De la „aderare fără drept de vot” până la „soarta unei colonii” a fost doar un titlu. Un articol în Politico a reaprins vechea narațiune despre „colonizarea Moldovei” de către Uniunea Europeană. Ce scrie, de fapt publicația și cât adevăr este în această poveste?
„Noii membri ai UE ar putea adera fără drepturi de vot depline” este titlul unui articol publicat de Politico care a resuscitat o veche narațiune - Uniunea Europeană vrea să colonizeze Moldova.
„Potrivit Politico, la Bruxelles se vorbește tot mai des despre un nou format de a obține calitatea de membru. Despre posibilitatea de a integra țări precum Moldova și Ucraina în UE, dar fără a le oferi dreptul de vot. Să accepți noi membri, dar fără ai lua în serios. Un fel de membri parțiali”, susține jurnalistul Sputnik, Kiril Orlov.
Însă, dacă citim nu doar titlul, dar și conținutul articolului reușim să extragem câteva informații de bază:
1. Discuțiile sunt informale, deci au statut de zvonuri.
2. Țările membre UE au opinii împărțite.
3. Viitorii membri vor beneficia de toate avantajele, cu excepția dreptului de veto.
4. Dreptul de veto va fi acordat după finalizarea reformelor.
5. Scopul schimbărilor este de a face extinderea UE mai flexibilă, evitând blocajele actuale.
Discuțiile despre primirea noilor membri în Uniunea Europeană nu sunt o noutate, ele revin în prim-plan ori de câte ori se vorbește despre un posibil val de extindere, iar contextul regional reprezintă un factor esențial.
„Circumstanțele regionale, agresiunea rusă împotriva Ucrainei a făcut ca UE să-și revadă atitudinile în privința extinderii și să adopte o decizie strategică, principială: că țări care se află între Federația Rusă și Uniunea Europeană și își doresc cu adevărat integrarea europeană, trebuie să le fie deschisă ușa”, a explicat pentru „Alo, TV8”, directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.
Integrarea europeană este un proces voluntar, cu angajamente clare și bine definite. Chiar și într-un context internațional favorabil, țările candidate nu săr peste condițiilor de aderare.
„Integrarea în UE se face pe merită și nu se face pe considerente...hai să spune așa, de oportunitate. Probleme de oportunitate au apărut așa cum spuneam odată cu agresiune Federației Ruse împotriva Ucrainei. Și pentru că au apărut au loc discuții, iar aceste discuții sunt la faza incipientă”, a mai menționat Igor Boțan.
Deși este arhicunoscut că în cadrul Uniunii toate vocile sunt auzite, indiferent de puterea economică, influența politică sau dimensiunea populației, unii politicieni se tem că lipsirea temporară a dreptului de veto ar putea transforma țara noastră într-o colonie.
„Nouă ne propun frumos soarta unei colonii, care spre deosebire de Ungaria sau România, care a intrat în Schengen abia anul trecut. Au lăsat-o să aștepte 17 ani. Nouă, spre deosebire de aceste țări care sunt semi-colonii, ne propun să fim colonie. Nici să votăm nu ne vor permite, referitor la propria soartă”, a declarat deputatul PSRM, Bogdan Țîrdea.
Deciziile blocate de Victor Orban în ultimii ani au întârziat mai multe decizii la nivel european. Pentru a evita situații similare, Comisia Europeană caută un echilibru între extinderea UE și dreptul de veto. O aderare în două etape ar putea oferi un impuls țărilor care aspiră să devină membre ale Uniunii, iar printre riscurile posibile nu se află transformarea lor în colonii.
„În ceea ce privește riscurile de adevărat, asta este o problemă pe care nimeni nu o poate... nu are o soluție și nu poate da un răspuns afirmativ sau dimpotrivă. Cert este că drumul va fi parcurs de drumeț, dacă drumețul se angajează”, a conchis Boțan.
