul Călărași, condus de reprezentanți ai PAS, am identificat cea mai mare concentrație de sponsori pentru campania electorală a partidului. 14 bugetari au donat între  400 și 10 mii de lei. Cel mai generos a fost președintele raionului, Nicolae Drăgănel, ajuns deputat, pe locul 40 în lista partidului.

Nicolae Drăgănel : -  Eu donez la partid nu de acum. Am donat și mai înainte și în alte campanii electorale, fiindcă știu că asta e o necesitate. Nu donez mult.

Reporter TV8: - Au mai donat și alți colegi de-ai dvs?  A fost cumva un îndemn de echipă?

N. Drăgănel: - Uitați-vă, îndemnul a fost și pe Facebook și la toată lumea care dorește să schimbe ceva în țara asta. Dacă au donat colegii mei, dacă nu au donat e o chestie benevolă. Nu poți să te duci la un coleg și să-l întrebi dacă a donat. Nu mi se pare chiar etic. Pentru asta se numește donație, altfel se numesc niște sume impuse. Donează omul cât dorește.  Dacă vrea poate să nu doneze nimic. Chiar și un leu donație tot e o donație.

Adjuncta președintelui de raion, care a contribuit la campania PAS cu două mii de lei, dă asigurări că nu a existat vreo obligație să doneze.

„Fiind de la începuturi ca membru de partid, îmi dau seama că sunt foarte multe cheltuieli pentru materiale promoționale și, bineînțeles, am donat o sumă acceptabilă pentru formațiunea în care mă regăsesc. Dacă vreți să mă prindeți la ideea că am fost impusă, să știți că nu am fost impusă. Am fost persoana care am donat cu plăcere și cu responsabilitate pentru ceea ce urmează să se realizeze și s-a realizat.  Sunt și eu părtașă la ideea integrării europene, la democratizarea societății, la îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor. Voi contribui cu ce o să  pot la realizarea acestor deziderate”, a argumentat Margareta Florea, vicepreședinta raionului Călărași.

Mobilizare la Călărași

Trei consilieri raionali din Călărași au donat între 400 și 2000 de lei. Iar câte o mie de lei au transferat în contul electoral al PAS primarul orașului, adjuncta sa și un funcționar din Primărie.

Victor Ambroci, primarul orașului Călărași:  - Ca orice membru al unui partid, normal că avem donații, fiecare în dependență de posibilități.

Reporter TV8: - Dar nu au fost cei de la partid să vă îndemne să donați?

V. Ambroci:  - Nu, nu. Absolut deloc. E o donație benevolă a fiecărui membru. O mie de lei, eu cred că este o sumă rezonabilă.

Reporter TV8: - Dar colegii dvs. au donat împreună cu dvs?

V. Ambroci: -  Nu pot să cunosc fiecare ce a donat. Eu ca membru de partid, ca persoană care locuiește în acest oraș, am decis să fac donația pe care am făcut-o. 

Iată cum și-a argumentat donația viceprimara Doina Harea: „Am donat o mie de lei pentru prosperitate, pentru viitorul european al țării, încrezătoare că lucrurile vor merge în direcția corectă, alături de o echipă frumoasă, unită, plină de entuziasm. Este un îndemn public care a fost făcut pentru toată lumea cu viziuni europene, cu gândul la viitorul acestei țări. Nu am fost absolut constrânsă de nimeni, am făcut-o din propria inițiativă și din voința mea, de a da o mână de ajutor pentru o campanie corectă și onestă”.

Doi medici ai spitalului din Călărași au donat 4000 și 10000 de lei. Nu am reușit să îi găsim la spital atunci când am mers în raion. În schimb, am discutat cu administratoarea Azilului pentru Bătrâni și Persoane cu Dizabilități din Călărași, care a donat PAS-ului o mie de lei pentru campanie. 

Elena Oaserele: - Am contribuit cu o donație nu mare din salariul meu, pentru că am considerat că trebuie fiecare dintre noi să ne implicăm.

Reporter TV8: - Ce v-a motivat pe dvs să donați?

E. Oaserele: - Să depunem efortul și să contribuim fiecare pentru a trăi mai bine în țara noastră, Să ajutăm partidul, mă rog,  acolo este nevoie de ziare,  de pliante, diferite activități și să fie un mic ajutor.

Reporter TV8: - Nu v-a îndemnat nimeni?

E. Oaserele: - Nimeni, nimeni. Din partea noastră, chiar e o mândrie că am putut să ajutăm cu ceva.

Donații pe ultima sută de metri la Ialoveni

În ultimele zile de campanie, Partidul Acțiune și Solidaritate a avut donatori generoși în raionul Ialoveni.  Medici de familie și o profesoară au donat câte 15 mii de lei. Iar directorul Gospodăriei Locativ-Comunale din Ialoveni declară că și-a convins mai multe rude să susțină financiar PAS, chiar dacă anterior a criticat de mai multe ori partidul. Ion Cujbă a donat 12 mii de lei, iar soția sa, medic de familie - alte 15 mii de lei. 

Ion Cujbă: - Eu de fiecare dată am donat la partidul la care am considerat de cuviință că are o strategie și program corect și în afară de PAS, acum, nu am avut altă alegere. Din propria dorință și neîndemnat de nimeni am donat. Poate că o să apară și alte întrebări că de ce eu am mers și am donat, fiind susținătorul la alte partide care au fost tot timpul în opoziție față de PAS, dar eu și câțiva prieteni și cumetri am hotărât să susținem partidul PAS fără ca să știe nimeni. Dacă ei știau că eu vin să le donez, precis că nu ne acceptau. Dar m-am dus la partid și am donat 12 mii de lei.

Reporter TV8: - V-ați permis să donați suma asta?

Ion Cujbă:  - Da, mi-am permis, pentru că mai am și venituri din alte părți și mi-am permis. Și eu, și soția, și cumetrii ne-am dus în două zile. De două ori ne-am dus și am donat. Eu le-am arătat unde. Au intrat fiecare separat, am donat, ne-am semnat pe declarații. Oamenii au dat câteva întrebări. Noi am spus că suntem susținători. Erau cam uimiți că am venit așa.

Reporter TV8: - Ați fost la sediu?

Ion Cujbă: - Da, la sediu. Au dat câteva întrebări, dacă nu sunteți…Eu acum nu sunt susținător la niciun partid. Am fost curtat, dar mă abțin.

Ion Cujbă și-a convins și subalternii să susțină financiar partidul care promite să ducă R. Moldova în Uniunea Europeană. Sergiu Vasilița, care lucrează în calitate de maistru la Gospodăria Locativ-Comunală Ialoveni, a donat tot 12 mii de lei.

S. Vasilița: - Eu apreciez activitatea acestui partid, de aceea am făcut această donație.

Reporter TV8:  - Dvs benevol ați făcut-o?

S. Vasilița: - Desigur, cum dar?

Reporter TV8:  - V-ați permis să donați așa sumă?

S. Vasilița: - Da de ce nu?

Reporter TV8: -  Ați avut niște bani strânși special pentru donații?

S. Vasilița: - Noi tot timpul strângem pentru zile (…)  dar am făcut acest pas cu conștiința curată, pentru că știu că (…)

Reporter TV8:  - Dar în ce perioadă dvs ați donat?

S. Vaslița: - Nu țin minte.

Reporter TV8: Pe data de 24 sau 25 septembrie ați donat, dar atunci se termină campania.

S. Vasilița: - Ei, dacă veneau la mine la Anul Nou sau în luna Mai, sau în luna Iunie (…)

Reporter TV8: - Adică la fel avea să donați, indiferent că se încheia sau nu campania?

S. Vasilița: -  Da, da. Eu sunt simpatizant al acestui partid. Nu sunt membru de partid. În orice caz, în comparație cu celelalte partide, îmi place activitatea acestui partid. Eu apreciez ceea ce fac ei.

Donație cu semne de întrebare de la o profesoară

Din orașul Ialoveni, am mers în Molești, pentru a discuta cu o profesoară de liceu, care în ultima zi de campanie, de asemenea, a donat 15 mii de lei pentru PAS.   

Li Graur:  -  Așa am dorit eu să donez și nu cred că e o problemă.

Reporter TV8: - V-a îndemnat cineva să donați sau ați făcut-o benevol?

Lia Graur: - Așa benevol! Eu am vrut să ne orientăm spre direcția respectivă (n.r. Direcția integrării europone)

Reporter TV8:  - Ce sumă dvs ați donat?

Lia Graur: - 15 mii de lei.

Reporter TV8:  - V-ați permis această sumă?

Lia Graur:  - Da, pentru viitorul copiilor mei, eu mi-am permis. Cred că facem și alte jertfe mult mai mari și am considerat că fac o binefacere. Eu pentru mine consider că n-am făcut Doamne ferește ce. 

Reporter TV8: - Deci, dintr-un salariu v-ați permis să donați așa sumă? Ni se pare o sumă mărișoară, mai ales că majoritatea profesorilor spun că nu au salarii mari.

Lia Graur:  - Nu avem, dar, cred că pentru ceea ce am hotărât noi, soarta țării, efortul este mult mai mare.

Reporter TV8: - Transfer ați făcut sau cum ați donat?

Lia Graur: – Da, prin transfer de pe card.

 Reporter TV8; - Nu ați fost la sediul partidului?

Lia Graur:  - Nu, nu! 

Deși profesoara ne-a declarat ferm că a virat banii prin transfer, numele Liei Graur se regăsește în registrul de evidență a donațiilor în numerar depus la CEC. Aici este indicat că profesoara a dat 15 mii de lei cash pe 26 septembrie și în aceeași zi reprezentanții partidului au depus banii în contul electoral.

Contribuții de la primari trecuți la PAS

În lista donatorilor PAS am numărat și 65 de primari. 7 dintre ei au ajuns aleși locali în calitate de candidați independenți sau pe listele altor partide decât PAS.  Ulterior au aderat la partid. Majoritatea au contribuit cu sume modeste - între 200  și 6 mii de lei.

Iată cum și-a motivat donația Vasile Rață, primarul satului Sipoteni din Călărași, ales din partea PAS.

„Am donat în campania electorală, dacă sincer, precis nu știu, dar știu că de două ori. Pare-mi-se că o dată două mii și o dată două mii de lei. Am donat ca să susțin partidul. Realizez și-mi dau seama bine că în campanie este nevoie de cheltuieli mari, pliante, agitații, chestii și de asta am făcut-o din suflet, neimpus de nimeni, din bunăvoință și așa mai departe. Și salariile primarilor le-a mărit acest partid și mi-am permis. Din două salarii mi-am permis. Este și familie, sunt și cheltuieli de familie, dar din două salarii”.  

Petru Posmag, primarul satului Ceadîr din Leova, a fost susținut la locale de Partidul Social Democrat European, dar după alegeri a părăsit formațiunea  și a aderat la PAS. La parlamentare, și-a arătat susținerea pentru noul partid cu 2500 de lei.

„Eu și mai înainte de a candida la funcția de primar, legea e așa, că trebuie să fii de la un partid oarecare că candidez. Acesta a fost motivul.  - Dar în trecut, din care partid ați făcut parte? - În trecut am fost cu Partidul Democrat.
02:27 - 01:34 - Da, am făcut donație, câteva donații au fost, dar nu mai țin minte  precis, trebuie să mă uit în agendă.   
01:43 - 01:50 - Cash am făcut. - Ați fost la sediu și ați donat cu cash? - Da. 
02:02 - 02:11 - Din colectivul dvs., din echipă, a mai donat cineva bani pentru PAS? - Da, da. Au donat, da.    

Am numărat în registrul donațiilor și 95 de pensionari care au contribuit la campania PAS cu sume cuprinse între 50 de lei și 10 mii de lei. Majoritatea au donat până la o mie de lei. Mulți dintre ei sunt și membri de partid. Tudor Ursu, din satul Geamăna, raionul Anenii Noi, a donat o mie de lei, dar nu își amintea prea bine detaliile despre donația făcută.

Tudor Ursu: - Da, am donat pentru PAS.

Reporter TV8:  - Dar mai țineți minte și ce sumă ați donat, în ce perioadă ați donat?

T. Ursu:  - Nu țin minte precis. Știu că de vreo trei ori am donat și ultima dată știu că o mie de lei.

Reporter TV8: - Aproximativ ce pensie aveți dvs?

T. Ursu: - Sunt în jur de 8-9 mii de lei. Am lucrat în Poliție. 

Reporter TV8: Dar de ce ați donat anume acestui partid:

T. Ursu: - Pentru ca să învingă, să ducă politica și inițiativele pe care le-au pornit la bun sfârșit și să intrăm în Uniunea Europeană. Acesta e visul nostru.

Reporter TV8:  - Deci, din pensia dvs v-ați permis să faceți câteva donații la partid?

T. Ursu: - Da, dar de ce așa accentuați problema cu pensia? Nu-i cine știe ce? Măi, măi, măi, o mie de lei. Ia uite!

Angajații ASP cu donații prin transfer

În rapoartele depuse la CEC de Partidul Acțiune și Solidaritate am identificat o singură instituție publică în care zeci de angajați au făcut donații. Sunt peste 30 de persoane care muncesc la Agenția Servicii Publice. Funcționarii au donat sume cuprinse între 200 de lei și 20 de mii de lei. Cel mai generos a fost vicedirectorul ASP, Iurie Cristea.

Iurie Cristea: - Eu sunt membru PAS chiar de la fondarea lui și în permanență am donat în măsura posibilităților cât am putut. Aceste alegeri au fost chiar deosebite, pentru că a fost o decizie crucială pentru R. Moldova și toți ne-am mobilizat și cu donații și cu activitate în teren. De exemplu, eu mi-am luat liber toată luna septembrie și am fost în teren. Donația am făcut-o pe site-ul PAS  „unpaspentru.md”. Acolo este butonul „donează” și scrii numele, prenumele, de pe ce card să se vireze și banii au plecat.

Reporter TV8: - În cazul colegilor dvs a existat o organizare pe interior? Le-ați recomandat, i-ați rugat să doneze?

Iurie Cristea: - Categoric nu! Noi avem peste 3 mii de angajați și vă dați seama cum s-ar putea de ieșit cu un discurs la 3 mii de angajați distribuiți în toată republica în centrele multifuncționale. Asta a fost categoric decizia lor personală. Eu să vă spun sincer nici nu am știut cine și cât a donat și dacă a donat în genere.

Toate donațiile angajaților ASP au fost făcute prin transfer și sunt înregistrate în registru în aceeași zi - 28 august.  Trezorierul Partidului Acțiune și Solidaritate susține că nu au fost realizate în mod organizat.

„Noi am avut în campanie un portofel electronic pentru colectarea donațiilor care merg pe site la plata cu cardul. Nu o să dau nume cum se numește acest portofel, dar este ca un fel de cont bancar în care oameni făceau donațiile. În el se colectau banii pe parcursul lunii august. Ulterior, noi am extras acești bani pe 28 august, dacă nu mă greșesc. Este data pe care am scris-o în rapoarte și banii din contul respectiv au venit în contul electoral pentru utilizare deja în campanie. Dacă nu mă greșesc, atunci când am extras era vorba de donațiile a peste 350 de oameni făcute pe 28 august. Pe parcursul campaniei noi am extras de 8 sau de 10 ori donații din acest portofel. Deci, o să vedeți mult mai mulți oameni care au donații în zile specifice”, a explicat Daniel Rotaru, trezorierul PAS.

Au încasat bani de la Blocul Patriotic, dar au sponsorizat PAS

Partidul de guvernare a beneficiat în această campanie electorală de un suport  financiar considerabil și din partea business-ului. 60 de companii au donat în total aproape 4 milioane de lei. Alți peste un milion de lei au ajuns pe conturile bancare de campanie ale partidului din partea angajaților unor companii private. În listă am găsit agenți economici implicați în scandaluri publice și criticați anterior de deputați PAS.

Două companii afiliate omului de afaceri Alexandr Bilinkis, președintele Comunității Evreiești din R. Moldova, au finanțat cu 380 de mii de lei campania electorală a PAS-ului. Jumătate din sumă a virat compania „EditTiparGrup”. Aceasta a fost implicată într-un scandal acum cinci ani, la alegerile prezidențiale. Igor Dodon a fost acuzat că și-a tipărit clandestin o parte din ziarele electorale, fără a declara cheltuielile la CEC. Atunci, câteva microbuze pline cu ziare au fost surprinse în curtea editurii de stat „Universul”, în timp ce pe ziare era indicat tiraj la „EditTiparGrup”.

În actuala campanie electorală, în timp ce făcea donații generoase pentru partidul de guvernare, „EditTiparGrup” continua să câștige bani din colaborarea cu Dodon. Potrivit rapoartelor financiare, Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a virat către firmă peste 3 milioane de lei pentru tipărirea materialelor informative. Suma reprezintă aproape jumătate din toate cheltuielile de campanie ale Blocului Patriotic.   

Serghei Pușcuța, administratorul „Moldpresa Grup”, care deține „EditTiparGrup”, a explicat scurt cum s-a decis ca firma să doneze bani partidului aflat la guvernare.

„Este decizia asociaților și asta e decizia dumnealor. Ea s-a executat. Eu am atribuțiile mele funcționale și mi le execut. Aceste decizii țin de Consiliu. Nu sunt competent să comentez deciziile Consiliului”, a spus Pușcuța.  

Sediu de campanie în clădirea sponsorului

Cea de-a două firmă afiliată lui Bilinkis, care a sponsorizat PAS este „BBK Estate”. Compania a fost implicată în 2019 într-un scandal după ce a demolat o clădire cu statut de monument istoric din centrul Chișinăului. „BBK Estate” avea autorizație pentru reconstrucția imobilului, însă a păstrat doar fațada monumentului și a ridicat în loc o clădire modernă cu oficii. Chiar în acest imobil a avut sediu de campanie Partidul Acțiune și Solidaritate.

Potrivit raportului financiar depus la CEC, PAS a luat în chirie clădirea de la sponsorii săi de campanie și a plătit firmei „BBK Estate” 116 mii de lei.

Prin intermediul Moldpresa Grup, Bilinkis deține și compania Epamedia, care are un litigiu cu Primăria Chișinău. Despre acest scandal v-am arătat într-o altă investigație Cutia Neagră PLUS. Epamedia  cere  despăgubiri de circa un miliard de lei de la Primărie, pentru că ar fi încălcat prevederile unui contract de parteneriat public-privat în domeniul publicității stradale. Consilierii municipali din PAS au acuzat Epamedia că ar acționa în cârdășie cu primarul Ion Ceban pentru a prejudicia bugetul capitalei.

Zile la rând am încercat să-l contactăm pe Alexandr Bilinkis, dar nu ne-a răspuns la telefon. Într-un final, ne-a trimis un mesaj scurt.

 „Aceasta nu este prima dată când susținem PAS. Nu știu de ce, cu patru ani în urmă asta nu a fost subiect de interes public. Este o chestiune ce vizează cetățeanul și alegătorul și este la discreția lui. Nu este subiect de comentat. Decizia a fost luată de acționarii companiei în baza propriilor viziuni”, ne-a scris Bilinkis.

Oameni de afaceri din Briceni au donat pentru viitor în UE

Donații generoase au făcut pentru PAS și câteva companii care activează în nordul țării. Acestea sunt conectate la membrii familiei Pop, oameni de afaceri din Briceni.

Mihai Pop are afaceri și în afara R. Moldova și face parte din platforma civică „Europa 2028”. Platforma a unit mai mulți antreprenori gata să susțină reformele economice și să ajute în procesul de aderare a R. Moldova la UE. 

SRL Autotestare din Briceni, administrat de Mihai Pop, a făcut două donații pentru PAS în sumă de 190 de mii de lei. Iar compania „Business-Concept”, ce aparține fratelui său Ion Pop, a contribuit cu alte 180 de mii de lei. De asemenea, membrii familiei Pop au donat bani în calitate de persoane fizice. Au transferat în total 267 de mii de lei în contul PAS. 

„Motivația mea e simplă. Îmi doresc un viitor european pentru R. Moldova și donația este o metodă transparentă de a contribui, să spunem așa, la acest scop comun. Viitorul Moldovei e unul dintre principalele subiecte pe care le discutăm în cadrul familiei și clar că am ajuns de comun acord la un gest, la o acțiune mai mult decât pur și simplu declarativă sau să mergem la vot. Eu am termen de comparație. V-am spus mai devreme că am afaceri în afară. Stau în Ucraina și stau în România. România este membră UE, iar Ucraina o țară care luptă pentru libertate și apropierea de UE. Zilnic văd diferența între ce înseamnă UE și ce înseamnă non-UE. Eu mult îmi doresc ca noi pe cale pașnică să ajungem acolo și o să depun tot efortul nu doar în ajun de alegeri, dar și după și ori de câte ori va fi nevoie, sigur prin mijloace clare, transparente și legale”, ne-a declarat Mihai Pop. 

În lista donatorilor mai regăsim două companii din Briceni,  care au donat peste 300 de mii de lei – SRL Vastransport și SRL Servcomplex. Deși au adrese juridice comune cu firmele familiei sale,  Mihai Pop susține că nu are legături cu acestea și nu știe nimic despre banii donați de respectivii agenți economici.

„Nu-mi spun nimic aceste nume de companii. Adresa juridică e sediul administrativ. Acolo sunt mai multe companii care-și desfășoară activitatea, inclusiv și companiile pe care le deține familia mea. Teritoriul nu-mi aparține în totalitate. E un teritoriu mai mare, cu mai multe birouri. Sunt mai multe companii proprietare acolo. Nu sunt gata să vă spun cu exactitate ce-mi aparține mie, fratelui meu sau oricărei alte companii”, a explicat Mihai Pop.

Proprietari de firme abonate la bani publici, printre sponsorii PAS

La bugetul de campanie al PAS au contribuit cu sume mari și angajații mai multor companii abonate la banii publici. Legea interzice agenților economici care au câștigat licitații publice în ultimii 3 ani să facă donații pentru partide. De aceea, s-a mers pe o altă cale – donațiile au fost făcute de persoane fizice, angajați ai firmelor. Astfel contribuțiile sunt legale.

La compania „Vitafor”, care deține cunoscutul brand de produse lactate „Latti”, 18 angajați au donat câte 15 mii de lei fiecare, de la director până la operatori și agenți de vânzări. În total, au contribuit la bugetul PAS cu 270 de mii de lei.În ultimii ani, Vitafor a câștigat tendere în valoare de peste 7 milioane de lei pentru livrarea unor produse alimentare în diverse instituții publice.

Am solicitat un interviu de la directorul companiei prin intermediul persoanei responsabile de comunicare. Deși ne-a promis că va reveni cu un apel, ulterior, nu ne-a mai răspuns la telefon.

Într-o altă companie „T&T Motors Service”, angajații au donat între 12 și 15 mii de lei. Cap de listă a fost proprietarul firmei Igor Teslea, urmat de un manager, trei mecanici și un șofer.

Compania câștigă constant tendere pentru reparația mașinilor autorităților publice. Cel mai recent contract a fost semnat chiar înainte de alegeri, la mijlocul lunii septembrie. Contractul de 1,7 milioane de lei are drept obiect reparația unităților de transport ale Inspectoratului Național de Securitate Publică. La licitația organizată de autoritate, „T&T Motors Service” a fost singurul participant. Anul trecut, compania a semnat un contract de peste 5 milioane de lei cu Direcția de Poliție a Municipiului Chișinău. 

Igpr Teslea:  - Susținem poziția lor, poziția la PAS politică, ceea ce spun ei. Suntem de acord cu dânșii și vrem ca ei să meargă înainte să facă toate procesele pe care și le-au pus în plan așa cum trebuie.

Reporter TV8: - Dar dvs ca director ați organizat cumva pe interior procesul. Am văzut că sunt câțiva mecanici, șoferul companiei care au făcut donații. Dvs i-ați convins?

Igpr Teslea: - Nu. Au fost întrebați dacă sunt de acord cu agenda politică PAS și ei au spus că da. Care nu – Nu!

Reporter TV8: - Compania dvs e participantă activă la tendere publice. Are asta vreo legătură cu faptul că susțineți actualul partid aflat la guvernare?

Igor Teslea: - Nu, Nu!  

Vicepreședintele PAS, Vladimir Bolea dă asigurări că donațiile făcute de agenții economici nu au nicio legătură cu participarea acestora la licitații publice. 

Reporter TV8: - De ce au donat ei? Au primit vreo promisiune că vor fi privilegiați la tendere? Sau încearcă să se pună bine pe lângă guvernare ca să câștige tendere?

Vladimir Bolea:  - Nu am vorbit cu niciunul dintre acești agenți economici care au donat. Nici măcar nu știu cine sunt aceste persoane. Este decizia lor. Cel mai probabil, au plătit din dividendele lor. Au făcut ajutorul, donația asta la partid. Dar eu personal, în calitatea mea de ministru al Infrastructurii nu am vorbit absolut cu niciun agent economic. 

Reporter TV8: - Întrebarea este dacă vă va influența cumva mai târziu în luarea deciziilor pe tendere faptul că aceste companii au fost generoase cu partidul în cadrul campaniei electorale?

Vladimir Bolea: - Tenderele se fac în baza legislației și este absolut imposibil de trucat la etapa actuală în R. Moldova.

Vicepreședintele CEC Pavel Postică susține că agenții economici nu pot fi penalizați pentru faptul că angajații lor au sponsorizat campania, dacă nu există probe că donațiile ar fi fictive.

„Noi ne-am luptat pentru ca acest compartiment de loc de muncă să fie accesibil  publicului larg. În acest fel, dvs în calitate de jurnaliști de investigație puteți să vedeți. Este libertatea cetățenilor R. Moldova de a face donații și nu contează unde lucrează. La întreprinderi de stat, care la fel nu au dreptul să facă donații ca persoane juridice, dar noi vedem că persoanele fac donații. Din aceste considerente, în lipsa unor acțiuni care ar arăta că aceste donații sunt fictive, atunci da. Dar noi, până la momentul de față nu am primit astfel de semnale”, susține Pavel Postică. 

Donații cu încălcarea legii

Am identificat și cazuri în care agenții economici au făcut donații pentru PAS cu încălcarea normelor. De exemplu, compania „Consistcom” a virat pe 12 septembrie aproape 200 de mii de lei în contul electoral al PAS. Firma nu avea dreptul să facă donații, deoarece are contracte de achiziții publice cu o valoare de peste 15 milioane de lei.  Ultimul contract l-a semnat cu Ministerul Apărării chiar înainte să înceapă campania electorală. Firma face lucrări de construcție și reparație în imobile.

„Consistcom” a ajuns și în atenția CEC care a stabilit că firma a încălcat legea când a făcut donația generoasă către PAS. Partidul a fost obligat să verse banii în bugetul de stat. Acest lucru nu s-a întâmplat. Trezorierul PAS a identificat problema înainte să fie emisă hotărârea CEC și a reușit să întoarcă banii în contul agentului economic.

„CEC-ul de obicei verifică rapoartele pe care noi le prezentăm la câteva zile după ce ele se prezintă. Dacă noi în prima săptămână recepționăm donația, luni depunem raportul pentru prima săptămână. Punem compania ca donator. În cazul în care, până iese CEC-ul cu o hotărâre, noi observăm careva probleme la companie și decidem să facem returul, îl facem în timpul săptămânii a doua. Nu există o formulă prin care noi trebuie să venim de fiecare dată cu o scrisoare la CEC prin care să anunțăm că noi am returnat acești bani. La sfârșitul săptămânii de raportare, atunci se anunță CEC și banii oricum rămân ca o donație cu plus și cu minus la ieșire”, a explicat Daniel Rotaru. 

Directorul comercial al unei companii, amendat de CEC 

Într-un alt caz, o angajată a unei companii care a avut contracte cu instituții publice, s-a ales și cu amendă, pentru că a încălcat legea privind finanțarea concurenților electorali. Liudmila Meraji, directorul comercial al companiei „System Capital Management”, a donat, în calitate de persoană fizică, 95 de mii de lei.

Compania în care este angajată deține una dintre cele mai mari agenții de turism din Moldova - Capital Tour. Anterior, mai multe instituții, printre care și Parlamentul, au achiziționat de la aceasta bilete de avion pentru deplasările de serviciu ale funcționarilor.

Comisia Electorală Centrală a stabilit în urma unei verificări că Ludmila Meraji nu a avut venituri suficiente în anul precedent pentru a face o donație atât de mare. PAS a fost obligat de CEC să verse în bugetul statului jumătate din suma donației. Mai mult, CEC i-a aplicat o amendă de 1500 de lei Ludmilei Meraji, pentru încălcarea admisă.

Am încercat să luăm legătura cu Ludmila Meraji, prin intermediul angajaților companiei „System Capital Management”, dar fără rezultat.

„Din câte îmi amintesc, în cazul PAS-ului noi am întocmit în total 18 procese contravenționale. În trei cazuri e vorba de persoane fizice care nu au avut venituri suficiente pentru a face donațiile pe care le-au făcut. Amenda minimă, în cazul în care persoana pentru prima dată a făcut o astfel de donație, este 1500 lei. În cazul în care o plătește în timp de 72 de ore, conform rigorilor Codului Contravențional, plătește în jumătate. Noi ducem evidența tuturor amenzilor aplicate și încasarea acestora. În cazul în care o persoană nu plătește benevol, noi expediem executorilor judecătorești pentru a fi încasate forțat”, punctează Pavel Postică, vicepreședintele CEC.

În lista donatorilor generoși ai PAS se regăsesc și angajații unor companii ce activează în domeniul agricol în localitatea Căzănești din raionul Telenești. Acestea se numără printre solicitanții de subvenții de la stat și la fel legea le interzice să finanțeze campania electorală. Au donat însă, absolut legal, administratorii firmelor în calitate de persoane fizice și alți câțiva angajați.

SRL Fitoline Prim și SRL Fitoline Group au aceeași adresă juridică în Căzănești și un număr de telefon de contact comun. Directorul primei companii, Serghei Cerescu a donat 40 de mii de lei. Iar administratorul celeilalte firme – 60 de mii de lei. Alți 3 angajați au transferat PAS-ului încă 95 de mii de lei.

Vadim Mereuță, directorul „Fitoline Group” nu a vrut să vorbească despre donațiile făcute pentru partidul aflat la guvernare, motivînd că nu este persoană publică.

250 de mii lei de la angajații „Le Bridge”

Angajații holdingului „Le Bridge”, care administrează magazine duty-free și o fabrică de înghețată, au contribuit la bugetul PAS cu peste 250 de mii de lei. 11 persoane care muncesc în diferite companii ce fac parte din acest holding au făcut donații generoase. De exemplu, managerul „Le Bridge Corporation Limited” a donat de 4 ori,  în total -  41 de mii de lei. Directorul comercial al fabricii „Sandriliona”  a donat alte 50 de mii de lei. Iar o angajată, care administrează procesul de lichidare a firmei „Le Bridge Travel Retail” a făcut două transferuri în contul PAS în sumă de 49 de mii de lei.

Persoanele din managementul „Le Bridge” au refuzat să ne ofere un interviu la subiect. Ne-au cerut întrebările pe email și ne-au răspuns în scris.

„Le Bridge Corporation Limited respectă viața privată a tuturor angajaților și, în conformitate cu legislația, nu colectează, nu monitorizează și nu prelucrează date referitoare la opiniile politice ale acestora. Orice donații sunt acte strict personale, în afara atribuțiilor de serviciu. Compania nu solicită, nu încurajează și nu condiționează în niciun fel astfel de acțiuni. Compania nu a efectuat donații către partide politice și nu autorizează utilizarea denumirii, resurselor, identității vizuale ori a relațiilor de muncă în scopuri politice” , a comentat agentul economic.

 „Le Bridge” este cunoscută în special pentru activitatea sa anterioară de administrare a unei rețele de magazine Duty Free la frontierele terestre ale R. Moldova.  Anul trecut, Le Bridge Corporation Limited a participat la licitația anunțată de autorități, pentru a obține spațiile comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău, rămase libere după rezilierea contractului cu firma fugarului Ilan Șor. Licitația a fost anulată, pe motiv de lipsă de concurență.

Întrebată dacă ar putea fi privilegiată la o eventuală licitație, după ce angajații holdingului au fost sponsori generoși ai partidului de guvernare, compania a răspuns: „În toate exercițiile de participare la licitații publice ,,Le Bridge Corporation Limited" respectă cu strictețe cadrul legal aplicabil, precum și principiile de tratament egal, nediscriminare și transparență”.

Le Bridge trebuia să gestioneze un magazin duty free în aeroport încă din anul 2008, după ce a câștigat un concurs organizat de Ministerul Economiei. Însă, compania concurentă Dufremol, afiliată lui Ilan Șor, a obținut prin judecată anularea rezultatelor concursului și a pus mâna pe afacerea din aeroport. În 2013, Guvernul R. Moldova a fost obligat de o instanță internațională să-i achite companiei „Le Bridge” peste 35 de milioane de lei, daune după anularea contractului legat de aeroportul din Chișinău.

Vladimir Bolea crede că agenții economici au fost mai darnici în această campanie cu PAS, pentru că în joc a fost pus parcursul european al statului.

„Sunt foarte mulți oameni de afaceri care au votat pentru modelul de business european și se văd cu afacerile lor în UE și au înțeles în ultimii 4 ani toate avantajele pe care le aduce UE. Atunci când tu te ocupi de business în R. Moldova și ai potențialul de a exporta în toată UE și eu cred că pentru dânșii  este un avantaj foarte mare. Cu toată seriozitate și toată responsabilitatea vă spun că nu am sunat absolut niciun agent economic pentru a dona partidului”, afirmă Bolea.

Donații de la firmele unui afacerist afiliat lui Plahotniuc

Pe 5 septembrie, PAS a primit în contul său electoral 30 de mii de lei, donație de la compania „Aser Computer”, fondată și administrată de Serghei Preanicov.  Numele acestuia se regăsește într-un ordin emis de directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) ce impune restricții în activitate unor persoane și companii asociate cu Vladimir Plahotniuc.

O angajată a firmei „Aser Computer”ne-a declarat că Serghei Preanicov nu se află în țară și nu am putut lua legătura cu bărbatul.

Alte 30 de mii de lei au fost virate către PAS de o firmă fondată și administrată de Natalia Preanicova, soția lui Serghei Preanicov. Și doi angajați ai companiei „Fier Grup” au donat cash câte 15 mii de lei pentru PAS. Natalia Preanicova ne-a declarat la telefon că este în afara țării și a refuzat să spună ce a motivat-o să facă donații electorale.

Om de afaceri vizat într-o anchetă SIS - sponsor de campanie

Printre sponsorii generoși ai PAS regăsim și numele omului de afaceri Marcelian Pîrlog. El a donat 93 de mii de lei. Bărbatul este fondatorul companiei „Union Expediție”, care transportă mărfuri pe calea ferată.

Pîrlog a fost vizat într-o notă informativă a SIS-ului din 2019 și în raportul Comisiei parlamentare de anchetă din 2021 privind analiza situației financiare de la Calea Ferată a Moldovei. Potrivit investigațiilor SIS, întreprinderea de stat Calea Ferată a ajuns în faliment din cauza mai multor scheme puse la cale în anul 2014. Pe atunci, un grup de firme, controlat de oamenii lui Plahotniuc, ar fi monopolizat transportul de mărfuri pe calea ferată. Acestea, percepeau neoficial comisioane pentru fiecare tonă de marfă transportată și virau mai apoi banii adunați către o companie din Marea Britanie, conectată la Plahotniuc. SIS-ul a indicat printre firmele vizate în schemă două companii gestionate pe atunci de Marcelian Pîrlog.

Am încercat să luăm legătura cu Pîrlog prin intermediul administratorului companiei sale „Union Expediție”, dar nu am reușit. Ulterior, am fost contactați de avocatul lui  Pîrlog, care s-a interesat de subiectul anchetei noastre. A promis că-i va transmite întrebările, dar un răspuns nu am mai primit.

 PAS nu a verificat integritatea donatorilor

Vicepreședintele PAS, Vladimir Bolea susține că nu-i sunt cunoscute numele oamenilor de afaceri vizați în anchetele SIS-ului și nu știe dacă reprezentanții partidului au verificat cumva integritatea businessmenilor care au sponsorizat campania electorală.

Reporter TV8: - A avut PAS vreun filtru să verifice donatorii înainte de a accepta banii sau ați primit automat toate donațiile?

V. Bolea:  - Nu am făcut parte din staff nici din Chișinău, nici din cel central și îmi vine greu să știu dacă au avut filtre de genul ăsta, dar vom întreba trezorierul nostru și putem să revenim la această întrebare.

Trezorierul partidului Daniel Rotaru ne-a declarat că nu a exeistat niciun fel de verificare: „ Noi nu am verificat cine sunt persoanele respective și nu avem un filtru de care spuneți dvs, pentru că nu a existat nicio înțelegere că noi trebuie să facem unele acțiuni dacă persoanele respective donează. Noi ne-am bazat strict pe buchia legii să nu au voie să doneze persoane care nu au venituri pentru anul trecut sau nu sunt cetățeni ai R. Moldova, dar nu ce investigații sunt despre aceste persoane”.

Investigația a fost realizată în baza premiului primit de redacția TV 8  în cadrul Concursului de Excelență în Jurnalismul de Investigație, ediția 2025.

02 februarie 2026, ora 09:05

Investigația de astăzi este inspirată dintr-o mare durere, care de multe ori rămâne surdă. Durerea părinților care au rămas cu copii schilodiți sau i-au îngropat, urmare a unor tragedii produse în locuri publice, de securitatea cărora răspund autoritățile locale. Îndoliați sau cu inima frântă, mame și tați trebuie să mai dea o luptă aproape imposibilă - pentru a obține pedepsirea celor care se fac vinovați, prin neglijență, de nenorocirea lor. Investigația jurnalistei Gabriela Ursu arată un adevăr dureros -Moldova încă nu are precedente pozitive în care instituții publice sau demnitari să poarte răspundere pentru copiii uciși prin imprudență.

De la tragicul incident cu poarta de fotbal din Grigorăuca, Sîngerei, au trecut aproape doi ani. Constantin are astăzi 9 ani și de atunci își permite să privească doar de la distanță, cu dor, terenul de fotbal din sat. Au fost doi ani de durere și luptă pentru viață. Mama băiețelului, cu care ne-am întâlnit pe același teren de sport,  își mai amintește cu precizie fiecare secundă din seara care i-a dat toată viața peste cap.  

„Era ziua de 30 martie, am venit cu copilul, cu copiii mai corect, la stadion. Într-un oarecare timp, Maxim a alergat spre noi: Chemați salvarea, că lui Costică ia căzut poarta în cap. Am fugit aici unde era poarta. L-am întors cu fața-n sus, capul îi cădea așa de pe umeri. Nu putea capul să-l țină. Copilul icnea, plângea: Mama capul, mama capul. Eu l-am luat de la pământ, l-am fixat la piept și am ieșit în traseu. S-a oprit o doamnă, (...)  și în câteva minute am ajuns la spital. Foarte repede copilul a fost transportat în reanimare, i-au făcut radiografia, domnul Ion Gaus a aruncat chipiul, cum îl aruncă medicii jos: Copilul urgent transportat la Mama și Copilul, craniul e spart”, își amintește Irina Baluță.

Copilul a suportat 12 operații la craniu 

De atunci, Irina și băiețelul ei au dat o luptă grea pentru viață. Din cauza traumelor suportate, Costel necesită îngrijiri medicale și intervenții chirurgicale constante. În doar 2 ani, copilul a suportat 12 operații la craniu. 

„Costică a rămas cu grad de invaliditate, grad sever, gradul 1. Și eu lângă Costică, cu toate bolile și cu toate scârbele care s-au îngrămădit în acești doi ani, din ziua blestemată de 30 martie, că mai bine nici nu ieșeam din ogradă. Costică a fost băgat în sala de operație de 12 ori. Are gaură aici în craniu, și aici unde a fost fracturat. Costică este dependent de șunt. Din care tot, dacă șuntul s-a bătut, doamne ferește, la o mică pălitură, dacă a apăsat cineva pe șuntul cela… el se îmbibă  cu sânge, se astupă. Avem două ore până la Iași ori până la Mama și Copilul ca să fim de urgență operați. Dacă nu, până aici al nostru a fost. Costică s-a mai ales cu scolioză. În luna decembrie am ridicat toate corsetele lui, care sunt tare greu de purtat. El a fost un copil tare activ, dar acum, practic, ne ținem mai mult de pătuțul lui”, ne-a povestit mama lui Constantin.

Tratamentul medical și operațiile lui Costel au implicat cheltuieli mari, mult peste posibilitățile financiare ale familiei. 

„Atunci când am fost în România am achitat 16.500 de euro, 74 de mii și ceva în roni de-ai lor.  Până a ajunge acolo, credeți-mă, au fost tot cheltuieli. 40 de zile spitalizați acolo, au fost cheltuieli mari. Numai pentru pastilele de luat durerile, la noi se duce mia  de lei pe lună. Pentru niște pastile. Nu mai zic de celelalte care trebuie să le primească. În Republica Moldova și normal că suportăm cheltuieli în fiecare lună, pentru că tot ceea ce e legat de lecuirea lui - nu se dă gratis. Cu toate că copilul e cu grad de invaliditate - nu se dau gratis”, a spus Irina Băluță.

Dosarul stă 2 ani la faza de urmărire penală 

În paralel cu lupta dură pentru viața copilului, Irina Baluță și avocata familiei sunt prinse într-o confruntare la fel de complicată pentru a obține pedepsirea autorităților vinovate de tragedie. La doi ani de atunci, dosarul penal pornit pe caz nu a ajuns încă în judecată. 

„N-a fost nicio judecată. Iată pe 30 martie vor fi doi ani. Lunea trecută am fost la poliție și am întrebat la ce etapă este dosarul nostru. Periodic mă duc și întreb”.

Solicitat de Cutia Neagră, Inspectoratul de Poliție Sîngerei ne-a informat că dosarul penal pe cazul lui Constantin a fost pornit la trei luni după incident, pe faptul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, soldată cu leziuni corporale grave. Învinuirea i-a fost înaintată unei persoane cu atribuții de decizie din cadrul Primăriei Grigorăuca, iar urmărirea penală se află la etapa de finalizare, urmând în cei mai restrânși termeni să fie remisă în judecată.  

Mama băiatului nu știe pe cine au pus oamenii legii sub învinuire. Iar avocata familiei Baluță afirmă că de vină sunt autoritățile locale.

„Conform informațiilor cunoscute, acest teren de fotbal aparține autorității publice locale, deci avem partea responsabilă - Consiliul Local ca autoritate deliberativă, și nemijlocit, primarul ca autoritate executivă a comunii Grigorăuca”, a declarat avocata Violeta Botezatu.

Primarul acuză mama de iresponsabilitate

Primarul comunii se declară însă nevinovat și aruncă toată vina pe mamă, acuzând-o de iresponsabilitate.

„Eu foarte regret cazul acesta, într-adevăr, lucru foarte neplăcut pentru noi. Și pentru mine ca tată, ca bunel, lucru foarte urât. Foarte regret. Dar totuși, dacă mama era la o distanță de 30 de metri, cine? primarul trebuie să doarmă cu mama  și să aibă grijă de copil? Dar copilul e activ, e hiper, acel copil e super, eu nu pot să-l caracterizez, eu nu-s doctor, dar acel copil e hiper activ. A trebuit să fie ochi și iar ochi. - Se simte primăria vinovată în acest caz? - Nu. Nici într-un caz. Dacă mama șade pe scăunel și mănâncă răsărită și mama nu are interes ce face copilul, care e vinovăția primăriei?”, a menționat primarul comunei Grigorăuca, raionul Sîngerei, Anatoli Hajevschi.

Primarul își argumentează nevinovăția și prin faptul că poarta care a căzut peste băiat nu ar aparține autorităților locale, ci unor băieți din sat:

„Porțile care au fost fabricate, nu le-am fabricat nici eu, nici la propunerea mea. Au fost aduse de colectiv de băieți tineri care jucau fotbal în fiecare zi și ei aduceau porțile și le luau înapoi. Dar porțile care sunt, repet încă o dată, pe stadionul care este la noi - sunt betonate. Dar aceștia le-au adus și iar înapoi. Și asta e toată povestea. Dar totuși, eu repet încă o dată,  mama trebuie să aibă grijă de copil, dacă copilul este așa super activ.” 

Irina Baluță își amintește că poarta care a căzut peste Costel a mai stat încă trei zile după tragedie pe stadion. A fost îndepărtată  abia după presiunea altor persoane din sat:

„Poarta a fost luată a treia zi, căci domnul Vasile Bazi, s-a dus la primar și ia spus: Să luați poarta, ce chiar nu aveți rușine? Aici s-a întâmplat tragedie cu un copil, dar voi poarta în continuare ați lăsat-o? Aici e drumul școlii, drumul grădiniței. Ori așteptați să se întâmple vreo tragedie și pe urmă să o luați? Și pe urmă au încărcat-o într-o căruță și au dus-o după primărie.”

Exact acolo am găsit-o și noi, atunci când am mers să discutăm cu primarul. 

În timp ce poarta stă dosită după primărie, părinții lui Costel așteaptă ca dosarul penal pornit pe caz să ajungă în judecată. Familia Băluță a depus cerere de a fi recunoscută ca parte vătămată pe caz. Părinții băiatului solicită despăgubiri de circa 400 de mii lei. Mama lui Constantin afirmă că în toți acești ani, primăria nu i-a prezentat nicio scuză și nu i-a oferit niciun suport financiar. A venit un ajutor doar în baza unei decizii a Ministerului Protecției Sociale.  

„Primarul nu a venit nici cu un ajutor, nici nu a avut de gând de ajutor. Doamna Galina, de la asistența socială, a fost a doua zi, după ce s-a întâmplat cazul, la mine acasă și a întrebat dacă ne trebuie ulei, macaroane.  - Financiar primăria n-a contribuit cu nimic? - Absolut deloc, până nu am fost la centrul de reabilitare, acolo am fost întrebată de asistență socială, juriști, cum a fost cazul, am avut ajutor ceva de la primărie ori nu. Și tot așa, am povestit cum a fost pe caz, ei au scris scrisoare la Minister, și anul acesta, în septembrie înainte de alegeri m-au chemat la primărie, au făcut consiliu de care nu era necesar. Scrisoarea era venită de la Minister și consiliul nu era necesar să facă să se îngrămădească 18 oameni, pentru că era decis de Minister că acei bani trebuie să-i dea copilului.  - Ce sumă v-au dat? - 15 mii. - Deci peste doi ani de zile de la tragedie? - Da, ne-au dat un ajutor de 15 mii de lei”, spune Irina Baluță.   

„În cadrul acestei acțiuni civile am solicitat încasarea strict a cheltuielilor care au fost probate. Solicităm încasarea prejudiciului material, care reprezintă cheltuielile strict suportate în legătură cu repararea prejudiciului și deja prejudiciul biologic și prejudiciul moral”, a declarat avocata Violeta Botezatu.

Tragedia de acum doi ani i-a schimbat complet viața lui Costel și l-a despărțit pentru totdeauna de minge. Fotbalul a rămas pentru el doar o amintire dureroasă: „ Din păcate, nu pot să joc fotbal. Numai iată ocupația să fac puzzle o am”.

Tragedia din parcul Sarmisegetuza

Patru luni mai târziu de la incidentul din Sîngerei, o altă tragedie a zguduit capitala. O fetiță de 11 ani a murit electrocutată într-un parc din  Chișinău. Un băiețel de 6 ani, electrocutat și el, a scăpat cu viață. Copiii se jucau pe lângă sistemul de irigare a gazonului din parcul Sarmisegetuza când au atins fire electrice care se pare că nu au fost izolate corect. 

Tatiana Ursol, mama fetei, își amintește cu durere apelul care i-a adus vestea cumplită, că fata ei nu mai respiră:

„În timpul cela eu eram la lucru, iar copiii trebuiau să vină în deal, la Porțile Orașului lângă Local. Cu jumate de oră înainte de moartea fetei am vorbit cu dânșii. Le ziceam: hai să veniți aici la Local și să vă alegeți ce să vă cumpărați. Și ei îmi spuneau: mama, hai te rog încă 5 minute. Dar ea avea așa un obicei să arate (cum se roagă cu mâinile): hai 5 minute, 5 minute. Ea se juca cu un băiețel. Ora 19:48 era când mă sună pe mine mama și-mi zice: Vino fuga în parc, că Dașa a căzut și nu-și revine. Zic: mama, în ce sens ea a căzut și nu-și revine? Nu știu de ce, dar eu îi zic: Mama, zi-mi că ea respiră. A zis că ea nu-și vine în fire. Îi zic: Întoarce camera, eu vreau să o văd. Mă uitam la dânsa, dar ea la piele așa se făcea, nu știu cum, surie, albăstruie. Și eu în timpul ăla m-am oprit pe loc și plângeam și mă rugam la Dumnezeu, zic: Dă Doamne, să fie totul bine. Și pe drum, cât fugeam întrebam: Mam, zi-mi că ea respiră, zi-mi că ea respiră.”

Tatiana își amintește că la sosirea în parc, tabloul era copleșitor: ambulanțe, pompieri, poliție și multă lume. Ce a urmat a fost sfâșietor:

„Eu când am ajuns erau două salvări pe loc. Era ușa deschisă de la salvare, eu am văzut cap ud, păr asemănător ca la fata mea. Și nu mi-am dat seama că acolo e copilul meu. Și acolo o fată mă întreabă: - Cine sunteți? - Sunt mama. - A cui mamă? - Adică a cui mamă, a fetei. Eu nu puteam să înțeleg ce este acolo, ce se face acolo. O grămadă de oameni. Salvări. Poliție. Pompieri. Salvarea nici nu mi-a dat voie să întru în salvare. Am văzut numai așa pe ecran că parcă să oprește, știți. La cardiogramă când pune la inimă, așa, se opresc liniile. Și eu fuga, din urmă la salvare, m-am dus la spital, la Centrul Mamei și a Copilului. O oră, practic, am stat acolo în coridor.  

Când au ieșit medicii, și-mi spun: dați să vă măsurăm tensiunea, să beți oleacă de apă, ceva de liniștire. Nu am nevoie de nimic, știți. Spuneți-mi unde este copilul meu, unde este fata mea. Numai mă rugam: Doamne, măcar să fie invalid, calic, dar să-mi rămână în viață copilul. Și când toți doctorii vin și-mi spun: Veniți vă rog frumos aici. M-am apropiat de ei, am intrat într-o palată acolo, și .. când îi văd că ei scot căciulile din cap, și-mi spun: Ne pare rău, fata dvs. a murit. Când a venit Ritus-ul, ei mi-au dat voie să-mi iau rămas bun de la fată. Fata era schimbată la culoarea pielii, și avea aici la mână o arsătură, tocmai i s-a jupuit pielea de pe mână.”

Lucrări de electrificare neconforme?

Mama Dariei este sigură că tragedia s-a produs din cauza unor cabluri defecte care au provocat un scurtcircuit. De mai bine de un an și jumătate, părinții fetiței așteaptă o minimă evoluție pe dosarul penal pornit pe caz. Tatiana Ursol acuză lipsa de responsabilitate a autorităților și amenajarea superficială a parcurilor, cu riscuri majore pentru copii. Parcul Sarmisegetuza a fost inaugurat cu fast în decembrie 2021. La eveniment a participat primarul Ion Ceban și familia sa. 

„Vreau să mulțumesc agentului economic, pentru că aici avem un parteneriat foarte bun pentru oraș, unde este primăria implicată, unde este consiliul implicat, pretura implicată și, nemijlocit, agentul economic, care a desfășurat aici lucrări”, spunea primarul Ion Ceban.

Totuși, până la tragicul caz al Dariei, nu au existat semnale că lucrările de electrificare au fost prost executate.  

Femeia ne-a recunoscut că îi este frică de faptul că adevărul nu va ieși la iveală și nimeni nu va răspunde pentru moartea fiicei sale.

„Ei, cum toți spun, că ei s-au băgat la stâlp… nu-i corect absolut deloc. Cum i-au explicat de la ANRE, iese că cablurile vin pe dedesubt, și în stâlp, cablurile care s-au început a topi, de la apă au făcut scurtcircuit și copiii s-au electrocutat. După trei zile, nu țin minte, eu am plecat la poliție. Ei mi-au zis că așteptăm expertiza. Ne-a arătat expertiza, ca și cum, copilul meu a fost curentat. Și în rest, nimic. În orice caz, până în ziua de azi, noi dreptate nu avem. Nici acuzat, nici bănuit. N-avem nimic. 

Să înțeleg așa, pentru mine, ceea ce am în imaginația mea: înainte de alegeri dați să începem să facem toate parcurile. Să închidem la oameni ochii. Și iată noi am făcut toate parcurile, dar le-am făcut așa, numai pe deasupra. Dar ei niciodată nu s-au gândit la un incident, că poate să se întâmple ceva, de la neglijența lor că nu au făcut totul până la capăt. - Aveți vreo frică cumva, că nu se va găsi vinovatul? - Da. Eu cred că asta ei și vor să facă”, ne-a spus Tatiana Ursol.

Avocatul familiei împărtășește temerile femeii. Apărătorul spune că deși au fost făcute mai multe solicitări către autorități pentru clarificarea circumstanțelor tragediei, informațiile primite au fost incomplete și adesea superficiale. Lipsa detaliilor esențiale îngreunează identificarea responsabililor și obținerea dreptății pentru copilul decedat.

„În principiu, expertiza a durat ceva timp pentru darea răspunsurilor și, ca idee, ca un răspuns important, expertul a comunicat că - vinovați de electrocutarea fetiței, ca ceea ce a urmat și decesul ultimei, s-ar face persoanele responsabile care nu au gestionat corect mentenanța, deci rețele electrice din acel perimetru. Dar când inițial a fost dat în exploatare, deci rețeaua electrică din perimetrul, expertul menționează că la acel moment cumva au fost respectate toate normele. Însă pe parcurs, cumva, deci, nu s-a făcut verificarea necesară, motiv din care a apărut scurtul cercuit în acea preajmă”, a declarat avocatul Alexandr Russu.

Avocatul susține că nu a reușit să afle până acum cine a asigurat mentenanța rețelelor electrice. Atât Primăria Chișinău, cât și Pretura Botanica au evitat să ofere informații concrete.

„Luând în considerație că până în prezent nu am obținut anumite răspunsuri, la finele anului 2025 am înaintat o cerere către primarul municipiului Chișinău pentru a ne informa cine era responsabil să gestioneze, să facă mentenanță a rețelei electrice din acel perimetru. La rândul său primăria ne-a informat că au transmis solicitarea noastră spre Pretura Botanica, adică cumva au pasat această examinare către Pretura Botanica. Pretura Botanica succint și ne detaliat a răspuns că -  În principiu toate actele au fost transmise organului de urmărire penală și, deci, nu au vrut să ne dea răspunsul cine era responsabil sau când s-a votat, ce decizie s-a adoptat și în gestiunea cui a fost dat. Deci nu au vrut să dea răspunsuri la chestiunile respective”, a menționat avocatul Alexandr Russu.

Fără lumină în parc până astăzi

În urmă cu o lună, locuitorii din preajma Parcului Sarmisegetuza au semnalat redacției TV8 că locul prezintă un pericol public, fiind complet lipsit de lumină. Electricitatea a fost sistată după tragedia din 2024 și nu a mai fost restabilită. Echipa noastră a încercat să obțină explicații de la Pretura Botanica, însă reprezentanții acesteia au evitat să ofere un răspuns, închizându-ne telefonul în nas.

În cadrul uneia dintre ședințele recente ale Primăriei Chișinău, întrebarea privind starea parcului i-a luat prin surprindere pe reprezentanții Preturii Botanica, iar viceprimarul Ilie Ceban a intervenit, precizând că dosarul se află încă la etapa de urmărire penală și că, în prezent, nu există niciun răspuns oficial din partea organului de drept. 

„Cu siguranță cunoaștem situația, rog domnul viceprimar și doamna pretor să faceți referință. Păi spuneți care e situația”, a declarat primarul Ion Ceban.

„ Ancheta este în derulare, atât timp cât ancheta nu este finalizată, noi nu avem niciun răspuns. - Din partea cui nu aveți niciun răspuns? - Din partea organelor competente, care au deschis ancheta”, a explicat pretora sectorului Botanica, Diana Guba.

„Organele competente ne-au comunicat că, până când nu este finalizată cauza penală, nu putem interveni. Când va fi finalizată, vom fi informați și atunci vom putea. Aceste demersuri noi, la fel le-am primit, le-am examinat și am reacționat în limitele competenței noastre”, a subliniat viceprimarul Ilie Ceban,

„Aceste organe competente astăzi nu ne permit să intervenim, sper că suntem foarte expliciți. Noi suntem gata să o facem de trei luni în urmă, jumate de an, un an în urmă și tot așa mai departe, suntem gata să o facem mâine. Vă rog să puneți această întrebare suplimentar și celor care supraveghează acest proces din partea instituțiilor statului. În momentul în care obțineți un răspuns pozitiv, vă asigurăm că în decurs de două săptămâni reabilităm tot ce este de reabilitat acolo”, a adăugat primarul Ion Ceban.

Angajatul unei companii electrice, învinuit în dosar

Într-un răspuns oferit Cutiei Negre, Procuratura Generală ne-a comunicat că, în prezent, o persoană a fost recunoscută în calitate de învinuit, iar alta în calitate de bănuit. Ambele persoane fac parte din companiile contractate pentru lucrările efectuate în parc. Acestea sunt acuzate de dare în folosință a unor construcții în stare necalitativă, neterminate sau necorespunzând condițiilor proiectului. Persoanele riscă până la 10 ani, iar persoana juridică - o amendă în mărime de până la 550.000 de lei sau chiar lichidarea persoanei juridice. Avocatul familiei Ursol confirmă existența a doi învinuiți. 

„Acum, recent, în anul 2026, Centrul Național Anticorupție a dat răspuns că, la moment, sunt cercetate, penal, două persoane pentru acest incident. La fel, luând în considerație că este un secret a anchetei penale, deci nu au fost dezvăluit numele acestor persoane, dar pe parcurs vom afla mai multe detalii în acest sens. Probabil s-a așteptat raportul de expertiză ca să fie clar stabilit cine se face vinovat. Însă, consider că din moment ce a fost emis acest raport de expertiză, deci era toată posibilitatea și oportunitatea ca în decurs de o lună-două, cel mult, să fie recunoscute persoanele în calitate de bănuit. Am depus și o sesizare la Procuratura Generală pentru a verifica dacă, într-adevăr, se confirmă bănuiala noastră că cauza penală se tergiversează și, respectiv, așteptăm și un răspuns de la Procuratura Generală”, a menționat avocatul Alexandr Russu.

În răspunsul oferit Cutiei Negre, Procuratura explică termenul extins de examinare a dosarului prin  volumul mare de acțiuni de urmărire penală care trebuie efectuate, ținând cont de amploarea lucrărilor de renovare din parc.

Antreprenorul general al lucrărilor de renovare a parcului Sarmizegetusa a fost compania de construcții „Inamstro”. Pentru servicii de electrificare, aceasta a subcontractat alte două firme: „Luminaconect” și  „Electroputere”. Contactat de reporterul „Cutia Neagră”, administratorul „Electroputere” SRL, Serghei Volovodiuc, a refuzat să discute cu noi. 

„- Nu pot vorbi pe tema asta deloc. - De ce? - Eu deja v-am spus, nu pot vorbi. Mersi, cele bune.” 

La numerele de telefon ale celorlalte companii nu a răspuns nimeni. 

Mama Dariei nu își dorește achitarea unui prejudiciu material. Femeia afirmă că o interesează doar pedepsirea celor care se fac vinovați de moartea copilei. 

Trei copii morți la Hotelul Național

Un alt loc public, o altă dramă. Hotelul Național din Chișinău și-a câștigat deja faima drept cel mai sinistru și periculos loc din oraș. În ultimii trei ani, aici au decedat trei copii, căzuți de la înălțime, iar o fetiță de 12 ani a ajuns în scaunul cu rotile după ce a căzut în gol în timp ce se juca în edificiul abandonat. Tragedia s-a întâmplat în septembrie 2024. Iar de atunci, familia și avocatul copilei luptă la propriu pentru a obține compensarea cheltuielilor pentru tratamentele medicale suportate de fată. 

„Copiii au decis să între într-un loc periculos, și asta trebuie să înțelegem că din punctul de vedere a comportamentului unui copil este ceva normal. Regret că nouă, și de fiecare dată, autoritățile ne spun că părinții trebuie să aibă grijă de copii. Cazul cu care eu mă ocup, în niciun caz nu poate fi invocat lipsa unei atitudini față de copii. Copiii erau sub supraveghere permanentă, dar copiii au avut 45 de minute la dispoziție. Și copiii au decis aceste 45 de minute să  urce pe această clădire. Această clădire pe etajele inferioare are găuri printre etaje și aceste găuri a pe ele diferite plăci. Și iată plimbându-se pe aceste galerii, o persoană a călcat pe o placă care era pusă peste o gaură și s-a prăbușit în această gaură, și cu traumatisme foarte grave, care au stabilit o dizabilitate de gradul 1 pentru această persoană”, a declarat avocatul Constantin Tănase.

În pofida eforturilor depuse de avocat și părinți, o cauză penală nu a fost pornită.

„S-a constatat că nu există un vinovat, că nu avem o lege care ar pedepsi penal pe cineva pentru situația respectivă. Această situație sub aspect penal nu se mai investighează. Noi ne aflăm acum cu o acțiune civilă în instanțe, dorim ca, cel puțin, măcar parțial să compensăm acele cheltuieli pe care le-a suportat familia. Sunt tratamente extrem de scumpe, s-au făcut atât în Moldova cât și în afara țării la niște clinici specializate”, ne-a spus Tănase.

Avocatul afirmă că Primăria Chișinău își declină în totalitate responsabilitatea pentru tragedia produsă și refuză să achite prejudicii familiei:

„Noi am solicitat primăriei să fie acoperite costurile, noi ne-am lovit cu cinismul autorităților, autoritățile nu au făcut absolut nimic. Pur și simplu ni s-a făcut o propunere să ni se facă un ajutor material, care eu nici nu-l numesc de batjocură, e umilitor. E uimitor ce a simțit această familie, pentru că… această clădire nu putea să fie deschisă. Niciodată, niciodată, nicicând! Această clădire este pe terenul primăriei, dar asigurarea siguranței cetățenilor atunci când avem aceste surse sporite de pericol este de atribuția și obligația autorităților locale. Din punct de vedere legal.”

Cererea de judecată împotriva Primăriei Chișinău, depusă de părinții fetiței, abia a ajuns în instanță și urmează încă o calea lungă până la pronunțare. 

O singură condamnare în istorie

În ultimii 5 ani, au fost mai multe cazuri în care copiii au avut de suferit pe terenuri de joacă, în parcuri sau în alte spații publice, din cauza unor erori, neglijență sau iresponsabilitate a autorităților. În toate cazurile, părinții copiilor se plâng că este aproape imposibil să obțină pedepsirea autorităților care se fac vinovate de moartea sau traumarea gravă a micuților. Există un singur caz, recent, de condamnare, în prima instanță, a unei persoane pentru lipsire de viață din imprudență de către o persoană publică aflată în exercițiul funcției.

La trei ani după tragedia care i-a luat viața micuței, Judecătoria Chișinău a dat verdictul pe dosarul penal pornit pe caz. Un maistru de defrișare din cadrul Întreprinderii Municipale „Spații Verzi” a fost condamnat  la un an de închisoare, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de doi ani. Bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de „lipsire de viață din imprudență de către o persoană publică aflată în exercițiul funcției”. În cadrul procesului, procurorii au demonstrat că angajatul de la Spații Verzi a știut cu mai bine de șase luni mai devreme despre faptul că creanga de plop care a căzut peste micuță era putredă și reprezenta un pericol public. 

Raportul de expertiză judiciară a arătat că secțiunea de copac care s-a rupt era în stare avansată de putrefacție, determinată de condiții precare de întreținere. Plopul era situat aici, în preajma havuzului din parc și la distanță mică de terenul de joacă. Actele prezentate de procurori arată că despre faptul că acel plop reprezintă un pericol public se știa încă din 2019. Cu trei ani înainte de tragedie, a existat o recomandare de tăiere a copacului. Agenția Mediului a autorizat curățarea copacului în luna ianuarie 2022, dar acest lucru nu a fost făcut. 

Maistrul susține că nu a putut identifica exact ce copac trebuia curățat. Potrivit expertizei judiciare, în mai 2022, când a avut loc tragedia, copacul prezenta semne exterioare evidente de boală și putrefacție. Iar normele legale spun clar că în cazuri în care un copac prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor și a mediului, acesta urmează a fi tăiat imediat, chiar și fără coordonarea cu agențiile ecologice.  

Inițial, faptele angajatului de la Spații Verzi au fost încadrate ca neglijență în serviciu, însă ulterior procurorii au schimbat încadrarea juridică în lipsire de viață din imprudență, reținând că decesul copilului s-a produs ca urmare a inacțiunii unei persoane publice care nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile legale.

Avocații bărbatului condamnat au refuzat să discute cu noi, pe motiv că nu au permisiunea clientului. Dar ne-au comunicat că au atacat cu apel decizia judecății.

 „Nu aș vrea să comentez acest caz, atâta timp cât el este pendinte”, a declarat avocatul Vasile Nicoară.

„Acum este  dosarul pe rol la Curtea de Apel, dar, sincer, trebuie să discut cu dumnealui până a vă da un răspuns, dacă îmi permite. Deci, din câte cunosc, este la Curtea de Apel, a contestat hotărârea”, a menționat avocatul Vladimir Răcilă.

Deși a participat la proces în faza inițială de a examinare a dosarului, tatăl fetiței a cerut instanței să nu mai participe la ședințele de judecată, pentru că tragedia l-a afectat profund. El a susținut în judecată că nu i-au fost propuse despăgubiri morale sau materiale de cei de la Spații Verzi și nici nu are pretenții materiale. Am mers de mai multe ori acasă la părinții fetiței pentru a încerca să aflăm părerea lor despre soluția instanței, dar nu i-am găsit acasă. Vecinii ne-au spus că după tragedie, familia a intrat într-un doliu prelung.