Tendința tinerilor de a se muta de la țară la oraș nu mai o noutate, dar puțini sunt cei care știu că, anual, între cinci și șapte mii de moldoveni procedează exact invers - renunță la aglomerația urbană în favoare liniștii din satele Moldovei. Cei mulți sunt orășeni care decid să revină la baștină după pensionare, dar și tineri care încearcă să dezvolte afaceri rurale.
„Din ’83 locuiesc permanent în Chișinău. Am prins vremurile când era puțin transport, dar și ultimii ani, când nu mai poți răsufla din cauza ambuteiajelor. Întârzii mereu la serviciu, peste tot este aglomerație, oamenii se îmbulzesc, fiecare încearcă să se strecoare înaintea celuilalt. Din acest motiv mă atrage tot mai mult viața la țară -acolo e mai bine. Iată uitați-vă”, a menționat primarul Coropceni, Telenești, Ion Harea.
„La țară aerul e curat și bun, mai ales că a plouat foarte bine azi. Mă simt minunat, e un aer care îți dă sănătate sufletului”, a subliniat soția primarului, Maria Harea.
Ion Harea este originar din Coropceni, raionul Telenești. Ca și alți tineri, în perioada industrializării sovietice, a plecat la Chișinău. Deși a absolvit Colegiul de Telecomunicații, a muncit mulți ani ca și electrician. Acum un an, după ce s-a pensionat a decis să revină la baștină. Și-a cumpărat o căsuță bătrânească și spune că deși e multă muncă le face pe toate din plăcere.
„Eu, după ce am ieșit la pensie, nu puteam să rămân acolo, pentru că nu ai ce face. Aici, în sat, ieși afară, mai lucrezi o bucată de pământ, avem grădină, avem vie, avem de lucru pe deal, găini”, a punctat bărbatul.
Expresia „mai bine fruntaș la sat decât codaș la oraș” i se potrivește foarte bine lui Ion Harea, care la Chișinău a fost electrician, iar în sat a ajuns să fie primar.
„N-am visat niciodată în viața mea la asta, niciodată. Oamenii m-au dorit, iar eu le mulțumesc din suflet, pentru că am venit aici pentru sat, ca să fac ceva bun, nu pentru mine. Pentru mine voi reuși oricum să fac ce pot”, a menționat primarul.
Primărița este mândră și spune că nu merge la Chișinău decât cu treabă.
„Chiar nu m-aș întoarce. Eu merg în oraș doar dimineața - am făcut 40 de minute de la Stăuceni până în centru. Dar aici, la sat, ies afară și mă văd cu unul, cu altul pe drum, mai merg la magazin. —Sunt mai zâmbitori oamenii la țară? —Da, sigur”, a subliniat a subliniat soția primarului, Maria Harea.
Totuși, demografii observă că cei care se gândesc să se mute la țară caută o casă în jurul orașelor.
„Migranții interni din municipiul Chișinău, de regulă, pleacă către localitățile rurale din raioanele din vecinătate, cum ar fi Ialoveni, Criuleni, Orhei, Strășeni sau Anenii Noi. Iar din ar categoria de varsta si interese este diversa. municipiul Bălți, către Sângerei sau Glodeni”, a punctat demograful Vitalia Ștîrba.
Iar cei care migrează spre sate fac parte din categorii de vârstă și interese diverse, de la studenți până la pensionari.
„O bună parte din migranții care pleacă din orașe spre sate sunt absolvenții instituțiilor de învățământ, dar și antreprenori care optează pentru dezvoltarea unei afaceri, în localitatea de baștină. Totodată, în migrația internă oraș - sat sunt implicați și proaspeții pensionari. Oamenii, care după o activitate îndelungată în câmpul muncii își schimbă locul de trai, în localitatea de baștină”, a mai menționat demograful.
Potrivit Recensământului din 2024, mai mult de jumătate dintre moldoveni locuiesc în sate. Statisticile arată, însă, că trendul se poate inversa. Anul trecut de exemplu, spre oraș au migrat 11.000 de moldoveni, în timp ce la țară s-au mutat cel mult 7.000.
