A început curățenia de toamnă, atât în capitală, cât și în gospodării. Frunzele uscate din parcuri și de pe străzi nu mai ajung anul acesta pe platforma de compostare, ci sunt transportate la un spațiu de depozitare din afara orașului. Autoritățile spun că măsura este temporară, deoarece platforma specială este plină. Între timp, majoritatea locuitorilor care fac curățenie în curți aleg să nu dea foc frunzelor. Le împrăștie prin grădini și le folosesc ca îngrășământ natural, o metodă tradițională, ecologică și benefică pentru sol.
Campania tradițională de „Curățenie generală de toamnă” a început la mijlocul lunii septembrie și continuă în ritm alert prin toate sectoarele capitalei. De dimineață până seara, muncitorii de la „Spații Verzi” pot fi văzuți prin parcuri și pe aliniamentele stradale, greblând, măturând și adunând frunzele căzute care colorează orașul în nuanțe ruginii. Toate deșeurile vegetale adunate sunt transportate la groapa de gunoi de la Ghidighici, unde își încheie ciclul natural.
„Acești munți de frunze sunt doar o parte din covorul toamnei strâns zilnic de pe străzile capitalei. Din lipsă de spații speciale pentru compostare, întreprinderea municipală „Spații Verzi” le aduce aici, la marginea localității Ghidighici. În loc să fie transformate în îngrășământ sau energie, frunzele sunt lăsate pur și simplu să putrezească”, a menționat reporteră TV8, Nicoleta Sîrbu.
Managerul gunoiștii susține că deșeurile vegetale adunate anul acesta de pe strazile Chișinăului urmează să treacă printr-un proces de compostare, când Managerul gunoiștii susține că deșeurile vegetale adunate anul acesta de pe străzile Chișinăului urmează să treacă printr-un proces de compostare, când se va întâmpla acest lucru nu este însă deocamdată clar.
„Frunzele sunt aduse aici pentru depozitare, pentru procesul de compostare, care va urma dar ca să poată merge procesul de compostare trebuie să meargă și procesul de putrefacție”, a subliniat managerul serviciului de gestionare și reciclarea deșeurilor, Nicolae Antoci.
Până anul trecut, frunzele uscate, iarba cosită și celelalte deșeuri vegetale din Chișinău își găseau un nou rost pe platforma autorizată de prelucrare din sectorul Botanica, amplasată pe teritoriul stației de epurare a apelor reziduale. Acolo, pe o suprafață de aproximativ 65 de ari, avea loc un proces ingenios de reciclare naturală: deșeurile vegetale erau amestecate cu nămol deshidratat rezultat din prelucrarea apelor, apoi lăsate la fermentat pentru a se transforma în compost. Acest îngrășământ organic era folosit cu succes pentru îngrijirea spațiilor verzi, în rondurile de flori, în vaze și la plantarea arborilor din parcuri și scuaruri. De la deschiderea platformei, în 2019, sistemul a contribuit la o gestionare mai ecologică a deșeurilor și la înfrumusețarea orașului. Anul acesta, însă, procesul de compostare a fost pus pe pauză.
„A fost întrerupt pentru că cantitatea de frunze depozitate deja a ocupat tot locul, tot procesul și deja acest proces s-a întrerupt pentru simplu motiv că groapa în care se depozitau aceste frunze pentru transformarea lor în compost a fost mult prea mică pentru cantitatea prea mare de frunze”, a afirmat purtător de cuvânt a îtreprinderii municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, Victor Nichituș.
Se face curățenie generală nu doar în spațiile publice, ci și în gospodăriile oamenilor. În satele din jurul Chișinăului, gospodarii își adună frunzele și le transformă în îngrășământ, așa cum au învățat din vechime.
„ - Toate le-am pus în pământ aici și le ară, eu nu arunc niciodată frunzele sau să le dau foc, eu le pun în pământ și tractorul le ară. În grădină la fel, iată de la copac dau totul în grădină, primăvara merg cu motoblocul bine, frunzele nu le duc. - Dar de unde ați învățat să faceți așa? - De la tata, de la buneii noștri, ei tot așa făceau”.
„La frunze noi nu dăm foc, eu de exemplu nu le dau foc, eu le duc, locuiesc lângă deal, acolo le duc și le împrăștii și ele stau toată iarna apoi le săpăm. Le punem în pământ, le dăm țărână și facem îngrășământ pentru plante, când plantăm roșii, ardei”.
„ - Le ducem în grădină. - Și ce faceți în grădină cu ele? - Le punem să facem compostare. - Deci le lăsați să putrezească în grădină? - Da, dar unele le strângem în sac, trece tractorul și le duce la gunoi”.
Totuși, nu toți sunt la fel de conștiincioși. În multe curți, grămezile de frunze ard mocnit, lăsate nesupravegheate, deși arderea resturilor vegetale este interzisă prin lege.
„Pe lângă faptul că cetățenii riscă o amendă care este destul de mare, ei participă și la impurificarea resurselor naturale, cum ar fi poliarea aerului, poluarea solului prin distrugerea microelementelor și macroelementelor chimice precum și a vietăților care își au habitatul în sol”, a menționat șeful Inspectoratului pentru protecția mediului, Ion Bulmaga.
Cei care aleg să dea foc frunzelor riscă amenzi între 10 și 15 mii de lei pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice, între 30 și 40 de mii de lei. De la începutul anului, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a aplicat peste 460 de sancțiuni cetățenilor care nu au respectat legea.
