Stresul continuu, ritmul alert și suprasolicitarea la locul de muncă împing tot mai mulți angajați către o stare de epuizare totală, cunoscută și sub numele de ardere profesională sau burnout. Deși la început le poate părea o simplă oboseală, specialiștii avertizează că, netratată la timp, poate duce la consecințe grave pentru sănătate. Printre cei mai expuși sunt angajații din sistemul educațional și medical.
Irina Neagu activează la Centrul Medicilor de Familie numărul 1 din capitală de mai bine 8 ani. Deși profesia de medic este și așa destul de solicitantă, femeia spune că a simțit simptomele specifice arderii profesionale, adică stările de depresie, anxietate și epuizare completă, în perioada pandemiei de covid 19.
„Acum s-a stabilizat situația, dar 4-5 ani în urmă avem deficiențe de cadre de muncă și, din cauza asta lucram chiar pe un sector, două, trei. Foarte mulți pacienți aveam la primire și, pe lângă profesia de medic, mai sunt mamă, mai am familie. Sindromul de burn-out s-a făcut simțit”, a menționat medicul de familie, Irina Neagu.
Sa-și revină au ajutat-o discuțiile cu familia, un concediu mai prelungit și adoptarea unui mod sănătos de viață.
„- Se discută între cadrele medicale despre supra-oboseală, aveți colegi care sunt obosiți? Cereți sfaturi?- O să fiu mai sinceră, probabil noi mereu suntem obosiți și mereu suntem epuizați, dar încercăm între noi să ne susținem, încercăm să ne încurajăm și să lucrăm mai departe în echipă”, a subliniat medicul de familie, Irina Neagu.
Timp de trei ani, Aurelia Zlotea a oferit asistență psihologică pentru 1.200 de elevi ai unei școli din Anenii Noi. Implicarea zilnică în discuții cu elevii și părinții i-a afectat atât sănătatea, provocându-i insomnii și un nivel ridicat de stres.
„Angajându-mă în 2022, am îmbrăcat jacheta de salvator din dorința de a acoperi toate 3 trepte de școlarizare: primară, gimnazială și liceală. M-am implicat foarte mult și nu am prioritizat corect sarcinile zilnice pe care le aveam. Am înțeles că stresul pe care îl aveam zilnic și strea că mai pot gestiona a ajuns într-o ardere profesională. Simptomele care m-au adus la neurolog au fost lipsa de somn. Vă imaginați o persoană care nu are un somn de 8-10 ore, este o persoană care a doua zi la lucru nu este productivă”, a punctat psihologul, Aurelia Zlotea.
La scurt timp după ce stările de stres și insomnii s-au instalat, Aurelia Zlotea a decis să se retragă din instituția de învățământ. Astăzi, ea s-a întors la liceul „Andrei Straistă” din aceeași localitate, însă cu un program redus: predă o singură oră pe săptămână disciplina opțională „Relații armonioase în familie” și oferă ulterior consultații individuale la cabinet.
„Decizia de a pleca din instituție a fost una asumată și foarte bine gândită. Din cauza stării mele fizice și emoționale sufereau ai mei 3 copii și atunci prioritate este o mamă sănătoasă, binevoitoare, pozitivă care poate să își educe în acest tempou și copii săi”, a menționat psihologul, Aurelia Zlotea.
Pe langa asta, ea are grijă și de sănătatea mintală a colegilor săi. Psihologul monitorizează starea emoțională a profesorilor din instituție prin chestionare, pentru a identifica din timp eventualele probleme apărute la locul de muncă. În plus, o dată pe lună, întreg colectivul pedagogic se reunește în afara școlii pentru activități menite să reducă stresul acumulat zilnic și să întărească legăturile dintre colegi.
„- Am zis doar momentele pe care noi le anticipăm, le prevenim, ca să nu fie oboseala asta mare. Colectivul merge și la spectacol, am fost și la Șerpeni la o pensiune, Ancuța, și acolo am avut să vedem ce se întâmplă.- Doar cu profesorii?- Doar cu profesorii”, a subliniat directorul liceu „Andrei Straista”, Eugeniu Margine.
Deși nu duce în mod direct la deces, suprasolicitarea poate agrava bolile cronice, spun medicii neurologi, iar din cauza ritmului alert tot mai alert de viață, mulți pacienți se adresează la spital cu insomnii și dureri cronice de cap, când defapt li se depistează doar sindromul de „burn-out”. Pentru a preveni arderea profesională, cadrele medicale vin cu un șir de recomandări:
„În primul rând este modul de viață. Cu toții cunoaștem că trebuie să dormim cel puțin 7-8 ore în fiecare noapte, să ne străduim să avem o viață echilibrată din punct de vedere emoțional, să ne străduim să avem o dietă echilibrată, și să ne străduim să facem sport, să fim activi. sportul foarte mult echilibrează aceste emoții și ne ajută să nu ajungem în stările respective. În afară de asta, creierul are nevoie de odihnă, în sensul în care nu mereu trebuie să fim productivi”, a punctat medicul neurolog, Olga Gavriliuc.
Deși fenomenul de burn-out nu este recunoscut oficial la nivel legislativ în țara noastră, în vecinătate lucrurile stau diferit. În februarie anul acesta, o fostă angajată din departamentul Resurse Umane al unei companii românești a obținut prin decizie judecătorească aproximativ 9.000 de euro, după ce instanța a constatat că a dezvoltat burn-out din cauza volumului excesiv de muncă și a lipsei de sprijin din partea angajatorilor. Este prima hotărâre din România care recunoaște oficial că burn-out-ul poate fi un rezultat direct al unui mediu profesional nociv.
