25 noiembrie 2025, ora 17:06

Vicepreședintele Oficiului Teritorial Anenii Noi al fostului partid Șor a fost condamnat la 4 ani și 6 luni de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis. Acesta a fost găsit vinovat de complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii politice. Instanța a mai dispus confiscarea a peste 2,9 milioane de lei în beneficiul statului.

Pe lângă asta, timp de 4 ani, inculpatul nu poate desfășura activități financiare și contabile în cadrul formațiunilor politice, precum și să activeze în calitate de membru al unui partid politic.

Executarea pedepsei cu închisoare va începe de la momentul reținerii, iar termenul pedepsei complementare va fi calculat de la începerea executării pedepsei principale.

De asemenea, magistrații au menținut măsura preventivă a arestului preventiv și anunțarea în căutare a inculpatului.

Potrivit unui comunicat emis de Judecătoria Chișinău, s-a stabilit că, între 23 iulie și 20 octombrie 2022, inculpatul, în calitate de vicepreședinte al organizației teritoriale Anenii Noi a formațiunii, ar fi participat la finanțarea ilegală a partidului, fiind conștient că era sprijinit de un grup criminal condus de Ilan Șor, primind o sumă totală de 2.906.018,06 de lei.

Între 18 septembrie și 16 octombrie 2022, inculpatul ar fi gestionat evidența persoanelor care protestau non-stop în cadrul „Orășelului schimbării” din fața Parlamentului, achitând fiecăruia dintre cei 15 participanți câte 100 de dolari pe zi, în total 43.500 dolari, echivalentul a 846.030 lei conform cursului oficial din acea perioadă.

La confiscarea banilor în folosul statului, s-a ținut cont și de sumele încasate de la alte persoane implicate în infracțiune. De asemenea, s-a menținut sechestrul asupra a 6 bunuri imobile și a unui automobile.

Cauza penală a fost examinată în perioada 24 iunie - 25 noiembrie 2025, fiind judecată de un magistrat specializat în cauze de corupție și altele conexe. Au avut loc 28 de ședințe de judecată, în cadrul cărora s-au analizat probele și a fost pronunțată sentința.

Sentința poate fi atacată în termen de 15 zile la Curtea de Apel Centru.

13 decembrie 2025, ora 18:00

Zilele trecute, jurnaliștii de investigație de la Recorder din România au publicat o anchetă despre situația gravă din justiția de peste Prut: presiuni politice asupra justiției, cai troieni din sistemul magistraturii, dosare pe înalți demnitari de stat compromise de procurori sau de procese de judecată interminabile. Investigația a avut ecouri și la Chișinău, iar mulți s-au întrebat dacă nu cumva și la noi e la fel. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre crocodilii justiției moldovenești care au ajuns să prindă muște. 

În Republica Moldova, situația din justiție nu arată cu mult mai bine decât cea din România. În ultimii patru ani, Procuratura Anticorupție și PCCOCS nu au livrat niciun dosar în privința vreunui demnitar de stat în exercițiu. Din această perspectivă, avem o constantă în justiție. Dosarele vin după ce demnitarii pierd puterea, nu când o dețin. E adevărat, am avut și câteva excepții - dosarele Metalferos pornite în era lui Voronin împotriva directorilor numiți de comuniști. Pe Filat încătușat pe când era deputat din coaliția de guvernare, niște viceminiștri de la Interne și Economie, săltați pe sus pe timpul lui Plahotniuc. Din 2019 încoace, am avut câteva dosare care cumva au atins activitatea ministrului Andrei Spânu, dar despre ele nu se mai aude nimic. În rest, aresturile și dosarele au țintit doar unii procurori și judecători în funcții. 

E adevărat, procurorii anticorupție au instrumentat în ultimii ani mai multe zeci de dosare legate de finanțarea ilicită a unor partide și de corupție electorală. Am avut și condamnări de deputați pentru astfel de crime. Legea procuraturii spune însă în mod clar că acești crocodili trebuie să prindă miniștri și viceminiștri, deputați, șefi de agenții de stat, conducători de întreprinderi de stat, judecători și procurori. La acest capitol, avem restanțe serioase. Crocodilii noștri, prind muște, vorba fostului șef DNA, Daniel Morar. 

Se întâmplă lucruri inexplicabile pe domeniul luptei cu marea corupție. Procuratura Anticorupție s-a închis aproape de tot după plecarea Veronicăi Dragalin și a adjunctului său Octavian Iachimovschi. Gata cu conferințele, emisiunile, aparițiile publice la forumuri. E tăcere totală, chiar dacă problemele instituționale despre care nu contenea să vorbească fosta șefă rămân nerezolvate. Fără sediu, fără echipă, fără echipamente și fără voce. Guvernul pur si simplu se încăpățânează să nu aplice normele unei legi adoptate încă în 2024 și angajamentele față de FMI privind capacitarea celei mai importante instituții de luptă împotriva corupției la nivel înalt. 

De ce procurorii nu mai prind marii corupți? E vorba de sabotaj, corupție sau demotivare? În ultimii patru ani, peste această instituție a scăpărat și tunat. Vetting, apropo promovat de 13 din cei 16 procurori anticorupție verificați deocamdată de comisie. Comisia spune că sunt integri, în pofida percepției generale că acolo e cuib de corupție. Decuplare de CNA, care a lăsat instituția fără ochi, urechi și picioare. Un PACCO care atârnă ca sabia lui Damocles peste sistem, în pofida criticilor din sistem, ale experților și din societatea civilă. Fără a exclude cazuri de sabotaj și corupție, în mod cert în instituție planează o mare demotivare. Mai ales după ce dosare ca cel al lui Igor Dodon sunt reluate de la zero în judecată, pe ultima sută de metri înainte de pronunțare. Iar dosarul unei figuri-cheie în furtul miliardului, Grigore Gacikevici, de zece ani este pe rolul primei instanței și de un an judecătorul îl audiază pe inculpat! Asemenea artificii juridice nu au mai existat.   

Vă spun Verde-n ochi: nicio democrație nu rezistă fără crocodili care vânează bivoli. Altfel riscăm să devenim și noi un paradis al infractorilor.