Rusia a lansat noi atacuri aeriene asupra Ucrainei în noaptea de 11 spre 12 ianuarie, vizând Odesa, Kievul și mai multe regiuni ale țării, în timp ce temperaturile au coborât sub –10 grade Celsius. Loviturile asupra infrastructurii civile și energetice au provocat pene masive de curent, incendii și distrugeri de locuințe, adâncind riscul unei crize umanitare în mijlocul iernii.

Președintele SUA Donald Trump, a spus că războiul dintre Rusia și Ucraina se apropie de final și că demersurile diplomatice capătă amploare. Declarațiile sale vin în timp ce administrația americană poartă discuții noi cu aliații europeni. „Facem progrese”, a declarat Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, duminică, spunând că vrea să oprească pierderile de vieți omenești din cadrul conflictului care durează de atâția ani deja.

UPDATE Președintele american Donald Trump „face lucrurile corecte pentru NATO” prin încurajarea creșterii cheltuielilor de apărare pentru a egala cheltuielile SUA, a declarat luni Mark Rutte, secretarul general al alianței militare, citat de The Guardian.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că el este singura „carte în joc” pe care o are președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că fără el ar fi fost un „dezastru total”. În același interviu, Trump a spus că este gata să-și asume angajamentul privind participarea SUA în problema garanțiilor de securitate pentru Ucraina, numai pentru că este încrezător că Rusia nu va încerca să o invadeze din nou. „Ei bine, el nu are cărțile. Nu le-a avut — nu le-a avut încă din Ziua 1 [a invaziei ruse la scară largă – n.red.]”, a spus Trump într-un interviu acordat The New York Times, potrivit Pravda.

UPDATE Norvegia este pregătită să contribuie și să se alăture furnizării de garanții de securitate ferme Ucrainei pentru a se asigura că Ucraina nu rămâne fără sprijin după un posibil acord de pace. Potrivit unui corespondent UNIAN, ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a declarat acest lucru la Kiev, într-o conferință de presă comună cu ministrul ucrainean de externe, Andriy Sybiha.

UPDATE Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit într-un amplu interviu cu doi jurnaliști britanici cunoscuți, despre provocările pe care le are de înfruntat Republica Moldova în lupta cu propaganda rusă și interferențele lui Vladimir Putin în procesele democratice din țara de peste Prut. Lidera de la Chișinău a vorbit prima dată deschis despre faptul că dacă s-ar organiza un referendum privind unirea dintre Republica Moldova și România, aceasta ar vota ,,da”, notează Digi24.

UPDATE Specialiștii ucraineni susțin că cea mai nouă rachetă prezentată de Rusia nu este, de fapt, un salt tehnologic, ci se bazează pe soluții depășite. Concluzia vine după analiza resturilor unei rachete Oreșnik, folosită într-un atac asupra orașului Dnipro în 2024, relatează Pravda.

UPDATE Începând cu 1 ianuarie, toate liniile de aprovizionare către regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova, aflată sub control rusesc, au fost închise, lăsând Moscova fără opțiuni, potrivit presei ucrainene. Începând cu 1 ianuarie, Kievul a început să aplice controale stricte de-a lungul frontierei de aproximativ 450 de kilometri cu regiunea separatistă Transnistria, impunând inspecții pentru orice deplasare permisă de mărfuri sau persoane, potrivit ,,Euromaidan Press”.

UPDATE Lideri europeni, ucraineni și americani încearcă să își armonizeze pozițiile privind condițiile încetării focului în eforturile lor diplomatice de susținere a Ucrainei și de conturare a unui cadru de securitate post-conflict. Zelenski a declarat, după ce Rusia a folosit o rachetă Oreşnik pentru a ataca Ucraina, că, din perspectiva utilizării rachetelor balistice cu rază medie, aceasta reprezintă aceeași provocare pentru toți: Varşovia, București, Budapesta şi multe alte capitale. El  a pledat  pentru necesitatea unui „sistem de acţiune comun, un sistem de apărare colectivă – unul care să funcționeze cu adevărat”, scrie Cotidianul.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis Radei Supreme două proiecte de lege privind prelungirea legii marțiale şi a stării de mobilizare generală. Potrivit documentelor transmise de preşedinte, legea marțială și mobilizarea ar urma să fie prelungite cu 90 de zile, din 3 februarie până pe 3 mai 2026, scrie Rador.

UPDATE Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite se reunește astăzi, la cererea Ucrainei, după noile lovituri aeriene ruse în care a fost utilizată racheta de ultimă generație Oreșnik. Potrivit surselor diplomatice, cererea Kievului a fost susținută de șase membri ai Consiliului: Franța, Regatul Unit, Letonia, Danemarca, Grecia și Liberia. În ciuda eforturilor diplomatice internaționale, Rusia continuă seria sângeroasă de atacuri asupra Ucrainei. Noaptea trecută, Kievul a fost atacat cu drone, iar una dintre ele a lovit o clădire din capitală, în urma exploziei s a produs un incendiu de amploare.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a declarat luni că racheta "de ultimă de generaţie" Oreşnik, utilizată vineri în cadrul loviturilor masive împotriva Ucrainei, a vizat o uzină aeronautică din orașul Liov, situat în vestul țării. „Potrivit informațiilor confirmate din mai multe surse independente, în urma loviturii efectuate în noaptea de 8 spre 9 ianuarie de către forţele armate ruse cu ajutorul sistemului mobil de rachete balistice terestre 'Oreşnik' uzina de stat pentru repararea avioanelor din Liov a fost scoasă din serviciu", a indicat ministerul rus. Conform Moscovei, această uzină este utilizată pentru "repararea şi mentenanța materialului aeronautic al forţelor armate ucrainene, inclusiv avioane MiG-29 și F-16, furnizate de ţările occidentale". Până luni, rușii nu precizaseră ținta atacului cu Oreşnik.

UPDATE O eventuală reluare a dialogului dintre Uniunea Europeană şi preşedintele rus Vladimir Putin, idee evocată recent de preşedintele francez Emmanuel Macron şi de premierul italian Giorgia Meloni, nu se află, în acest moment, pe agenda oficială, a declarat, luni, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, citată de AFP, relatează Agerpres.

UPDATE Suedia va cheltui 4 miliarde de coroane (437 de milioane de dolari) pe sisteme de drone fără pilot care vor fi livrate în următorii doi ani, a anunțat luni ministrul Apărării al țării scandinave, Pal Jonson, potrivit Reuters.

UPDATE Slovacia renunță complet la sprijinul militar pentru Ucraina, după ce liderii țării, inclusiv președintele și premierul, au decis că nu vor trimite soldați și nu vor mai acorda ajutor militar Kievului. Decizia a fost luată în contextul în care președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, președintele Consiliului Național al Republicii Slovace, Richard Raši (Hlas-SD), și premierul Robert Fico (Smer-SD) au declarat că există acord asupra problemelor fundamentale legate de interesele Slovaciei pe plan intern și extern, scrie publicația Aktuality.

UPDATE Dușmanul Europei nu este Rusia, ci ”demonul” său interior, iar NATO nu mai contează practic, în timp ce Donald Trump duce o ofensivă pentru preluarea Groenlandei de la aliatul său, Danemarca, scrie South China Morning Post (SCMP). Publicația chineză SCMP, deținută de Jack Ma, patronul gigantului Alibaba, a devenit în ultimul timp apropiată a regimului de la Beijing, după ce ani de zile s-a remarcat prin politica sa editorială independentă.

UPDATE Prim-ministrul Yuliia Sviridenko a declarat că se așteaptă îmbunătățiri semnificative ale situației până în jurul datei de 15 ianuarie. Cu toate acestea, autoritățile avertizează că procesul de refacere completă a infrastructurii va dura mai mult.

UPDATE Potrivit autorităților, la începutul zilei de 11 ianuarie, peste 1.000 de clădiri din Kiev rămâneau fără încălzire. Echipele tehnice lucrează în regim de urgență pentru a restabili alimentarea cu energie, însă reparațiile sunt îngreunate de avariile extinse și de riscul continuu al atacurilor.

UPDATE Capitala Kiev a fost, de asemenea, ținta unui atac cu drone. În jurul orei 1:30 noaptea, locuitorii au auzit mai multe explozii, iar în districtul Solomianskîi a izbucnit un incendiu de proporții într-o clădire nerezidențială, a anunțat șeful Administrației Militare a Kievului, Timur Tkacenko. Imagini distribuite pe rețelele sociale arată flăcări extinse și mai multe vehicule cuprinse de foc, în timp ce serviciile de urgență interveneau la fața locului, notează Adevărul. Apărarea antiaeriană a fost activată în oraș, iar Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat asupra mai multor valuri succesive de drone lansate din nord. Până la primele ore ale dimineții, autoritățile evaluau încă amploarea pagubelor, nefiind raportate imediat victime în capitală.

UPDATE Kremlinul a lansat o campanie extrem de agresivă de creștere a natalității în ultimul an. Statul rus a ajuns să promoveze sarcina ca normă socială, nu ca alegere personală. Se pare că măsurile recente limitează accesul la avort și impun presiuni directe asupra femeilor, inclusiv prin implicarea Bisericii Ortodoxe.Femeile care cer întreruperea sarcinii se confruntă cu clinici care le afișează păpuși „embrion” anatomic inexacte, consiliere pre-avort și rugăciuni organizate în fața unor icoane.„Rusia duce o campanie deschisă de presiune reproductivă asupra femeilor”, a declarat activista și fondatoarea Fondului de Stocare a Contracepției de Urgență, Irina Fainman pentru publicația rusă independentă 7×7. Autoritățile ruse se folosesc de pretextul natalității ca să reducă accesul la avorturi și descurajează femeile să opteze pentru întreruperea sarcinii, potrivit Meduza. 

UPDATE Un bărbat a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru trădare de patrie și escrocherie în proporții deosebit de mari. Sentința a fost pronunțată la data de 12 ianuarie 2026 de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Potrivit unui comunicat emis de Judecătoria Chișinău, instanța a stabilit că, în perioada 2020–2022, inculpatul ar fi sprijinit un stat străin în desfășurarea unor activități ostile față de interesele țării. Acesta ar fi fost recrutat prin intermediul unor persoane legate de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei și ar fi folosit expertiza sa în criptomonede pentru a efectua transferuri și lichefierea unor sume importante de bani provenite din Federația Rusă, pe teritoriul Moldovei și Ucrainei.

UPDATE Furtul de gaze a fost depistat de specialiștii Naftogaz Ucraina, compania națională de energie, și de operatorul rețelelor de distribuție a gazelor, în urma unor controale în regiunile Sumî și Vinnița. „În urma inspecțiilor desfășurate la stațiile de alimentare cu gaze din regiunile Sumî și Vinnița, specialiștii noștri au întocmit procese-verbale de constatare a neregulilor. Pe baza acestora, a fost stabilit un prejudiciu de 56,6 milioane de hrivne (aproximativ 1,4 milioane de euro) pentru furtul de gaze”, a comunicat luni Naftogaz, citată de Interfax-Ukraine. Parchetul Regional din Vinnița a pus deja sub acuzare un funcționar, iar ancheta continuă pentru stabilirea tuturor responsabililor.

UPDATE Actualul șef al casei de Habsburg-Lorraine, Karl Habsburg, a acuzat o parte din grupul parlamentar european Patrioţi pentru Europa că ar fi „a cincea coloană a Moscovei” în Uniunea Europeană, provocând indignarea partidului austriac de extremă dreapta FPÖ, relatează AFP, potrivit news.ro.

UPDATE Poliția finlandeză a anunțat luni că a ridicat sechestrul asupra unei nave care fusese reținută sub suspiciunea de sabotare a unui cablu submarin de telecomunicații care leagă țara de Estonia prin Golful Finlandei, deși ancheta continuă, transmite Reuters. Regiunea Mării Baltice se află în stare de alertă maximă după o serie de probleme care au afectat cabluri de transport de electricitate și comunicații și conducte de gaz submarine de când Rusia a invadat Ucraina în 2022, iar NATO și-a întărit prezența militară cu fregate, avioane și drone navale, scrie Hotnews.

UPDATE Racheta Oreșnik poate fi interceptată în timp ce află încă în spațiu de sistemele avansate de apărare antirachetă ale aliaților Ucrainei, spune Oleg Katkov, redactor-șef al Defense Express, relatează Liga.net.

UPDATE Un atac cu drone efectuat de forţele ruse a lăsat fără energie electrică aproximativ 35.000 de locuinţe din regiunea ucraineană Odesa, a anunţat luni furnizorul de electricitate DTEK, care a evocat o avarie majoră, informează agenţia de presă germană DPA, citată de Agerpres. ''Reluarea furnizării va lua timp'', arată declaraţia citată.

UPDATE La Odesa, dronele rusești au lovit obiective de infrastructură și clădiri rezidențiale. Potrivit autorităților locale, o casă a fost complet distrusă, iar alte patru au fost avariate. Două persoane au fost rănite. În cartierul Peresîp, o parte a orașului a rămas fără electricitate, iar echipele de intervenție au deschis puncte de încălzire pentru populație, în timp ce lucrările de restabilire a alimentării cu energie sunt în desfășurare, scrie Adevărul. 

UPDATE Germania intenționează să aprofundeze cooperarea cu India în domeniul securității, în încercarea de a reduce dependența acestei țări de Rusia, a declarat luni cancelarul german Friedrich Merz, aflat la Ahmedabad alături de prim-ministrul indian Narendra Modi, potrivit Reuters.

UPDATE Rusia a dezvoltat o nouă versiune a dronei de tip Shahed (Geran-2), capabilă să atace atât ținte aeriene, cât și terestre în cadrul aceleiași misiuni, potrivit unei analize publicate de Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (HUR). Potrivit HUR, varianta Geran-2 „E” este echipată simultan cu un sistem portabil de apărare aeriană Verba MANPADS și cu o ogivă explozivă principală, permițând dronei să angajeze mai multe tipuri de ținte într-un singur zbor, potrivit NewsWeek.

UPDATE Expertul britanic Hamish de Bretton-Gordon consideră că un acord de pace cu Ucraina este cel mai bun scenariu pentru Federația Rusă, deoarece, ulterior, situația nu va face decât să se înrăutățească. Kremlinul se va confrunta în curând cu o lipsă critică de finanțe și de oameni. Când tinerii din elitele Moscovei și Sankt Petersburgului vor începe să fie trimiși în masă pe front, oligarhii vor vorbi cu voce tare despre oportunitatea războiului. Pe fondul inflației record și al ratelor ridicate ale dobânzii, mașina de război a agresorului se va opri inevitabil, comunică TSN.

UPDATE Rusia a pierdut cel puțin 19 generali ei fiind uciși de la începutul invaziei sale la scară largă a Ucrainei, acum aproape patru ani, a relatat publicația de investigații The Insider, citând date open-source și rapoarte din surse rusești și ucrainene. Nu toate decesele au fost confirmate oficial de autoritățile ruse, a precizat publicația.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a lansat un atac verbal dur la adresa secretarului britanic al Apărării, John Healey, după ce acesta a declarat că, dacă ar avea ocazia, l-ar reține pe președintele rus Vladimir Putin pentru a-l trage la răspundere pentru crime de război. Reacția oficialului rus a venit pe 11 ianuarie, în cadrul unei intervenții la postul de televiziune de stat TV Centre, unde a catalogat afirmațiile lui Healey drept „visele umede ale perverșilor britanici”.

UPDATE UE ar putea face un pas major spre autonomia sa strategică în domeniul apărării, prin crearea unei forțe militare europene permanente de aproximativ 100.000 de soldați. Ideea a fost lansată public de comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius. Andrius Kubilius a avertizat că Europa trebuie să se pregătească pentru un posibil scenariu în care trupele americane să fie retrase sau redislocate de pe continent, scrie NewsWeek.

UPDATE Raportul unui ONG german de mediu arată că a existat o mică scădere a cantităților uriașe de gaze exportate de Rusia către Europa din complexul de GNL din peninsula Iamal din Siberia. Acest terminal-cheie al Kremlinului ar fi furnizat unor ţări europene, în 2025, gaz natural lichefiat în valoare de 7,2 miliarde de euro, notează Kiev Post.

UPDATE Marea Britanie intenționează să înceapă în viitorul apropiat producția unei noi rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina, capabilă să lovească ținte aflate la aproximativ 500 de kilometri, inclusiv capitala Federației Ruse. Potrivit publicației Daily Mail, care îl citează pe ministrul apărării britanic John Healey, Ministerul Apărării de la Londra caută în prezent companii capabile să producă primele trei rachete balistice Nightfall, la un cost inițial de aproximativ 9 milioane de lire sterline, scrie NewsWeek.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a reapărut luni la Kremlin, după o absență de aproape două săptămâni ca urmare a sărbătorilor de iarnă, dar s-a abținut să comenteze evoluțiile din actualitatea internaţională, în timp ce naționaliștii ruşi critică reacția slabă a Moscovei faţă de aceste evoluții, consemnează agenţia EFE, conform Agerpres. Putin s-a întâlnit cu vicepremierul Denis Manturov, cu care a discutat despre situaţia din sectorul industrial, inclusiv industria militară şi cea spațială. Vicepremierul a subliniat că aproximativ 3,8 milioane de angajați lucrează în prezent în fabrici militare, dintre care circa 800.000 s-au angajat în ultimii trei ani. Liderul de la Kremlin, care a participat la un singur eveniment public de când a început noul an, nu a mai făcut declaraţii de la sfârşitul anului 2025.