15 noiembrie 2025, ora 17:30

Un cubanez și o moldoveancă - După 12 ani petrecuți în Mexic, au decis să-și continue povestea în Republica Moldova. Interpretul El Yass și soția sa Diana Pahomi trăiesc un adevărat scenariu de film. Au o familie frumoasă, doi copii și două țări care le-au devenit acasă. Au făcut cunoștință în orașul Cancún, iar de atunci sunt de nedespărțit.

Diana susține că poveste lor este despre puterea destinului și dragoste la prima vedere. Deși, inițial a plecat în Cuba cu un contract de muncă pe 6 luni, nu s-a gândit că va rămâne pentru 12 ani. 

„Ne-am întâlnit în Cancún, pe plajă. A fost o istorie interesantă, în momentul când ne-am văzut nu am făcut schimb de contact. A fost ceva în voia destinului. În acel moment nu știam cât de mare e Cancún ca oraș. Peste două luni ne-am întâlnit la oficiul de emigrări, întâmplător. În ziua aceea, nici eu nici el nu trebuia să fim acolo. Acolo ne-am văzut, tot oficiul a aflat că ne-am revăzut, pentru că din alt capăt a strigat: De data asta o să iau numărul tău de telefon”, își amintește Diana.

Povestea lor este încununată de trei nunți: „Prima în 2016, în Cuba pe malul Mării. A doua în 2017, la noi cu zăpadă și a treia a fost înregistrarea căsătoriei la oficiu”

Decizia de a se muta în Moldova a pornit de la El Yass, care susține că simțea nevoia de a fi susținut de către socrii, care i-ar fi putut ajuta cu copiii.

„Au apărut copiii și ne-am dat seama că suntem prea departe de bunei. Băieții aveau nevoie de bunei”, spune Diana.

În prezent, El Yass este la etapa când învață limba română. Frigul îi cam dă bătăi de cap, iar bucătăria moldovenească o adoră, în special plăcintele și găluștile. Totuși, răcitura nu i s-a dat pe gust.

„Suntem la etapa în care învățăm româna. Avem o motivație ca bârfele, vreau să știu ce spune soacra. Cel mai complicat e frigul, însă ne adaptăm. Bucătăria moldovenească e foarte bună. Ceea ce nu mănâncă sunt răciturile”, ne-a povestit interpretul.

07 decembrie 2025, ora 16:30

Pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Gaza, Betleemul a reluat tradiția aprinderii bradului de Crăciun, marcând revenirea festivităților publice în orașul considerat locul nașterii lui Iisus. După doi ani de restricții, comunitatea locală vede în acest gest un simbol al speranței și al dorinței de normalitate, transmite Digi24.

Timp de doi ani, în perioada războiului din Gaza, toate festivităţile publice de Crăciun au fost anulate în Betleem, în Cisiordania ocupată, locul în care creştinii consideră că s-a născut Iisus. Dar, după recentul armistiţiu, oraşul sfânt a decis că anul acesta festivităţile vor reveni, simbolizate de aprinderea tradiţionalului brad de Crăciun gigant din faţa bisericii istorice a Naşterii Domnului, relatează BBC. 

„Au fost doi ani grei de tăcere; fără Crăciun, fără locuri de muncă, fără muncă”, spune primarul din Betleem, Maher Canawati. „Toţi trăim aici din turism, iar turismul a scăzut la zero.” 

Primarul recunoaşte că ideea reluării festivităţilor nu a fost lipsită de controverse, având în vedere că suferinţa continuă în Gaza, inclusiv pentru membrii mici comunităţii creştine, mulţi dintre ei având rude în Betleem.

„Unii ar putea spune că nu este potrivit, iar alţii spun că este potrivit”, spune Canawati. „Dar, în adâncul sufletului meu, am simţit că acesta era lucrul corect de făcut, deoarece Crăciunul nu ar trebui niciodată oprit sau anulat. Acesta este lumina speranţei pentru noi.” 

Lumini colorate decorează străzile din Betleem 

„Suntem foarte fericiţi să avem bradul, în primul rând, şi să vedem străini în Betleem şi să putem sărbători Crăciunul în adevăratul său spirit”, spune Nadya Hazboun, designer local de bijuterii. „Aici a început totul, aşa că de aici putem transmite lumii mesajul despre ceea ce ar trebui să însemne cu adevărat Crăciunul. Şi anul acesta, dacă va fi un Crăciun paşnic, sper că va aduce un mesaj frumos pentru întreaga lume.” 

Oraşele vecine Beit Jala şi Beit Sahour intenţionează, de asemenea, să aprindă brazii de Crăciun în zilele următoare. Hotelurile, care au fost în mare parte goale în ultimii doi ani, au un aflux de rezervări din partea cetăţenilor palestinieni din Israel, precum şi a unor vizitatori străini. Deocamdată, magazinele de suveniruri din Betleem au puţini clienţi, iar în afara zidurilor de culoare crem ale Bisericii Naşterii Domnului, care datează din secolul al IV-lea, ghizii turistici stau în mare parte degeaba. Înainte de războiul din Gaza, locul era adesea plin de oameni.

Efectele războiului în Betleem 

În ultimii doi ani, şomajul a crescut vertiginos în Betleem. De la atacurile mortale conduse de Hamas asupra sudului Israelului în octombrie 2023, care au declanşat războiul, zeci de mii de muncitori palestinieni din Cisiordania au fost împiedicaţi să intre în Israel şi în aşezările sale pentru a munci. Între timp, funcţionarii publici au primit doar salarii parţiale de la Autoritatea Palestiniană (AP) care guvernează părţi din Cisiordania. AP se bazează pe veniturile fiscale colectate de Israel, pe care le reţine, în valoare de 1,76 miliarde de dolari, potrivit agenţiei ONU pentru comerţ şi dezvoltare. 

Israelul susţine că reţine fondurile deoarece AP efectuează plăţi către prizonierii palestinieni, ceea ce încurajează atacurile asupra israelienilor. Autoritatea, care a fost supusă presiunilor internaţionale pentru a efectua reforme, afirmă că a modificat recent sistemul său de asistenţă socială. Perspectivele economice sumbre arată că pentru mulţi creştini palestinieni, chiar dacă acum există evenimente publice şi slujbe religioase, Crăciunul va fi unul auster. Cu tensiuni încă în întreaga regiune, oamenii din Betleem spun că se roagă pentru pace şi speră ca turiştii să se întoarcă în locul unde se consideră că a început Crăciunul.