Consiliul Național de Securitate (CNS) are o nouă componență. Un decret în acest sens a fost semnat astăzi de către președinta Maia Sandu.
Astfel, președintele instituției consultative este președinta țării, Maia Sandu, iar rolul de secretar va fi deținut de către Stanislav Secrieru – consilier al șefei statului în domeniul apărării și securității naționale.
Membri din oficiu, în noua componență vor fi: președintele Parlamentului – Igor Grosu, prim-ministrul – Alexandru Munteanu, președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică – Lilian Carp, ministrul Apărării – Anatolie Nosatîi, ministra Afacerilor Interne – Daniella Misail-Nichitin, șeful SIS – Alexandru Musteața, procurorul general interimar – Alexandru Machidon, guvernatoarea Băncii Naționale – Anca Dragu, și Ana Revenco – directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării.
Printre membrii numiți se numără: vicepremiera pentru integrare europeană – Cristina Gherasimov, ministrul Afacerilor externe – Mihai Popșoi, vicepremierul pentru Reintegrare – Valeriu Chiveri, ministrul Justiției – Vladislav Cojuhari, ministrul Finanțelor – Andrian Gavrilița, președinta Comisiei parlamentare juridice – Veronica Roșca, directorul Centrului Național de Management al Crizelor – Serghei Diaconu, și secretarul general al Guvernului – Alexei Buzu.
De la începutul anului 2025, CSS are 19 membri, în comparație cu 24, conform precedentei structuri adoptate la 12 septembrie 2023.
Decretul intră în vigoare la data semnării, 7 noiembrie 2025.
Consiliul Național de Securitate (CSS), numit anterior Consiliul Suprem de Securitate, este, în prezent, un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor și altor instituții guvernamentale în domeniul securității și apărării naționale. Acesta oferă recomandări președintelui pentru probleme legate de politica internă și externă a statului.
CSS se ocupă cu evaluarea situației de securitate națională din diverse unghiuri, inclusiv politic, militar, juridic, în domeniul ordinii publice, dar și din perspectiva economiei, societății, educației, energiei și altor sectoare. De asemenea, Consiliul pune un accent deosebit pe riscurile majore pentru securitatea națională, cum ar fi corupția și criminalitatea organizată.




























































