Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru The Guardian că nu îi este „frică” de Donald Trump, spre deosebire de alți lideri occidentali, și a respins zvonurile potrivit cărora ultima lor întâlnire la Washington ar fi fost tensionată. Interviul a avut loc la Kiev, în timpul unor bombardamente rusești masive. Curentul s-a întrerupt de două ori, iar discuția a continuat pe întuneric. Totodată, Zelenski avertizează că Europa ar putea fi atacată de Rusia înainte de încheierea războiului din Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea deschide un nou front împotriva unei alte țări europene înainte ca războiul din Ucraina să se încheie. În același interviu, Zelenski a declarat că acțiunile Moscovei sugerează intenția de a destabiliza Europa printr-un război hibrid și prin provocări tot mai frecvente. Între timp, Kievul și Uniunea Europeană pregătesc al 20-lea pachet de sancțiuni, vizând companiile și persoanele ruse care continuă să profite din comerțul cu energie, în pofida agresiunii persistente. Totuși, Rusia spune că vrea pace în Ucraina, doar că situația „este blocată”.

UPDATE Kremlinul a insistat luni că ministrul de externe, Serghei Lavrov, rămâne la conducerea diplomaţiei ruse, în pofida zvonurilor intense privind căderea sa în dizgraţia preşedintelui Vladimir Putin după anularea summit-ului ruso-american de la Budapesta, scrie Digi24.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia îşi doreşte ca războiul din Ucraina să se încheie cât mai curând posibil, dar că eforturile de rezolvare a acestuia stagnează, însă „nu din vina” Moscovei, relatează Reuters. Peskov a răspuns unei declarații făcute de președintele american Donald Trump, care a spus că acest conflict „se va încheia într-un viitor nu prea îndepărtat”, scrie Digi24.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a anunțat că a ajuns la un acord direct cu președintele Donald Trump, prin care Ungaria va fi scutită pe o perioadă nedeterminată de sancțiunile petroliere impuse de SUA. „Atât timp cât el este președinte acolo și eu sunt prim-ministru aici, nu vor exista sancțiuni”, a declarat Viktor Orban, citat de agenția de presă MTI, citat de NewsWeek.

UPDATE Rusia nu va putea deschide o bază navală în Sudan prea curând din cauza conflictului în desfășurare în țara africană, a declarat ambasadorul rus de la Khartoum, Andrei Cernovol, citat de The Moscow Times.

UPDATE În Rusia a început o mobilizare pe scară largă a rezerviștilor, care sunt trimiși să păzească obiective critice — de la cele energetice până la cele militare. Acest lucru a devenit posibil după ce președintele Vladimir Putin a semnat, pe 4 noiembrie, o lege care permite utilizarea rezerviștilor nu doar în timp de război, ci și pe timp de pace, scrie Gândul.

UPDATE Biroul Național Anticorupție (NABU) din Ucraina efectuează percheziții la Kiev pe 10 noiembrie în clădirile legate de omul de afaceri Tymur Mindich, au confirmat surse judiciare, informează Kyiv Independent. Vizat e Mindich e fost partener de afaceri al președintelui Volodimir Zelenski. El este coproprietar al companiei de producție Kvartal 95. Potrivit surselor independente din Kyiv Independent din forțele de ordine, Mindich a fugit înainte de percheziții. De asemenea, ministrul justiției, Herman Halushchenko, care a fost ministru al energiei din 2021 până în 2025, este percheziționat, potrivit surselor, scrie Știripesurse.

UPDATE Adau, o tânără de 23 de ani din Sudanul de Sud, Africa, a declarat că anul trecut a fost atrasă în Zona Economică Specială Alabuga, din Republica Tatarstan din Rusia, cu promisiunea unui loc de muncă stabil. În prima ei zi de muncă, Adau și-a dat seama că a făcut o greșeală uriașă. „Ni s-au dat uniforme, fără să știm exact ce vom face. Am fost duse la o fabrică de drone. Am intrat și am văzut peste tot drone și oameni care lucrau. Apoi ne-au împărțit la posturile de lucru”, a povestit ea, potrivit BBC, citat de Digi24.

UPDATE Un studiu al think tank-ului IFRI – Institutul francez pentru relaţii internaţionale – subliniază vulnerabilităţile Europei în cazul unui conflict cu Rusia. Aceasta din urmă are un avantaj decisiv, insistă autorii raportului. Tările europene nu mai pot eluda chestiunea rusească întrucât Rusia a ales războiul. Europenii dispun de potenţialul necesar – adică mijloace economice, competenţe militare şi cunonştinţe tehnologice - pentru a ţine piept Rusiei la orizontul anului 2030, dar cu condiţia să aibă şi voinţa politică necesară. Concluzia raportului intitulat „Europa-Rusia: evaluarea raporturilor de forţe” şi realizat de IFRI, susţinut de un comitet ce a reunit 9 directori ai unor think tank-uri europene şi doi experţi – este fără drept de apel. „Rusia constituie o ameninţare durabilă din cauza intenţilor sale ostile şi a unui diferend fundamental privind arhitectura securităţii europene”. Analiza raportului de forţe arată că „domeniul terestru rămâne punctul slab al Europei”, scrie RFI.

UPDATE Moscova pregătește rușii pentru scăderea nivelului de trai pe fondul unui deficit bugetar record. Autoritățile ruse pregătesc cetățenii pentru o deteriorare suplimentară a nivelului de trai pe fondul unui deficit bugetar record, care se estimează că va ajunge la 5,74 trilioane de ruble în 2025, scrie Digi24. Acest lucru a fost raportat pe Telegram de Serviciul de Informații Externe al Ucrainei, potrivit Ukrinform.

UPDATE Vladimir Putin a visat să refacă imperiul rus. A promis-o, a repetat-o obsesiv și și-a legat întreaga carieră politică de această ambiție. Dar istoria are un simț al ironiei: în timp ce Kremlinul visează la trecut, fostele republici sovietice s-au întărit, s-au desprins și caută viitorul fie în Vest, fie în Orient. Statele baltice, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România și Bulgaria — toate și-au sigilat ieșirea din orbita rusă prin aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Chiar dacă unele mai cochetează cu discursuri prorușe, nimeni nu vrea să se întoarcă sub umbrela Kremlinului. „A primi gaz rusesc e una, a-ți ceda suveranitatea e cu totul altceva”, explică politologul american de origine ucraineană Alekander Motil, profesor la Universitatea Rutgers, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat un decret privind noi sancțiuni împotriva oficialilor ruși. Documentul este publicat pe site-ul șefului statului. Printre cei sancționați se numără și Kirill Dmitriev, reprezentantul special al președintelui Rusiei în negocierile privind soluționarea războiului din Ucraina.

UPDATE SUA au fost nevoite să amâne furnizarea de arme în valoare de peste 5 miliarde de dolari destinate sprijinirii aliaților NATO și Ucrainei, scrie Axios, citând Departamentul de Stat. Potrivit unui oficial al ministerului, situația privind închiderea Guvernului - rezolvată parțial între timp (detalii pe larg aici) - a dus la întârzieri în transferul rachetelor AMRAAM, sistemelor de apărare aeriană Aegis și sistemelor de rachete cu lansare multiplă HIMARS către Danemarca, Croația și Polonia.

UPDATE Actrița americană Angelina Jolie, fost emisar al ONU pentru refugiați, a vorbit într-o postare pe Instagram despre vizita pe care a făcut-o în sudul Ucrainei, în orașele Herson și Nikolaev, unde s-a întâlnit cu familii care trăiesc pe linia frontului, scrie Ukrainska Pravda. Vizita a avut loc miercuri, iar jurnaliștii au relatat și despre faptul că șoferul ei ar fi fost înrolat în armată. „Am vizitat Nikolaev și Herson, în Ucraina, săptămâna aceasta, pentru a întâlni familii care trăiesc pe linia frontului. Amenințarea dronelor era o prezență constantă și apăsătoare. Se aude un bâzâit continuu. Localnicii au ajuns să numească asta „safari uman”, pentru că dronele sunt folosite pentru a urmări, vâna și teroriza oamenii, fără încetare”, scrie Antena3.

UPDATE Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a declarat pregătit să aibă o întâlnire cu secretarul de stat american, Marco Rubio, precizând, însă, că Rusia nu-și va abandona condițiile de bază pentru încheierea războiului din Ucraina, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că nu se teme de Donald Trump și că are o relație bună cu președintele american, în ciuda zvonurilor privind o presupusă întâlnire tensionată la Washington. Într-un interviu acordat publicației The Guardian, Zelenski avertizează totodată că Europa ar putea fi atacată de Rusia înainte de încheierea războiului din Ucraina. „Toată lumea se teme de Trump. Acesta este adevărul”, a spus Zelenski, intervievat la Kiev, în palatul prezidențial de jurnaliștii The Guardian. „Nu, nu suntem dușmani cu America. Suntem prieteni. Deci, de ce ar trebui să ne fie frică?”, a adăugat el.

UPDATE Volodimir Zelenski a dezvăluit că regele Charles a jucat un rol crucial în culise, încurajându-l pe preşedintele SUA să sprijine Ucraina cu mai mult entuziasm, după întâlnirea furtunoasă din februarie din Biroul Oval, când Trump l-a admonestat public pe Zelenski şi l-a dat afară din Casa Albă. În timpul unei vizite de stat în Marea Britanie, în septembrie, Trump a avut o întâlnire tête-à-tête cu regele. „Nu cunosc toate detaliile, dar înţeleg că Majestatea Sa i-a transmis câteva semnale importante preşedintelui Trump”, a spus Zelenski. El a confirmat că Trump îl respectă pe rege şi îl consideră „foarte important”, un compliment sincer care nu este acordat – în opinia sa – „multor oameni”. „Majestatea Sa este foarte sensibilă faţă de poporul nostru. Poate că „sensibilă” nu este cuvântul potrivit. Ne susţine foarte mult”, a spus preşedintele Ucrainei.

UPDATE Întrebat dacă ordinea globală post-1945 mai există, în contextul ambițiilor teritoriale ale Rusiei și retoricii lui Trump, Volodimir Zelenski a spus: „Nimeni nu ar trebui să vă impună nimic din exterior. Vreau să trăiesc într-o lume în care să fiu pur și simplu respectat. Fără intimidări, fără ucideri. Vreau să trăiesc într-o astfel de lume.” Zelenski, aflat la conducerea țării din 2019, a mai spus că puterea de a rezista vine dintr-o motivație simplă: „Pur și simplu iubesc Ucraina. Nu găsesc niciun motiv pentru asta. Cred că oamenii sunt uniți de ceva mai mare decât logica. Îmi iubesc foarte mult poporul. Situația este dificilă, dar vreau să fiu aici”.

UPDATE Volodimir Zelenski avertizează că Rusia duce deja „un război hibrid împotriva Europei” și că nu este exclus să deschidă un nou front. „Așa cred. El poate face asta. Trebuie să uităm de scepticismul european că Putin vrea mai întâi să ocupe Ucraina și apoi să meargă în altă parte. El poate face ambele lucruri în același timp”, a spus Zelenski. Zelenski a descris Rusia drept un „stat mare și agresiv” care caută constant un dușman extern, considerând Statele Unite și Occidentul drept adversari.

UPDATE Președintele ucrainean a legat recentele incidente cu drone din Polonia, Copenhaga, München și Bruxelles de eșecurile Rusiei pe front. „Putin se află într-o situație fără ieșire. Este un impas. De aceea, aceste eșecuri l-ar putea determina să caute alte teritorii. Este foarte dificil pentru noi, dar suntem acasă și ne apărăm.” „Împrietenirea cu Rusia nu este o soluție pentru America. În ceea ce privește valorile, Ucraina este mult mai apropiată de SUA decât de Rusia”, a punctat liderul de la Kiev.

UPDATE Volodimir Zelenski a confirmat că luptele cele mai intense se desfășoară în Donețk, unde Rusia a aruncat în luptă aproximativ 170.000 de soldați. „Asta este toată povestea. Nu există niciun succes (rus) acolo. Și există multe victime”, a spus el. Potrivit președintelui, Moscova a pierdut 25.000 de militari – uciși sau răniți – doar în luna octombrie, un record.

UPDATE Liderul de la Kiev a afirmat că lucrează cu partenerii internaționali pentru a proteja Ucraina de atacurile cu drone, însă a reiterat nevoia de sisteme Patriot. „Vrem să comandăm 27 de sisteme de apărare aeriană Patriot de la producători americani. Între timp, statele europene ar putea împrumuta Ucrainei sistemele existente”, a explicat el. Întrebat dacă sprijinul UE și al Marii Britanii este suficient, Zelenski a răspuns: „Niciodată nu este suficient. Este suficient când războiul se termină. Și este suficient când Putin înțelege că trebuie să se oprească.” Despre relația cu premierul britanic Keir Starmer, Zelenski a spus că este una constantă și constructivă: „Nu este vorba despre el personal. Avem contacte permanente cu Londra”, scrie Spotmedia.

UPDATE Un interviu pentru The Guardian a fost întrerupt de două ori din cauza căderilor de curent din Kiev. „Acestea sunt condițiile noastre de viață”, a spus Zelenski zâmbind. „Este normal. Avem fluctuații de energie electrică în Kiev, ca peste tot.” În ultimele săptămâni, Rusia a atacat repetat rețeaua energetică ucraineană, lăsând orașe întregi fără curent. Compania de stat Țentrenergo a anunțat că, în urma ultimelor lovituri, capacitatea de generare a energiei a fost redusă la „zero”. „Putin a ordonat atacuri teroriste asupra sistemului nostru energetic, ucigând civili și lăsându-i fără energie electrică și apă. Nu poate crea tensiuni în societatea noastră în niciun alt mod”, a spus Zelenski. Interviul s-a încheiat după o ceremonie restrânsă în care Zelenski a acordat distincții unor parașutiști ucraineni. După plecarea vizitatorilor, a cerut oprirea generatorului. „Acum că am terminat, vom reduce consumul de energie electrică aici. Trebuie să economisim.”

Ucraina a ajuns astăzi în ziua 1383 de război cu Rusia. ​Moscova și-a continuat atacurile aeriene asupra Ucrainei peste noapte, la câteva ore după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut o convorbire telefonică „foarte constructivă” cu echipa de negociatori a lui Donald Trump, în urma a trei zile de discuții în Florida, informează BBC.

Totodată, Rusia a reacționat pozitiv la revizuirea strategiei naționale de securitate a SUA, considerând că noul document, publicat de Casa Albă, reprezintă un pas înainte pentru relațiile bilaterale. Spre deosebire de strategiile anterioare, revizuirea nu mai menționează Rusia ca o amenințare directă, ci adoptă un ton mai moderat.

UPDATE România continuă, în dimineața aceasta, să exporte masiv energie electrică în Republica Moldova. Asta după ce atacurile cu drone și rachete ale Rusiei, din 5-6 decembrie, împotriva sistemului energetic al Ucrainei au avut ca efect deconectarea unei centrale de producție importante de peste Prut. La ora 8:30, România exporta în Republica Moldova la puterea de peste 1.300 MW, cel mai mult prin linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Isaccea-Vulcănești, dar și prin cele de 110 kV Huși-Cioara, Stânca-Costești și Țuțora-Ungheni, potrivit datelor operatorului român de transport și sistem Transelectrica, scrie profit.ro.

UPDATE Uciderea unui recrutor militar la Liov, cel mai mare şi cel mai important oraş din vestul Ucrainei, a intensificat criticile la adresa guvernului ucrainean pentru lipsa de leadership în gestionarea mobilizării. Procesul de mobilizare, deși vital pentru apărarea împotriva Rusiei, este din ce în ce mai afectat de abuzuri şi de lipsa unor instrumente juridice adecvate. Iuri Bondarenko, în vârstă de 37 de ani, care făcea parte dintr-o patrulă însărcinată cu verificarea documentelor militare şi mobilizarea bărbaţilor care nu beneficiau de scutiri, a fost înjunghiat mortal joi de un bărbat de 30 de ani în timpul unui control de rutină, scrie EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE Ucraina a înghețat o parte dintre activele celui mai influent oligarh din regiunea separatistă Transnistria, Viktor Gușan, cofondator al holdingului „Șerif”, după ce procurorii au stabilit că firme afiliate acestuia au furnizat bunuri și servicii pentru complexul militar-industrial al Federației Ruse, scrie pravda.ua.

UPDATE Trump Jr. nu are niciun rol oficial în administraţia tatălui său, dar este o figură cheie în mişcarea MAGA. Intervenţia sa reflectă antipatia unor membri ai echipei Trump faţă de guvernul ucrainean şi vine în contextul în care echipa de negociatori a președintelui american exercită presiuni asupra Kievului pentru a renunţa la teritoriu, potruviut news.ro.

UPDATE Donald Trump ar putea renunţa la războiul din Ucraina, a declarat fiul cel mare al preşedintelui american într-o conferinţă din Orientul Mijlociu, scrie The Guardian, potrivit news.ro. Într-o tiradă împotriva continuării luptelor din Ucraina, Donald Trump Jr. a mai spus că bogaţii „corupţi” din Ucraina au fugit din ţara lor, lăsând „ceea ce ei considerau a fi clasa ţărănească” să lupte în război. El a mai declarat la Doha Forum că Ucraina nu reprezintă o prioritate pentru publicul american, subliniind că Washingtonul nu mai este dispus să scrie „cecuri” fără limită.

UPDATE Șeful statului ucrainean a spus că așteaptă revenirea la Kiev a celor doi negociatori ai săi, Rustem Umerov și șeful Statului major al armatei ucrainene, Andrii Gnatov, „cu un raport detaliat” al discuțiilor avute cu reprezentanții SUA. „Nu poate fi discutat totul prin telefon, așa că trebuie să lucrăm îndeaproape cu echipele noastre asupra ideilor și propunerilor. Abordarea noastră este aceea că trebuie făcut totul pentru a face funcțională orice măsură pentru pace, securitate și reconstrucție”, a încheiat Volodimir Zelenski, scrie Gândul.

UPDATE Discuţiile dintre negociatorii americani şi ucraineni privind un posibil acord de pace cu Rusia s-au încheiat, în acest weekend, la Miami, fără evoluţii importante şi cu întrebări rămase în privinţa garanţiilor de securitate şi a chestiunilor teritoriale, potrivit unor oficiali ucraineni, relatează CNN.

UPDATE Negocierile dintre delegația SUA și cea a Ucrainei pentru un posibil acord de pace cu Rusia s-au încheiat în weekend la Miami, fără o avansare majoră, anunță News.ro. La discuțiile care au durat trei zile au participat, din partea americană, Steve Witkoff și Jared Kushner, iar din partea Ucrainei, Rustem Umerov și Andriy Hnatov.

UPDATE Trimisul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, care urmează să demisioneze în ianuarie, a declarat la Forumul Reagan pentru Apărare Naţională că eforturile pentru acordul de pace se află în „ultimii 10 metri”, care, potrivit lui, sunt întotdeauna cei mai dificili. Cele două probleme principale rămase nerezolvate, a spus Kellogg, se referă la  teritoriu – în primul rând viitorul Donbasului – şi viitorul  centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, cea mai mare din Europa,  care se află sub controlul Rusiei. „Dacă rezolvăm aceste două probleme, cred că restul lucrurilor se vor rezolva destul de bine”, a declarat Kellogg sâmbătă la Biblioteca şi Muzeul Prezidenţial Ronald Reagan din Simi Valley, California. „Suntem aproape de final”, scrie Cotidianul.

UPDATE Recentul atac cu drone Sea Baby al Ucrainei nu a incendiat doar două tancuri ale flotei fantomă din Marea Neagră. Potrivit strategului rus Glen Howard, acesta semnalează o schimbare: Kievul nu mai slăbește doar marina rusă, ci vizează infrastructura financiară care susține efortul de război al Moscovei, relatează Kyiv Post.

UPDATE Prețurile asigurărilor pentru navele care tranzitează Marea Neagră s-au triplat în ultima lună, pe fondul atacurilor ucrainene asupra navelor și porturilor rusești, arată brokerii de asigurări citați de Financial Times. Tancurile petroliere și cargourile asociate Rusiei înregistrează cele mai mari majorări. Conform brokerilor de asigurări, costul asigurărilor împotriva riscului de război pentru navele care operează în Marea Neagră, o zonă comercială vitală pentru mărfuri precum cerealele și petrolul, a crescut semnificativ în urma recentelor atacuri ale forțelor speciale ucrainene asupra infrastructurii rusești, inclusiv portul Novorossiysk.

UPDATE Șeful Ukrenergo, Vitali Zaițenko, avertizează că situația energetică rămâne extrem de dificilă, iar revenirea la un regim stabil ar putea necesita „săptămâni, nu zile”. În multe regiuni, întreruperile nu mai durează 8 ore, ci 12-16 ore. Zaițenko a cerut populației să diminueze consumul, pentru a nu supraîncărca sistemul afectat de ultimele bombardamente, scrie Spotmedia.

UPDATE Kremlinul a abandonat definitiv proiectul Căii Ferate Nord-Siberiene, evaluat la peste 50 de trilioane de ruble, din cauza lipsei de fonduri generate de război și sancțiuni. Construcția trebuia să conecteze Transsiberianul cu rutele arctice, însă condițiile geologice, necesitatea unor tuneluri și retragerea Chinei din finanțare au blocat proiectul. O altă linie strategică, cea latitudinală nordică, a fost înghețată, scrie Spotmedia.

UPDATE Secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă că vede evoluţii pozitive în cheltuielile pentru apărare ale Germaniei şi a lăudat aliaţii NATO pentru creşterea bugetelor lor militare, informează duminică dpa.

UPDATE Atacul masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei, lansat în noaptea de 6 decembrie, a provocat distrugeri grave la stații electrice, linii de înaltă tensiune și unități de producție. Ukrenergo a confirmat lovituri directe asupra substațiilor și a anunțat că una dintre cele două linii care alimentează centrala nucleară Zaporojie a fost deconectată pentru 30 de minute. Mai multe centrale nucleare funcționează sub capacitate, scrie Spotmedia.

UPDATE Șeful Direcției Principale de Informații (GUR) a subliniat că experiența ucraineană în ducerea războiului este studiată astăzi de statele de frunte ale lumii. Lumea democratică trebuie să construiască un nou sistem de securitate cu participarea Ucrainei, care posedă o experiență militară unică. Despre acest lucru a declarat Kirilo Budanov, șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, în cadrul panelului central al celui de-al XIV-lea Forum al Societății Civile „Rezistăm!”, informează Serviciul de presă al GUR, scrie Libertatea Cuvântului.

UPDATE Analistul american Glen Howard afirmă, potrivit unei analize publicate de Kiev Post, că atacurile ucrainene cu drone navale asupra terminalelor petroliere din Novorossiisk marchează „o premieră în războiul naval” și pun presiune directă pe veniturile energetice ale Rusiei. Ținta nu mai este strict flota militară, ci rețeaua logistică ce susține exporturile petroliere. Mai multe unități de încărcare offshore au fost avariate, iar Moscova este forțată fie să riște escortarea tancurilor petroliere, fie să accepte vulnerabilitatea portului, scrie Spotmedia.

UPDATE În Sevastopolul ocupat, Rusia desfășoară două nave militare – ambarcațiunea antisabotaj Grachonok și nava de artilerie Şmel – pentru a întări apărarea golfului, potrivit canalului Crimean Wind. Navele sunt echipate cu mitraliere, lansatoare de grenade, rachete antiaeriene portabile și mine maritime. Mișcările vin pe fondul atacurilor repetate ale dronelor maritime ucrainene asupra infrastructurii navale ruse, scrie Spotmedia.

UPDATE La Dnipro, bombardamentele rusești au incendiat două depozite – unul cu tifon și fașe medicale, celălalt cu anvelope. Primarul Boris Filatov a acuzat Rusia că încearcă să lase Ucraina „nu doar fără electricitate, ci și fără medicamente” în mijlocul iernii.

UPDATE O serie de lovituri cu drone au afectat mai multe obiective civile și o clădire de locuințe. Au provocat incendii în zonele industriale din Luţk, informează Ukrinform.

UPDATE Explozia a fost auzită în oraș începând cu ora 1:30 dimineața, ora locală, au raportat grupurile de monitorizare, în timp ce Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat asupra unui baraj de rachete și drone care se apropiau. Mai multe rachete hipersonice Kinzhal au fost lansate către oraș, precum și zeci de drone rusești.

UPDATE În zonele ocupate din Lugansk, comisariatele ruse intensifică presiunile asupra elevilor din ultimul an de liceu, prezentând participarea la război drept o „carieră promițătoare”. Tinerilor li se oferă două opțiuni: înrolare prin contract sau admitere la o universitate militară, scrie Ukrinform. Administrația ucraineană susține că în regiune a început o nouă fază de mobilizare ascunsă, vizând în special populația tânără.

UPDATE Comandantul Forțelor de Drone ale Ucrainei, Robert „Magyar” Brovdi, a publicat imagini cu loviturile asupra rafinăriei Riazan din Rusia și asupra combinatului siderurgic Alcevsk din Luganskul ocupat. Rafinăria este o sursă majoră de combustibil, iar combinatul produce carcase pentru muniția armatei ruse, scrie Spotmedia.

UPDATE Primarul orașului Kremenciuk, Vitaliy Malețki, a raportat că există întreruperi în alimentarea cu energie electrică, apă și încălzire în unele părți ale orașului, echipele lucrând pentru a restabili alimentarea.

UPDATE Forțele aeriene au emis alerte de raid aerian la nivel național, în timp ce avioanele rusești MiG-31K, capabile să lanseze rachete hipersonice, au decolat, conform Kyiv Independent. Kremenchuk, situat pe malurile râului Nipru, în regiunea Poltava, avea o populație de 215.000 de locuitori înainte de război. Orașul este situat la aproximativ 250 de kilometri (155 mile) sud-est de capitala Kiev.

UPDATE În timpul atacului, au fost auzite explozii și în orașul Fastiv din regiunea Kiev, la doar o zi după ce Rusia a lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, inclusiv asupra regiunii Kiev, vizând infrastructura energetică a Ucrainei.

UPDATE Prim-ministrul guvernului Poloniei, Donald Tusk, a scris un mesaj adresat guvernului american, pe Twitter, prin care atrage atenţia administraţiei Trump, care şi-a stabilit recent noua strategie de apărare, că Europa „este cel mai apropiat aliat” al SUA, nu o problemă pe care guvernul american trebuie să o rezolve, scrie Antena3.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat agenției TASS că modificările strategiei. SUA sunt binevenite, scrie Agerpres. „Revizuirea făcută de administrația președintelui Donald Trump, care nu mai menționează Rusia ca o amenințare directă, a fost un pas pozitiv”, a spus acesta. El a adăugat că Moscova va studia îndeaproape strategia actualizată și a subliniat că aceasta diferă de abordările anterioare ale SUA față de Rusia, marcând o posibilă schimbare în tonul politicii externe americane.

UPDATE Europa a atras o cotă-record din finanțarea globală de capital privat în acest an pentru că investitorii internaționali vor să profite de planurile masive de cheltuieli guvernamentale pentru infrastructură de pe continent, arată o analiză Financial Times. Cifrele contrazic mantra administrației Trump, care a descris Europa în noua strategie de securitate drept o economie în declin, scrie G4media.

UPDATE China şi Rusia au organizat la începutul lunii decembrie cea de-a treia rundă de exerciţii comune antirachetă pe teritoriul rus, a anunţat sâmbătă seara Ministerul Apărării din China. Duminică, Japonia a declarat că avioanele de vânătoare chineze au îndreptat radarul de control al focului către avioanele militare japoneze în două incidente „periculoase” în apropierea insulelor Okinawa din Japonia, o afirmaţie negată de Beijing, conform Reuters.