09 noiembrie 2025, ora 20:30

Zeci de mii de oameni au protestat sâmbătă la Lisabona împotriva planului guvernului de centru-dreapta de a modifica legislația muncii, transmite Reuters și Hotnews.

Cel mai mare sindicat din Portugalia, CGTP, care a organizat protestul, a acuzat guvernul că favorizează marile întreprinderi, în timp ce lucrătorii cu salarii mici se confruntă cu creșterea costurilor de trai.

Sindicatul a afirmat că aproximativ 100.000 de manifestanți au ocupat bulevardul principal al capitalei. Poliția nu a furnizat estimări privind numărul participanților la protest.

Guvernul taie din drepturi „în mod nedrept și vicelan”

Guvernul prim-ministrului Luis Montenegro a aprobat în septembrie un proiect de lege pentru modificarea codului muncii, afirmând că acesta are ca scop creșterea competitivității.

Miriam Alves, 31 de ani, angajată la o companie de dispozitive medicale, care s-a alăturat protestului de sâmbătă, a declarat că reforma muncii este „în mod clar un pas înapoi în ceea ce privește condițiile de muncă și ar putea duce la o lipsă totală a siguranței locului de muncă”.

„Chiar dacă nu este cazul meu, vorbesc în numele multor tineri cu locuri de muncă precare, salarii mici și al căror viitor ar fi să continue cu mai puține drepturi, obosiți și cu teamă pentru de viitorul lor”, a spus ea.

Madalena Pena, 34 de ani, tehnician arhivist, a declarat că guvernul taie din drepturi „într-un mod nedrept, pe ascuns și viclean, fără să fi spus nimic înainte de alegerile” din mai.

Angajații vor putea fi concediați mai ușor

Conform modificărilor planificate, angajatorii ar putea concedia mai ușor angajații pentru motive întemeiate, deoarece nu ar mai fi nevoiți să prezinte dovezi la cererea angajatului sau să audieze martorii acestuia.

Restricțiile privind externalizarea ar fi relaxate, iar companiile ar avea dreptul să creeze „bănci de timp individuale”, care să le permită angajaților să lucreze până la două ore suplimentare pe zi, cu un plafon de 150 de ore pe an.

Proiectul de lege va fi probabil adoptat în parlament cu sprijinul partidului de extremă dreapta Chega.

Portugalia este una dintre cele mai sărace țări din Europa de Vest, datele oficiale arătând că peste 50 % dintre lucrători au câștigat mai puțin de 1.000 de euro pe lună anul trecut.

Salariul minim este de numai 870 de euro, unul dintre cele mai mici din UE.

07 decembrie 2025, ora 21:00

Ucraina a înghețat o parte dintre activele celui mai influent oligarh din regiunea separatistă Transnistria, Viktor Gușan, cofondator al holdingului „Șerif”, după ce procurorii au stabilit că firme afiliate acestuia au furnizat bunuri și servicii pentru complexul militar-industrial al Federației Ruse, scrie pravda.ua, citat de ziare.com.

Potrivit presei ucrainene, companii apropiate de Gușan au fost conectate la lanțul de producție militară rusesc prin intermediul fabricii „Moldavizolit”, situată pe teritoriul controlat de administrația separatistă de la Tiraspol. Ancheta ucraineană arată că, în timpul războiului, această fabrică a jucat un rol important în furnizarea de materiale necesare industriei de apărare a Rusiei.

Investigația aduce în prim-plan persoanele-cheie implicate, modul în care au fost create firme intermediare în Federația Rusă, precum și legăturile directe care, potrivit anchetatorilor, duc înapoi la holdingul „Șerif”.

Autoritățile ucrainene precizează că măsurile de înghețare a activelor rămân în vigoare până la finalizarea investigației.

Holdingul „Șerif” deține o poziție aproape monopolistă în Transnistria, controlând comerțul, piața petrolieră, telecomunicațiile și principalele mijloace de informare în masă. Grupul include operatorul de telefonie mobilă „Interdnestrkom”, combinatul de vinuri și cognac din Tiraspol, banca „Agroprombank”, fabrica de textile „Tirotex”, postul de televiziune TSV, cazinouri, un club de fotbal, un complex sportiv, o rețea de benzinării și mai multe showroom-uri auto.

Averea lui Viktor Gușan este estimată la aproximativ 2 miliarde de dolari.

La sfârșitul lunii noiembrie, Ucraina a sincronizat regimul de sancțiuni cu cel al Statelor Unite, introducând restricții împotriva „Rosneft”, a companiilor afiliate și a unor firme din grupul „Lukoil”.