29 octombrie 2025, ora 17:05

Actori rău-intenționați au vizat site-ul Comisiei Electorale Centrale (CEC) în timpul alegerilor din 28 septembrie, arată un raport al Cloudflare, o companie americană de securitate cibernetică.  Atacul, descris drept „sofisticat și coordonat strategic”, intenționa să perturbeze infrastructura electorală în una dintre cele mai importante zile pentru democrația moldovenească. 

Potrivit raportului companiei, valurile de atacuri DDoS (Distributed Denial of Service) au fost lansate sincronizat pe parcursul a peste 12 ore, începând de la ora 09:06 și continuând până în timpul raportării rezultatelor, la ora 21:34. În timpul celui mai intens val, sistemele Cloudflare au înregistrat 324.333 de solicitări pe secundă, reușind totuși să mențină platforma CEC funcțională, relatează G4media. 

„În total, am atenuat peste 898 de milioane de solicitări rău intenționate direcționate către CEC în decursul celor douăsprezece ore”, a declarat Jocelyn Woolbright, manager de proiect la Cloudflare. Compania a clasificat atacurile în 11 „blocuri” distincte, indicând un nivel ridicat de coordonare și intenție strategică.

Guvernul Republicii Moldova a fost avertizat cu mult timp înainte asupra riscului de interferență rusă masivă, inclusiv prin atacuri cibernetice. În acest context, autoritățile au apelat la expertiza Cloudflare, care oferă protecție cibernetică infrastructurilor electorale din întreaga lume prin Proiectul Athenian, o inițiativă lansată în 2017, care sprijină peste 450 de entități electorale din SUA.

„Am putut oferi această expertiză CEC și, în mai puțin de o săptămână, am integrat multe dintre site-urile lor electorale, implementând rapid strategii de atenuare pentru a-i ajuta să se pregătească pentru ziua alegerilor”, a transmis Cloudflare.

Woolbright a precizat că alegerile din 2025 au fost considerate un moment decisiv pentru Moldova, opunând guvernul pro-european unei opoziții favorabile Rusiei. În acest context, asigurarea securității infrastructurii digitale a devenit o prioritate națională.

„Întregul proces electoral s-a desfășurat sub presiunea intensă a interferențelor străine, care au folosit o gamă largă de tactici hibride, dezinformare, finanțare ilegală și atacuri digitale menite să submineze încrederea în instituțiile democratice”, a scris Woolbright în raport.

Atacurile asupra CEC au fost cele mai ample, însă nu singurele. Cloudflare a înregistrat sute de milioane de solicitări rău intenționate care au vizat în paralel site-uri media independente, portaluri civice și pagini web legate de democrație. Într-un caz, un portal parlamentar a fost lovit de peste 243.000 de solicitări pe secundă.

14 decembrie 2025, ora 16:32

2025 pare să fi fost un an cu succes pentru familia lui Vasile Popa, până nu demult director al Serviciului Pază și Protecție de Stat. A dobândit un automobil, dar și un apartament nou. Ba mai mult, a reușit să-și acopere datoriile de circa două milioane de lei indicate în declarația de avere pentru anul trecut.

În declarația depusă la ANI, la încetarea mandatului, Vasile Popa indică venituri salariale de la SPPS de aproximativ 822.000 de lei, sumă care include și o remunerare pentru proiect. În același timp, în document este trecută o donație de 120.000 de euro. 

Fostul director SPPS a declarat și venituri din pensie - circa 150.000 de lei, indemnizație pentru creșterea copiilor de aproximativ 10.500 de roni, dar și din darea în arendă și chirie a unor proprietăți - 5.350 de euro.

Soția sa, Zinaida Popa, a obținut de la începutul anului venituri din salarii la Primăria Chișinău - 89.100 de lei și Moldexpo - circa 580.000 de lei. În declarație sunt trecuți și bani făcuți de aceasta din arende - aproximativ 24.000 de euro.

La capitolul bunuri imobile, familia Popa declară un teren intravilan de circa 87.000 de lei și altul moștenit, dar și două terenuri agricole și unul extravilan. Totodată, soții Popa dețin o casă de 114,2 metri pătrați, dobândită în 2018, evaluată la peste un milion de lei. 

În listă figurează și două apartamente cumpărate în ultimii doi ani, ambele de 145.000 de euro: unul de 74 de metri pătrați, achiziționat în 2024, și unul de 88 de metri pătrați, achiziționat în 2025. Totodată, în declarație apar două apartamente preluate prin contract, fiecare evaluat la 169.200 de lei. Plata nu a fost efectuată, potrivit contractului. Vasile Popa a mai trecut pe numele său o casă moștenită, dar și un spațiu comercial de circa 38.000 de lei.

În anul 2025, soția lui Vasile Popa și-a cumpărat un automobil Avatr 07, fabricat în 2024, estimat la aproximativ 618.000 de lei. Totodată, familia deține o mașină agricolă K-701 din 1964, evaluată la 50.000 de lei. 

În declarația de avere sunt indicate și cinci conturi bancare, pe care sunt păstrați aproximativ 7.200 de euro și circa 270.000 de lei. Menționăm că în document nu se regăsesc și creditele de aproape două milioane de lei, contractate de la o bancă din Moldova.

TV8.md amintește că președinta Maia Sandu a semnat pe 11 noiembrie un decret privind eliberarea din funcție a lui Vasile Popa, dar și a directorului adjunct de la SPPS, Vitalie Lupașcu.

Anterior, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, declara că mai mulți angajați ai Serviciului Protecție și Pază de Stat ar fi implicați în piramida financiară TUX, care s-a prăbușit recent lăsând fără bani zeci de mii de moldoveni. Informația, însă, nu a fost confirmată oficial. Într-o emisiune recentă, soția lui Vasile Popa a negat că acesta ar fi avut vreo legătură cu schema financiară.

Vasile Popa, numit director SPPS acum doi ani, a fost bodyguardul Maiei Sandu, care i-a și oferit gradul de general-maior. Popa a fost numit în funcția de director adjunct al SPPS în decembrie 2020, iar la 1 noiembrie 2023 a devenit director al aceleiași instituții.

Precizăm că în vara anului 2019, Serviciul Pază și Protecție de Stat a fost trecut din subordinea Parlamentului în cea a Președinției.