26 noiembrie 2025, ora 14:17

Autoritățile Republicii Moldova au înmânat o notă de protest ambasadorului agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov. Diplomatul a fost întâmpinat la ieșirea din sediul Ministerului Afacerilor Externe de drona care s-a prăbușit pe acoperișul unei case din raionul Florești.

video: fb/1TV

Autoritățile au solicitat explicații privind „aceste acțiuni absolut inadmisibile”, subliniind faptul că „ele reprezintă o încălcare gravă a suveranității Republicii Moldova și o amenințare directă la adresa securității naționale și regionale”.

De asemenea, Ministerul „a reiterat apelul către Federația Rusă de a evita orice acțiuni care pun în pericol securitatea țării noastre și de a respecta cu strictețe normele internaționale, precum și suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”.

La rândul său, Oleg Ozerov a negat acuzațiile, declarând că „nimic nu este demonstrat” și punând la îndoială faptul că drona ar fi rămas fără benzină și ar fi căzut pe acoperiș, aducând ca argument faptul că foaia de ardezie a acoperișului nu a fost deteriorată.

„Voi singuri credeți în asta?”, a întrebat retoric Ozerov, aducând cu sine o poză de la fața locului.

„Nu există nici drone, nici dovezi. Există ceea ce se numește zâmbetul pisicii din Cheshire, dar pisica nu există. De aceea, să vorbim despre ceea ce nu am văzut și în legătură cu care nu există niciun fapt, din păcate, nu putem”, a mai declarat diplomatul.

TV8.md amintește că în total, ieri dimineață, șase drone au traversat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova. Acestea au fost detectate de sistemele de supraveghere din dotarea Armatei Naționale. O dronă de tip Gerbera, un model rusesc, a căzut pe acoperișul unei case din localitatea Cuhureştii de Jos, raionul Florești. 

Experții explică faptul că aceste drone sunt proiectate astfel încât, atunci când rămân fără alimentare, să coboare și să aterizeze singure, nu să se prăbușească brusc. În plus, tehnologiile de bruiaj și de control al zborului sunt concepute tocmai pentru a reduce riscul de accidente.

Prin urmare, ambasadorul agreat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul de Externe de la Chișinău. 

Și anterior, bucăți de drone au căzut în Republica Moldova. De exemplu, în februarie 2025, un dispozitiv a ajuns pe un teren agricol lângă satul Ciumai, raionul Taraclia, iar alta a explodat pe un câmp, la aproximativ 1,5 kilometri de Ceadîr-Lunga. În noiembrie 2024, o dronă a fost găsită în apropierea localității Fîrlădeni din raionul Căușeni, iar alta în perimetrul Arenei Chișinău.

De asemenea, în septembrie 2023, spațiul aerian al Moldovei a fost încălcat. O rachetă a ajuns în grădina unui locuitor din satul Chițcani, stânga Nistrului.„Am crezut că este un accident rutier. Dacă ar fi explodat, ar fi nivelat cu pământul 5-6 case. Geniștii mi-au urat la mulți ani”, a spus acesta atunci.

14 decembrie 2025, ora 16:32

2025 pare să fi fost un an cu succes pentru familia lui Vasile Popa, până nu demult director al Serviciului Pază și Protecție de Stat. A dobândit un automobil, dar și un apartament nou. Ba mai mult, a reușit să-și acopere datoriile de circa două milioane de lei indicate în declarația de avere pentru anul trecut.

În declarația depusă la ANI, la încetarea mandatului, Vasile Popa indică venituri salariale de la SPPS de aproximativ 822.000 de lei, sumă care include și o remunerare pentru proiect. În același timp, în document este trecută o donație de 120.000 de euro. 

Fostul director SPPS a declarat și venituri din pensie - circa 150.000 de lei, indemnizație pentru creșterea copiilor de aproximativ 10.500 de roni, dar și din darea în arendă și chirie a unor proprietăți - 5.350 de euro.

Soția sa, Zinaida Popa, a obținut de la începutul anului venituri din salarii la Primăria Chișinău - 89.100 de lei și Moldexpo - circa 580.000 de lei. În declarație sunt trecuți și bani făcuți de aceasta din arende - aproximativ 24.000 de euro.

La capitolul bunuri imobile, familia Popa declară un teren intravilan de circa 87.000 de lei și altul moștenit, dar și două terenuri agricole și unul extravilan. Totodată, soții Popa dețin o casă de 114,2 metri pătrați, dobândită în 2018, evaluată la peste un milion de lei. 

În listă figurează și două apartamente cumpărate în ultimii doi ani, ambele de 145.000 de euro: unul de 74 de metri pătrați, achiziționat în 2024, și unul de 88 de metri pătrați, achiziționat în 2025. Totodată, în declarație apar două apartamente preluate prin contract, fiecare evaluat la 169.200 de lei. Plata nu a fost efectuată, potrivit contractului. Vasile Popa a mai trecut pe numele său o casă moștenită, dar și un spațiu comercial de circa 38.000 de lei.

În anul 2025, soția lui Vasile Popa și-a cumpărat un automobil Avatr 07, fabricat în 2024, estimat la aproximativ 618.000 de lei. Totodată, familia deține o mașină agricolă K-701 din 1964, evaluată la 50.000 de lei. 

În declarația de avere sunt indicate și cinci conturi bancare, pe care sunt păstrați aproximativ 7.200 de euro și circa 270.000 de lei. Menționăm că în document nu se regăsesc și creditele de aproape două milioane de lei, contractate de la o bancă din Moldova.

TV8.md amintește că președinta Maia Sandu a semnat pe 11 noiembrie un decret privind eliberarea din funcție a lui Vasile Popa, dar și a directorului adjunct de la SPPS, Vitalie Lupașcu.

Anterior, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, declara că mai mulți angajați ai Serviciului Protecție și Pază de Stat ar fi implicați în piramida financiară TUX, care s-a prăbușit recent lăsând fără bani zeci de mii de moldoveni. Informația, însă, nu a fost confirmată oficial. Într-o emisiune recentă, soția lui Vasile Popa a negat că acesta ar fi avut vreo legătură cu schema financiară.

Vasile Popa, numit director SPPS acum doi ani, a fost bodyguardul Maiei Sandu, care i-a și oferit gradul de general-maior. Popa a fost numit în funcția de director adjunct al SPPS în decembrie 2020, iar la 1 noiembrie 2023 a devenit director al aceleiași instituții.

Precizăm că în vara anului 2019, Serviciul Pază și Protecție de Stat a fost trecut din subordinea Parlamentului în cea a Președinției.