Ridicați de pe stradă, judecați în instanțe ilegale și ținuți în închisori fără ca cineva să răspundă pentru asta. În lipsa unor mecanisme eficiente, cazurile deținuților politici arată nu doar brutalitatea regimului separatist de la Tiraspol, dar și vulnerabilitatea cetățenilor de pe malul drept.
O direcție în cadrul cancelariei de stat cu 15 funcții, condusă de un viceprim-ministru, denumită Biroul politici de reintegrare. Aceasta este singura structură instituțională din Republica Moldova, responsabilă de soluționarea conflictului transnistrean.
Potrivit, avocatei Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, țara noastră nu dispune de instituții care să elaboreze politici practice de reintegrare, să monitorizeze regiunea și să asigure securitatea cetățenilor. Respectiv, se ajunge în situații în care oameni sunt răpiți în plină zi, chiar în capitală, iar candidați la parlamentare sunt reținuți ilegal de structurile de forță separatiste:
„Statul nu duce evidența, nu deține informații despre câți cetățeni în general sunt sau câte persoane, nu neapărat cetățeni, câte persoane în general sunt deținute în stânga Nistrului. Nu mai vorbesc din ce motive pentru că ei nu au cum să știe pentru că nimeni nu monitorizează.”
Săptămâna trecută, după peste trei ani de detenție ilegală în stânga Nistrului, activistul Vadim Pogorlețchi a fost eliberat. El fusese reținut la sfârșitul lui august 2022, după ce ar fi fotografiat o unitate militară din Tiraspol. Pentru acest gest și pentru criticile la adresa regimului, a fost acuzat de „înaltă trădare de patrie” și de „negarea rolului pozitiv al forțelor ruse de menținere a păcii”, iar pretinsa instanță la condamnat la 16 ani de detenție.
„Acest regim se comportă ca un regim, hai să spunem așa, într-adevăr unul terorist care ia ostatici persoane. Le țin acolo și în cazul în care o persoană are o evaluarea publică, să spunem așa, negociază anumite subiecte. Apare întrebarea. Da cine face așa? Cine se comportă așa. Oare ce regim se comportă în halul ăsta?”, a explicat Nicoleta Hriplivîi.
După calvarul din închisorile transnistrene, cei care reușesc să iasă la libertate se lovesc de o altă provocare - reintegrarea în comunitate, în lipsa unui suport real din partea statului. Or, în Republica Moldova, nu există o lege care să prevadă statutul de deținut politic, respectiv nici serviciile sociale de care ar putea beneficia.
„Dacă vine în Chișinău, statul nu-i oferă absolut nimic. Deci să vină unde? Statul nu oferă nici adăpost, nici un ajutor temporar social, nici asistență medicală gratuită. Deci statul RM în partea dreaptă a Nistrului nu oferă absolut nimic, deoarece legea nu prevede. De exemplu, dacă o persoană vine în Chișinău, nici măcar nu există un telefon în afară de adresa și contactele biroului de reintegrare care se află în guvern. Deci un om cui să i se adreseze? Numai la poliție și procuratură, și Promo-LEX bineînțeles. Atât.”
Solicitat de TV8 să comenteze situația deținuților politici, Biroul Politici pentru Reintegrare a declarat că, în condițiile accesului restricționat în stânga Nistrului, doar câțiva cetățeni au fost eliberați din detenția ilegală, prin eforturile comune ale autorităților statului și al partenerilor internaționali:
„Situația cetățenilor încarcerați ilegal în regiunea transnistreană este abordată constant pe platformele procesului de negocieri pentru reglementarea transnistreană. Fiecare caz individual este analizat pentru a interveni în funcție de necesitățile victimei și pentru a-i acorda suportul solicitat.”
Totodată, Biroul a punctat promovarea unor modificări legislative privind reabilitarea victimelor infracțiunilor săvârșite de exponenți ai structurilor din regiunea transnistreană și facilitarea accesului la servicii de suport. Instituția a subliniat și cooperarea cu alte structuri ale statului, dar și suportul organizaților nonguvernamentale în vederea implementării proiectelor de asistență direcționate spre necesitățile foștilor deținuți ilegal.
