18 noiembrie 2025, ora 14:00

Vicepreședintele interimar al Judecătoriei Comrat, Igor Botezatu, și vicepreședintele Judecătoriei Anenii Noi, Andrei Mocanu, au promovat evaluarea externă desfășurată de Comisia Vetting. Raportul de evaluare a fost aprobat cu 10 voturi „pentru” de către Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de astăzi.

Deciziile pot fi atacate în termen de 15 zile la Curtea Supremă de Justiție.

Igor Botezatu a început activitatea în sistemul judiciar al Republicii Moldova în 2011, când a fost numit judecător la Judecătoria Vulcănești. În 2013, a fost desemnat pentru a exercita interimatul funcției de președinte al Judecătoriei Vulcănești, pe care a ocupat-o până în 2017, când a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Comrat, funcție pe care a exercitat-o timp de patru ani. În 2021, a preluat interimatul funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Comrat, după vacanța funcției respective, iar din decembrie 2021, printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu, acesta ajunge să exercite funcția de președinte al Judecătoriei Comrat.

La rândul său, Andrei Mocanu a început activitatea în sistemul judiciar al Republicii Moldova în 2015, când a fost numit judecător la Judecătoria Anenii Noi pentru un termen de cinci ani. În 2016, a fost transferat în funcția de judecător la Judecătoria Anenii Noi, o instanță nou-creată, începând cu 1 ianuarie 2017. În 2020, a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

În 2022, Andrei Mocanu a fost reîncadrat în funcția de judecător și vicepreședinte al Judecătoriei Anenii Noi. În același an, i-a fost acordat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului minor până la împlinirea vârstei de 3 ani, între 7 mai 2022 și 1 martie 2025.

 „În calitate de judecător cu o experiență de peste zece ani, îmi doresc ca, odată finalizat exercițiul de vetting, atât în rândul magistraților, cât și al cetățenilor, să crească încrederea în actul de justiție”, a declarat acesta la finalul ședinței de audiere în cadrul Comisiei Vetting.

13 decembrie 2025, ora 18:00

Zilele trecute, jurnaliștii de investigație de la Recorder din România au publicat o anchetă despre situația gravă din justiția de peste Prut: presiuni politice asupra justiției, cai troieni din sistemul magistraturii, dosare pe înalți demnitari de stat compromise de procurori sau de procese de judecată interminabile. Investigația a avut ecouri și la Chișinău, iar mulți s-au întrebat dacă nu cumva și la noi e la fel. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre crocodilii justiției moldovenești care au ajuns să prindă muște. 

În Republica Moldova, situația din justiție nu arată cu mult mai bine decât cea din România. În ultimii patru ani, Procuratura Anticorupție și PCCOCS nu au livrat niciun dosar în privința vreunui demnitar de stat în exercițiu. Din această perspectivă, avem o constantă în justiție. Dosarele vin după ce demnitarii pierd puterea, nu când o dețin. E adevărat, am avut și câteva excepții - dosarele Metalferos pornite în era lui Voronin împotriva directorilor numiți de comuniști. Pe Filat încătușat pe când era deputat din coaliția de guvernare, niște viceminiștri de la Interne și Economie, săltați pe sus pe timpul lui Plahotniuc. Din 2019 încoace, am avut câteva dosare care cumva au atins activitatea ministrului Andrei Spânu, dar despre ele nu se mai aude nimic. În rest, aresturile și dosarele au țintit doar unii procurori și judecători în funcții. 

E adevărat, procurorii anticorupție au instrumentat în ultimii ani mai multe zeci de dosare legate de finanțarea ilicită a unor partide și de corupție electorală. Am avut și condamnări de deputați pentru astfel de crime. Legea procuraturii spune însă în mod clar că acești crocodili trebuie să prindă miniștri și viceminiștri, deputați, șefi de agenții de stat, conducători de întreprinderi de stat, judecători și procurori. La acest capitol, avem restanțe serioase. Crocodilii noștri, prind muște, vorba fostului șef DNA, Daniel Morar. 

Se întâmplă lucruri inexplicabile pe domeniul luptei cu marea corupție. Procuratura Anticorupție s-a închis aproape de tot după plecarea Veronicăi Dragalin și a adjunctului său Octavian Iachimovschi. Gata cu conferințele, emisiunile, aparițiile publice la forumuri. E tăcere totală, chiar dacă problemele instituționale despre care nu contenea să vorbească fosta șefă rămân nerezolvate. Fără sediu, fără echipă, fără echipamente și fără voce. Guvernul pur si simplu se încăpățânează să nu aplice normele unei legi adoptate încă în 2024 și angajamentele față de FMI privind capacitarea celei mai importante instituții de luptă împotriva corupției la nivel înalt. 

De ce procurorii nu mai prind marii corupți? E vorba de sabotaj, corupție sau demotivare? În ultimii patru ani, peste această instituție a scăpărat și tunat. Vetting, apropo promovat de 13 din cei 16 procurori anticorupție verificați deocamdată de comisie. Comisia spune că sunt integri, în pofida percepției generale că acolo e cuib de corupție. Decuplare de CNA, care a lăsat instituția fără ochi, urechi și picioare. Un PACCO care atârnă ca sabia lui Damocles peste sistem, în pofida criticilor din sistem, ale experților și din societatea civilă. Fără a exclude cazuri de sabotaj și corupție, în mod cert în instituție planează o mare demotivare. Mai ales după ce dosare ca cel al lui Igor Dodon sunt reluate de la zero în judecată, pe ultima sută de metri înainte de pronunțare. Iar dosarul unei figuri-cheie în furtul miliardului, Grigore Gacikevici, de zece ani este pe rolul primei instanței și de un an judecătorul îl audiază pe inculpat! Asemenea artificii juridice nu au mai existat.   

Vă spun Verde-n ochi: nicio democrație nu rezistă fără crocodili care vânează bivoli. Altfel riscăm să devenim și noi un paradis al infractorilor.