10 noiembrie 2025, ora 23:10

Republica Moldova ar putea adera singură la Uniunea Europeană, fără Ucraina, afirmă deputatul Parlamentului European Dan Barna. Invitat la emisiunea „Новая неделя” de la TV8, europarlamentarul a declarat că scenariul unei aderări separate este luat în calcul la Bruxelles, în condițiile în care Chișinăul a devenit un exemplu de reforme și progrese rapide. 

„Contextul politic în care această fereastră de oportunitate de care Moldova a beneficiat, acest context politic este unul însă mai complicat, în care Uniunea Europeană arată și va continua să arate sprijin și susținere pentru Ucraina, care duce, de fapt, lupta de apărare a Europei. Pentru că războiul din Ucraina, războiul fizic din Ucraina, așa cum în Moldova a fost războiul hibrid pe care Rusia desfășoară împotriva Europei, se desfășoară în momentul de față pe acest flanc estic. 

Și din această perspectivă, Consiliul va trebuie să găsească și sper eu că va găsi o variantă pentru ca Moldova să meargă mai departe fără ca Ucraina să fie vreun moment percepută ca fiind lăsată în urmă de o decizie politică. Aici, în momentul de față, sunt negocierile pentru a găsi cea mai bună variantă”, a declarat Dan Barna. 

Europarlamentarul a subliniat că Republica Moldova se bucură în prezent de o imagine excelentă la Bruxelles și că este privită drept un exemplu în procesul de extindere:

„Acest raport trebuie privit ca o recunoaștere și nu trebuie să ne ferim de cuvinte, ca o recunoaștere pentru eforturile și parcursul pe care Republica Moldova a reușit să le facă în ultimii 2-3 ani. (...) ceea ce multe alte state europene, inclusiv România, au făcut în intervale de 7, 8, 10 sau 15 ani. Asta este o performanță după toate metricile și după toate metodele de analiză și acest raport nu face decât să confirme practic că în momentul în care Republica Moldova a decis să meargă pe această cale europeană, pașii făcuți sunt cei corecți, sunt cei așteptați de către Bruxelles”.

Referindu-se la obiectivul autorităților moldovene de a semna acordul de aderare în 2028 și de a finaliza procesul până în 2030, Dan Barna a spus că această țintă este realistă.

„Există o așteptare și politică la nivelul Comisiei. Este în momentul de față provocarea deciziei din Consiliu și asta sper să se întâmple în perioada următoare, astfel încât acel 2028 pentru semnare și 2030 pentru aderarea efectivă să poată să fie o realitate. Deci eu sunt optimist și, într-adevăr, aceste obiective sunt realiste, nu sunt așa niște fantezii de ceva ce nu are legătură cu vreo realitate”, a declarat europarlamentarul. 

El a subliniat că Republica Moldova „este într-o zodie favorabilă” și că „are o fereastră cu adevărat deschisă spre Uniunea Europeană”. 

„Pașii care urmează și provocările noului Guvern, Guvernul Munteanu sunt unele de la care sunt așteptări foarte mari la Bruxelles”, a adăugat europarlamentarul.

TV8.md amintește că Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, am obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un interviu exclusiv pentru TV8, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.

Pe 12 mai, președinta Maia Sandu a declarat la „Новая неделя” că există șanse ca Republica Moldova să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027. 

Ulterior, Parlamentul European a adoptat un raport în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară. 

Pe 4 septembrie, aflată la Chișinău,  comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos a declarat că Republica Moldova a îndeplinit toate criteriile pentru a deschide primul cluster de negocieri cu Uniunea Europeană după alegeri.

12 martie 2026, ora 15:49

Moțiunea simplă asupra politicilor statului în domeniul apărării, depusă de 42 de deputați din opoziție, a fost respinsă. Timp de aproape patru ore, ministrul Anatolie Nosatîi a fost audiat în Parlament, unde a fost întrebat inclusiv despre cazurile de suicid din armată. Oficialul a declarat că fiecare deces în rândul militarilor este „o tragedie” și a promis intensificarea sprijinului psihologic pentru a preveni astfel de situații. Potrivit datelor prezentate de ministru, în ultimii 30 de ani, în Armata Națională au fost înregistrate 113 decese în rândul militarilor, dintre care 27 au fost încadrate drept suicid.

 „Astăzi, dezbaterea oferă o oportunitate importantă pentru a vorbi despre un subiect care depășește orice dispută politică - siguranța și apărarea Republicii Moldova. În același timp, simt datoria să apăr demnitatea fiecărui militar care servește astăzi țara și instituția Armatei Naționale. Pacea nu apare întâmplător. Pacea se construiește, se menține și se apără. Pentru asta avem nevoie de o armată pregătită, bine dotată și formată din oameni motivați să servească sub drapelul Republicii Moldova”, a declarat ministrul în debutul prezentării.

Unul dintre subiectele principale discutate a fost cazurile de suicid din armată. Deputatul Partidului Nostru, Nicolae Margarint, a cerut autorităților explicații despre măsurile luate pentru prevenirea suicidului și a incidentelor de violență între militari. 

Parlamentarul a făcut trimitere și la date prezentate anterior de Avocatul Poporului, potrivit cărora, în ultimele luni ale anului trecut, au fost înregistrate zeci de altercații între militarii în termen, unele soldate cu leziuni corporale, inclusiv grave. Mai mult, de la începutul acestui an, doi militari și-au pierdut viața.

„M-ați chemat prin moțiune să răspund la unul dintre cele mai dureroase subiecte - decesul în rândul militarilor în termen și prin contract. Vreau să transmit întreaga mea compasiune familiilor militarilor, respectul pentru viața militarilor reprezintă o prioritate permanentă, fiecare viață pierdută reprezintă o tragedie (...)  Personal mi-am propus să iau la control intensificarea activităților de suport psihologic și monitorizare, dar și să fortificăm colaborarea cu instituțiile competente pentru a preveni astfel de tragedii”, a subliniat Nosatîi.

113 decese în Armata Națională în ultimii 30 de ani

Potrivit datelor prezentate de ministru, în perioada 1996–2026, în Armata Națională au fost înregistrate 113 decese. Dintre acestea, 40 au fost cauzate de boli, iar 46 s-au produs în urma unor accidente. 

Alte 27 de decese au fost încadrate drept suicid. Dintre acestea, 17 au fost înregistrate în rândul militarilor în termen, iar 10 au vizat militari prin contract. Potrivit datelor prezentate, 11 dintre aceste cazuri s-au produs în timpul serviciului militar, dintre care 8 în rândul militarilor în termen și 3 în rândul militarilor prin contract.

Conform ministerului, cazurile de suicid reprezintă aproximativ 24% din totalul deceselor înregistrate în Armata Națională în perioada analizată. Reprezentanții instituției susțin că această proporție se aliniază cu media națională a suicidului.

„Un înger care vă va șopti: viața ta abia începe”

În dezbateri a intervenit și deputatul PAS, Marcel Spatari, fost ministru al Muncii, care a vorbit despre problema suicidului în rândul bărbaților.

„Trebuie să recunoaștem, în Republica Moldova bărbații se sinucid de aproape 7 ori mai des decât femeile. Potrivit psihologilor, una din cauzele principale sunt stereotipurile. Bărbații sunt predispuși să se adreseze mai puțin unui specialist, întrucât avem stereotipul că bărbatul trebuie să fie puternic. (...) Bărbații au și ei depresie și ei sunt supuși riscului”, a declarat fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari.

Deputatul PAS a venit cu o adresare către militari și toți cetățenii: „Fiecare dintre voi este o lume. Și în lumea aceasta sunt și îngeri, și demoni. Noi toți avem demoni, noi toți luptăm cu demonii. (...) Viața este lungă, viața este grea, dar ea merită trăită (...) Ascultați-vă mai atent sufletul și acolo veți auzi un înger care vă va șopti: viața ta abia începe”.

Legislatorul a îndemnat toți cetățenii să se adreseze după ajutor.

Cum s-a modernizat armata

Nosatîi a prezentat și rezultatele obținute de la preluarea mandatului în ceea ce privește modernizarea armatei: „Armata Națională a fost dotată cu sisteme moderne de comunicații. Au fost introduse vehicule blindate, precum și sisteme noi de artilerie. Au fost procurate autovehicule logistice și tehnică de transport. Militarii au primit, în sfârșit, veste antiglonț, caști de protecție de ultima generație, aparate de vedere pe timp de noapte, truse medicale individuale și alte echipamente moderne necesare pentru protecția militarului în desfășurarea activităților”.

Ministrul mai precizează că a fost lansat un program de modernizare a infrastructurii militare, pentru care sunt alocate peste 360 de milioane de lei anual.

„Un proiect simbol pentru această transformare este unitatea militară de la Băcioi. Această unitate militară reprezintă primul complex modern construit de la zero pentru Armata Națională. Până la sfârșitul anului 2026, complexul va include 46 de obiectivi funcționale”, a precizat Nosatîi.

Nosatîi: „Investiția în apărarea statului este o responsabilitate”

Un moment tensionat a avut loc între Nosatîi și lidera fracțiunii Partidului Comuniștilor, Diana Caraman.

„Pe oameni îi nemulțumește de ce noi, în situația economică grea pe care o avem, cheltuim bani pe radar, iar după căutăm scuze de ce el nu lucrează. Cum vedeți eficacitatea cheltuirii banilor publici pentru acest radar?”, a întrebat aceasta.

Ministrul a răspuns că astfel de investiții sunt esențiale pentru securitatea țării și reprezintă o responsabilitate comună a instituțiilor statului.

„Investiția în apărarea statului este o responsabilitate nu doar a Ministerului apărării, dar și a deputaților. Vă rog să contribuiți la aceasta, dar nu să criticați.  Necesitatea radarului, precum și a altor echipamente militare este vitală pentru Moldova. Trebuie să recunoaștem pericolele și amenințările care pun la încercare viața oamenilor.  Este ipocrit să abordezi această întrebare când am avut numeroase cazuri de violare a spațiului aerian”, a declarat ministrul.

Ministrul i-a îndemnat pe parlamentari să meargă împreună, pe 14 martie, atunci când sunt comemorați eroii războiului de pe Nistru, căzuți pe platoul de la Coșnița, să se uite „în ochii văduvelor, copiilor care au crescut fără părinți și să nu îmi dați mie lecții la ce să vă atragă atenție”.

„Dați-ne voie să investim în securitate și apărare, ca oamenii să doarmă liniștiți”, a declarat ministrul.

Anatolie Nosatîi a mai declarat că este la curent cu tot ce au discutat deputații Partidului Nostru în timpul vizitelor de documentare în unitățile militare din țară. 

„Domnul deputat, sunt ministrul Apărării. Cunosc tot, inclusiv când ați fost în unitate și ce ați vorbit cu militarii”, a spus Nosatîi, răspunzând unei întrebări adresate de deputatul Alexandru Berlinschii.

În timpul rundei de întrebări și răspunsuri, Vladimir Voronin a propus ca toți deputații care nu au încă 50 de ani, inclusiv femeile, să efectueze serviciul militar timp de o lună, în perioada verii.

Ulterior, deputații PAS au aplicat articolul 108 din Regulamentul Legislativului, care prevede încheierea dezbaterilor, la inițiativa lui Dorian Istratii. Moțiunea simplă a fost respinsă cu 54 de voturi „contra” și 33 de voturi „pentru”.