Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat că singurul lucru pe care și-l reproșează în dosarul fraudei bancare este că nu și-a dat demisia la timp, subliniind că astăzi trebuie să își asume responsabilitățile. Afirmația a fost făcută în cadrul primei ședințe de judecată din acest an în procesul fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc, în calitate de martor al apărării.
„E important să sper să nu se uite ce am făcut în calitate de ministru și premier în Republica Moldova. Pe frauda bancară pot să-mi reproșez doar că nu mi-am dat demisia la timp. Dimensiunea reală este că guvernul urmează să vină cu aceste garanții, discuția a început în iunie, ca o soluție. Până atunci nu se punea problema că statul ar trebui să intervină într-o manieră atât de drastică”, a menționat astăzi Leancă.
De asemenea, fostul premier în perioada 30 mai 2013 și 10 decembrie 2014, a mai spus că bănuiește că atacul raider ar fi început mai devreme, dar a refuzat să dea nume.
„Nu sunt convins că domnul Șor a fost unicul care a beneficiat în mare parte. Așa-zisele atacuri raider au început în 2011 dacă nu mă înșel. Dar ce bănuiesc eu este că în spate au fost și actori din Republica Moldova și din afară. Nu mă faceți acum să dau nume, pentru asta există acest dosar”, a menționat Leancă.
Totodată, avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a declarat că martorul nu a primit niciodată vreo indicație de la Plahotniuc. În plus, acesta a menționat că instituțiile responsabile de gestionarea sistemului financiar bancar din acea perioadă erau atribuite partidului liberal democrat.
„Dumnealui a venit în primul rând să confirme că nu a primit careva indicații de la Vladimir Plahotniuc, dat fiind contextul politic care era în 2013-2014, și anume relațiile între componentele alianței. Dumnealui a comunicat instituțiile responsabile de gestionarea sistemului financiar bancar din acea perioadă și respectiv partajarea conform componentelor. Și cum a menționat, o mare parte din instituții responsabile erau atribuite PLDM”, a punctat Rogac.
Afirmații asemănătoare au fost făcute anterior în instanță de Ion Sturzu, fost viceguvernator al BNM și inculpat în dosarul fraudei bancare, și de Artur Gherman, fost președinte al CNPF. Ambii au confirmat că nu au primit niciodată indicații din partea lui Plahotniuc, iar acuzațiile au fost din nou direcționate către PLDM, partidul condus la acea vreme de Vlad Filat, când sistemul bancar a fost devalizat.
De cealaltă parte, procurorul de caz a calificat declarațiile de astăzi a lui Iurie Leancă ca fiind irelevante în acest dosar.
„Irelevante sunt declarațiile domnului Leancă. A vorbit doar despre dumnealui, despre acțiunile post-factum care au avut loc, dar ce ține de activitatea domnului Plahotniuc, a lui Șor, practic nu ne-a comunicat nimic. A zis că nu-și aduce aminte sau au fost evenimente foarte demult”, a subliniat Alexandru Cernei.
TV8.md amintește că investigația Cutia Neagră PLUS: „Spovedania” lui Șor și Platon despre frauda bancară și influența lui Plahotniuc a scos la iveală, din discuțiile celor doi, faptul că, în vara anului 2014, când autoritățile căutau soluții pentru a evita o criză majoră în sistemul bancar, Guvernul a fost presat să acorde garanții de stat, deși Iurie Leancă nu era dispus să facă acest pas. În forțarea Guvernului de a accepta aceste garanții, un rol determinant l-au jucat câțiva actori politici aparent independenți, care au făcut publice dezvăluiri despre situația de la BEM.
În rezultat, pe 25 septembrie 2014, la doar o săptămână după dezvăluiri, Guvernul Leancă și-a asumat răspunderea pe un pachet de legi care i-au permis ulterior să ofere garanții de stat pentru capitalizarea băncilor în caz de criză financiară sistemică.
La scurt timp de la această decizie, Leancă i-a convocat pe liderii Alianței pentru Integrare Europeană la Reședința de Stat, pentru a discuta despre criza bancară. Anume acolo, Vlad Plahotniuc ar fi vociferat în premieră ideea acordării urgente a garanțiilor de stat pentru ca BNM să poată oferi credite salvatoare celor trei bănci devalizate.
Fostul premier Iurie Leancă are o altă versiune a celor întâmplate la reședința de stat: „Înainte de a elibera garanțiile, eu am vrut să mă asigur că toate ramurile puterii din R. Moldova sunt la curent cu situația de criză profundă și pe acest motiv președintele ne-a invitat, și pe domnul Corman, și mai mulți miniștri, nu-mi mai aduc aminte cine a fost acolo, și dl Filat, și dl Plahotniuc, fiindcă erau liderii alianței. Acolo dl guvernator a prezentat situația, a spus care e soluția și toată lumea a fost de acord”.
Pe 13 noiembrie 2014, Guvernul condus de Iurie Leancă a decis, în secret, să emită garanții pentru creditele de urgență, în sumă de 9,5 miliarde de lei. Acești bani au ajuns la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Despre această decizie, Veaceslav Platon și Ilan Șor vorbesc de mai multe ori în bătaie de joc.
Iurie Leancă, alături de alți foști oficiali, este învinuit în dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Procurorii susțin că, în 2013, aceștia au pregătit și concesionat Aeroportul în favoarea unui grup infracțional, ceea ce a cauzat statului un prejudiciu de peste 392 milioane de lei, reprezentând pierderile Agenției Proprietății Publice. Aeroportul a fost restituit oficial statului în 2023.
