Parlamentul Republicii Moldova va avea 54 de grupuri parlamentare de prietenie cu diverse state. Pe lista adoptată în ședința de astăzi nu se regăsesc Federația Rusă și Belarus, după ce Comisia pentru politică externă a decis să suspende relațiile cu aceste țări pe durata războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
„Noi nu prietenim cu dictatorii, agresorii și criminalii de război”, a declarat vicepreședinta Legislativului, Doina Gherman.
În replică, liderul fracțiunii PSRM, Igor Dodon, a susținut restabilirea grupurilor de lucru cu cele două state.
„Propunem revenirea la o practică care a fost pe parcursul a toți 34 de ani de independență a Republicii Moldova – crearea grupurilor de prietenie cu Federația Rusă și Belarus. (...) Înțelegem rațiunile geopolitice cu care nu suntem de acord, din partea majorității parlamentare, dar este un semnal foarte important pentru relațiile bilaterale cu aceste 2 țări”, a declarat Dodon.
Deputatul socialist le-a propus membrilor majorității să nu facă parte din aceste comisii și a înaintat propria candidatură pentru conducerea acestora. Totuși, amendamentul său nu a întrunit numărul necesar de voturi, obținând doar 27 de voturi „pentru”.
Inițiativa sa a fost susținută și de fracțiunea Partidului Nostru. Deputata Elena Grițco a declarat că în pofida problemelor personale ale lui Renato Usatîi în Federația Rusă, „fracțiunea pune interesul național deasupra interesului personal”.
În replică, Doina Gherman a declarat: „Atât timp cât nu își vor scoate agresorii tancurile de pe teritoriul Ucrainei și armata rusă de pe teritoriul Moldovei – noi nu avem de gând să avem o relație cu ei”.
În acord cu principiul proporționalității, 34 dintre grupurile de prietenie vor fi coordonate de deputați din majoritatea parlamentară, iar 20 de grupuri vor fi conduse de reprezentanți ai opoziției.
Similar cu legislatura anterioară, cel mai mare grup de prietenie va fi cel dedicat României. Acesta este condus de deputata Veronica Roșca, membră a Fracțiunii PAS, și include 55 de deputați.
Totodată, în premieră, Legislativul va avea grupuri de prietenie separate cu țările din Asia Centrală, precum: Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan.
Conform procedurii, componența grupurilor parlamentare de prietenie este determinată pe baza opțiunilor exprimate de deputați, iar funcțiile de președinți ai grupurilor sunt distribuite ținând cont de proporționalitatea reprezentării partidelor politice în Parlament.
