Compania de stat Teleradio-Moldova (TRM) a fost în centrul unor controverse în ultimii ani, după numirea lui Vladimir Țurcanu în funcția de director general. Cheltuielile de protocol au depășit frecvent bugetele aprobate, iar angajații au reclamat abuzuri și concedieri ilegale. Deși Țurcanu susține că nu au fost încălcate legi, Curtea de Conturi a descoperit nereguli financiare grave, iar mai mulți foști angajați au dat instituția în judecată. Colegii de la Cu Sens vă spun într-o investigație „Interesele din spatele scandalurilor de la TRM”.
În ultimii patru ani, cheltuielile de protocol ale TRM au fost majorate anual, ajungând, în 2023, de la 119,8 mii de lei la 1,3 milioane de lei. În 2025, deja s-au depășit planurile pentru primele șase luni ale anului, cu 165,3 mii de lei cheltuiți față de cei 150 de mii prevăzuți. Aceste cheltuieli au fost incluse în rectificările bugetare anuale.
De asemenea, mai mulți foști sau actuali angajați ai instituției vorbesc despre un comportament nepotrivit al directorului general la locul de muncă. Acest fapt se reflectă și în numărul de plângeri în instanța de judecată împotriva Companiei Teleradio-Moldova în ultimii patru ani.
Mai exact, 13 angajați ai TRM au dat în judecată instituția publică. Unii dintre ei s-au plâns că ar fi fost eliberați nelegitim din serviciu. Printre ei, Oxana Busuioc-Toma, fosta șefă a Serviciului resurse umane, care a fost concediată la câteva luni de la numirea în funcție a lui Vladimir Țurcanu. Femeia a declarat în instanță că a fost demisă, în opinia ei, inclusiv, pentru că nu a „îndeplinit indicațiile ilegale ale directorului general privind eliberarea din funcție pe criterii politice și de altă natură a unor angajați nedoriți și incomozi acestuia”.
Prima instanță i-a dat câștig de cauză, pentru că a fost concediată din cauza unor sancțiuni disciplinare nefondate și a restabilit-o în funcție, obligând Compania Teleradio-Moldova să-i achite peste 100 de mii de lei sub formă de despăgubiri, prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
Iar o fostă angajată a TRM a menționat că însoțindu-l în deplasări pe Vladimir Țurcanu, a fost martoră când acesta făcea cumpărături de pe cardul corporativ:
„Tot felul de bomboane, nucușoare. Ce-și dorea, aceea își cumpăra omul, inclusiv, achitarea cinelor de pe cardul corporativ, alcool, bomboane de calitate înaltă, care ar fi putut să fie ca și cadou de reprezentanță, doar că era luat în drum spre casă. Adică, nu era în direcția țării în care plecam, dar spre casă”.
Țurcanu a confirmat existența cardului corporativ, care este pe numele său, însă a respins acuzațiile conform cărora l-ar fi folosit pentru cheltuieli personale. În legătură cu bonurile de plată care includ produse precum jeleuri, nucușoare și alcool, directorul a explicat că „alcool în cantități mari nu poate exista, deoarece avem achiziții de acest tip pentru protocol”. El a adăugat că produsele menționate ar putea fi destinate tot pentru protocol.
Cât despre scandalurile care au marcat activitatea instituției pe durata mandatului său, Țurcanu a declarat:
„Prima explicație ar fi rezistența din sistem. Avem oameni în instituție care n-au privit cu ochi buni reformele pe care le-am inițiat în urmă cu trei ani și jumătate, care s-au opus, care au avut ce pierde, influență, de exemplu, și alte avantaje pe care le-au avut înainte”.
Vladimir Ţurcanu a fost întrebat și despre activitatea unui fost angajat al instituției, Roman Pupez. Acesta a devenit în septembrie 2023 asistent medical la Compania Teleradio-Moldova. Mai mulți angajați ai instituției, care au dorit să rămână anonimi, susțin că nu l-au văzut niciodată pe Pupez la locul de muncă și nu li s-a prezentat oficial.
Țurcanu a explicat că Roman Pupez a fost angajat pe 1/2 de salariu și verifica starea de sănătate a șoferilor înainte ca aceștia să-și înceapă activitatea zilnică. De asemenea, a declarat că acesta a fost concediat recent, pentru că nu se prezenta la serviciu.
Cu toate acestea, în ziua interviului, Roman Pupez era încă angajat al TRM și urma să își încheie activitatea aproape două săptămâni mai târziu. Pupez spune că a plecat din proprie voință: „Oferta am aflat-o de la un cunoscut. Am înțeles că aveau nevoie de medic și am lucrat un an de zile. După aceea, m-am concediat din proprie dorință, pentru că nu dovedeam. Lucrul meu de bază este la Institutul de Medicină Urgentă, unde am lucrat pe 0,25 salariu, îmi pare că”.
Recent, Curtea de Conturi a realizat un audit la Teleradio – Moldova pentru a verifica felul în care instituția a gestionat resursele publice în perioada 2023-2024. Auditorii au constatat mai multe nereguli, printre care cheltuieli efectuate peste limitele aprobate și repartizarea netransparentă a veniturilor interne, posibile conflicte de interese și acordarea de stimulente salariale nejustificate. Mai mult, auditorii au depistat abateri de la lege la etapa de negociere și încheiere a contractului cu directorul general, Vladimir Țurcanu, prin care instituția și-a asumat compensații cu mai multe zerouri.
Șeful adjunct al Direcției generale de audit II din cadrul Curții de Conturi, Ion Sîrbu, a subliniat că practicile interne din cadrul Teleradio-Moldova (TRM) au ridicat semne de întrebare în ceea ce privește respectarea normelor legale:
„Din cauza subordonării reciproce dintre directorul general al TRM și președintele, și secretarul CSD, precum și din cauza practicii de negociere și încheiere a contractelor individuale de muncă între aceștia, contrar prevederilor normative în vigoare, TRM și-a asumat angajamente de plată în suma de 363,3 mii de lei la încetarea mandatului directorului general, precum și de circa 1,5 milioane de lei în caz de încetare a contractului individual de muncă înainte de încetarea mandatului acestuia”.
Menționăm că Teleradio-Moldova (TRM) deține televiziunile Moldova 1, Moldova 2, patru posturi de radio, dar și studioul de producție „Telefilm Chișinău”. Instituția are aproximativ 600 de angajați și un buget anual de circa 200 de milioane de lei, în mare parte, bani publici.
Mai multe detalii despre interesele din spatele scandalurilor de la TRM, dar și despre Revelionul European din noaptea dintre ani, care a costat 1,9 milioane de lei - aflați din investigația Cu Sens.
