Creștinii ortodocși de stil vechi o sărbătoresc pe 27 octombrie pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată ocrotitoarea Moldovei. În tradiția populară, sărbătoarea mai este cunoscută drept „Sfânta Vineri de Toamnă”. Cu această ocazie, mai multe localități din țară, inclusiv Ialoveni și Strășeni, își serbează Hramul.
Potrivit credinței populare, așa cum este vremea de Sfânta Parascheva, așa va fi până la Sfântul Dumitru, iar o altă superstiție spune că vremea din această zi se va repeta la toate marile sărbători de peste an.
În tradiția populară, „Sfânta Vineri” este protectoarea femeilor și a muncilor gospodărești. Astfel, nu se lucrează la câmp, nu se spală rufe și nu se coase, nu se toarce și nu se țese. Se spune că femeile care muncesc în această zi nu se vor mărita degrabă sau vor avea ghinion în gospodărie.
Tot în credința populară, această zi este și una dedicată pomenirii celor adormiți. Oamenii împart pâine din grâu nou și must, gest considerat aducător de binecuvântare pentru casă și familie.
Legendele o prezintă pe Sfânta Parascheva ca pe o bătrână înțeleaptă, care veghează asupra sănătății oamenilor și a roadelor pământului. Preoții spun că Sfânta ocrotește familia și îndeamnă credincioșii ca în această zi să fie mai smeriți, să se roage și să evite conflictele.
Ce nu se face de Sfânta Parascheva, potrivit tradiției populare: se evită certurile și vorbele grele în familie, împrumutarea banilor sau a obiectelor din casă, tăierea animalelor și începutul unor treburi noi, ca să nu meargă pe dos tot anul.
De asemenea, femeile însărcinate sunt îndemnate să împartă mâncare copiilor săraci, în credința că Sfânta le va ocroti și le va ușura nașterea.
Astăzi își sărbătoresc onomastica cei care poartă numele Paraschiva, Parascheva, Paraschiv, dar și derivate precum Paraschița, Parasca, Chiva, Chivuța, Vuța sau Petcu. În multe sate și orașe din țară, sărbătoarea este marcată prin Hram, procesiuni religioase și mese în familie.
