Doar patru din zece moldoveni cu vârsta aptă de muncă lucrează, adică puțin peste 40%. Asta arată datele recensământului efectuat anul trecut. Este o cifră alarmantă, mai ales dacă ne uităm la țările Uniunii Europene, unde rata de ocupare depășește 75%.
Diferențe și în ceea ce privește domeniile de activitate. Dacă la oraș, oamenii sunt angajați preponderent în sfera serviciilor, la sate agricultura rămâne principala sursă de venit. Chișinăul și Bălțiul absorb majoritatea angajaților, în timp ce raioanele Briceni, Nisporeni și Dondușeni rămân cu tot mai puțini oameni apți de muncă și cu semne evidente ale îmbătrânirii populației, transmite 1TV.
Recensământul din 2024 arată diferențe mari între oraș și sat. În mediul urban, aproape jumătate din populație are un loc de muncă, în timp ce la sate doar o treime sunt angajați.
Dacă e să ne referim la moldovenii cu vârstă aptă de muncă aflați în țară, Recensământul arată că sunt peste 860.000 de persoane. Doar că aproximativ 80.000 nu au un job - ceea ce înseamnă o rată a șomajului de circa 9-10%.
Cei mai mulți moldoveni lucrează în sfera serviciilor - aproape 68%, urmați de industrie cu 15%, construcții cu 10%. Agricultura, cândva pilonul satelor moldovenești, aproape a dispărut ca angajator major. Doar 7,6 % din forța de muncă se regăsește în acest sector.
Și diferențele pe sexe sunt foarte semnificative: bărbații lucrează mai mult în agricultură și construcții, în timp ce femeile sunt majoritare în sectorul serviciilor.
Recensământul mai arată că implicarea pe piața muncii diferă mult și între etnii. Dintre cei care s-au prezentat români, mai bine de 52% au un loc de muncă. În rândul celor care se declară moldoveni, rata de ocupare este de 44%, iar la bulgari și ruși - de 43%. La polul opus sunt romii - doar 22% din reprezentanții acestei etnii sunt activi economic. În ceea ce privește șomajul, cele mai mari dificultăți se regăsesc tot în comunitatea romă, unde peste 13% nu au un loc de muncă. Urmează găgăuzii, cu puțin peste 5%, și ucrainenii, cu aproape 4,6% șomeri.
Iar dacă privim pe regiuni, municipiile sunt motoarele pieței muncii, iar raioanele mici rămân vizibil în urmă. În Chișinău, rata de participare la forța de muncă depășește 56%, iar la Bălți ajunge la 50%. Peste medie se află și raioanele Ialoveni, Criuleni și Strășeni, cu valori de aproximativ 45-46%.
În restul raioanelor cifrele sunt sub media națională de 44%. Cei mai puțini angajați sunt în Briceni, doar 28% din populația aptă de muncă, în Nisporeni sunt 33%, iar în Dondușeni- 34%. Explicația este că aceste zone sunt afectate mai mult de fenomenul îmbătrânirii populației și de lipsa locurilor de muncă.
