Liderul de la Kremlin Vladimir Putin a cerut din nou Kievului să își retragă trupele din teritoriile pe care Rusia le revendică, adică până la frontiera cu Moldova și România, amenințând că, în caz contrar, războiul va continua, sfidând tentativele SUA de a face pace. Pe de altă parte, președintele american Donald Trump crede că Putin dă semne că „ar vrea să vadă războiul încheiat”. Între timp, Rusia a atacat Ucraina două rachete şi 138 de drone. Totuși, peste jumătate dintre ucraineni spun că sunt gata să iasă în stradă dacă Kievul va face concesii „inacceptabile” în fața Moscovei.

Un alt sondaj realizat în nouă țări UE arată că mulți europeni consideră că există un risc ridicat al unui război cu Federația Rusă și îl văd pe Donald Trump într-o lumină proasă. Între timp, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat joi că, dacă UE va confisca activele rusești înghețate, Moscova ar putea considera măsura drept un act ce legitimează declanșarea războiului. Mai mult, NATO este inamicul Rusiei și trebuie tratat ca atare, a declarat Medvedev. Germania mută avioane de luptă în Polonia după recentele incursiuni ale Rusiei în spaţiul aerian NATO.

UPDATE Referirea lui Putin la „Novorossia”, despre care a mai vorbit în trecut, arată că revendicările Moscovei nu se opresc la Donbas, ci acoperă o zonă mult mai mare din Ucraina, la care ideologii și oficialii Kremlinului au mai făcut referire anterior. Aceasta include întreaga regiune Odesa, care ar aduce Rusia la gurile Dunării și la granița cu România, scrie Institutul pentru Studiul Războiului, un think-tank cu sediul la Washington, scrie Ziare.com.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin este „responsabil moral” pentru otrăvirile cu Noviciok din 2018, care au dus la moartea unei femei britanice nevinovate, a concluzionat joi o anchetă oficială, scrie Politico. 

Aeronava președintelui ucrainean Volodimir Zelenski ar fi fost vizată luni seară de un incident serios de securitate, după ce mai multe drone de tip militar au pătruns în zona de excludere aeriană din apropierea Aeroportului Dublin, chiar în intervalul în care avionul liderului ucrainean urma să aterizeze. Informația a fost dezvăluită de publicația irlandeză The Journal, care citează surse din structurile de securitate.

UPDATE Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a avertizat pe liderii europeni că SUA ar putea fi pe cale să „trădeze” Ucraina, avertismentul fiind transmis în timpul unei convorbiri telefonice în aceştia discutau despre strategii de protejare a Kievului, potrivit transcriptului acelei conversaţii scurs către presă, relatează Politico.

UPDATE Invadatorii ruși iau ilegal copii din teritoriile ocupate în Ucraina și îi transferă, mai nou, în „lagăre de reeducare” din Coreea de Nord, a atras atenția, într-o audiere în Senatul SUA, experta în justiție internațională de la Centrul Regional ucrainean pentru Drepturile Omului, Katerina Rașevska, potrivit Suspilne.

UPDATE În orașul ucrainean Melitopol, oamenii sunt dați afară din propriile case. Funcționarii ruși din teritoriile ocupate creează așa-numite comisii pentru identificarea locuințelor „fără stăpân” și îi lasă fără case pe cei care au fugit de război. Sunt însă și situații când unii proprietari se trezesc peste noapte fără locuință casă, deși nu au plecat nicăieri. Cazurile sunt tot mai des mediatizate atât de presa ucraineană, cât și de cea rusă, transmite 1TV.

UPDATE România ar trebui să reziste singură câteva săptămâni în cazul unei invazii ruse, potrivit Bloomberg. Virgil Bălăceanu, general (r.), a spus joi, în direct la Digi24, să „lăsăm Statul Major al Apărării să se pronunțe”, precizând că mobilizarea trupelor NATO poate dura până la 10 zile pentru primul val: „Vorbim de etape diferite, de la 10 la 30 de zile, de la 30 la 180 de zile”, a afirmat acesta. 

UPDATE Premierul belgian Bart de Wever a avertizat că presiunea exercitată de UE pentru confiscarea activelor rusești înghețate ar putea declanșa represalii severe din partea Moscovei, adăugând că va bloca inițiativa dacă statele membre ale UE nu vor accepta să suporte împreună riscurile, relatează Kyiv Post.

UPDATE Reînnoirea eforturilor pentru un acord de pace care să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei vine într-un moment de vulnerabilitate acută pentru Kiev și de oportunitate incontestabilă pentru Moscova. Prezentată ca o cale pragmatică pentru a pune capăt luptelor, propunerea se dezvăluie, în schimb, ca un efort extrem de politizat al Kremlinului de a-și consolida câștigurile, de a fractura Ucraina pe plan intern și de a reconfigura peisajul de securitate al Europei în avantajul pe termen lung al Rusiei. Potrivit New York Times, se discută deja despre un acord format din „4 pachete”, scrie Gândul.

UPDATE Niciodată în istoria recentă a Statelor Unite nu a existat o ruptură atât de pronunțată între poziția unui președinte și opinia publică pe un subiect major de politică externă. Americanii nu vor implicare militară în alte conflicte, iar Trump spune același lucru. Numai că diferențele apar acolo unde contează cel mai mult: în modul în care fiecare vede finalul războiului din Ucraina și consecințele lui pe termen lung, scrie The Hill. Pentru Trump, războiul pare doar încă o criză în care poate juca rolul negociatorului providențial. O oprire „umanitară” a ostilităților, indiferent de costurile pentru ucraineni, i-ar cimenta ambițiile: să intre în istorie ca laureat al Nobelului pentru Pace, alături de Theodore Roosevelt sau Henry Kissinger, potrivit Adevărul.

UPDATE Zeci de mii de oameni au rămas fără energie electrică şi încălzire în sudul Ucrainei după atacurile ruse din timpul nopţii asupra oraşului Herson şi asupra celui mai mare port maritim al Ucrainei, Odesa, au anunţat joi autorităţile locale şi compania de energie, relatează Reuters.

UPDATE Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, se va întâlni joi, la Miami, cu șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, Rustem Umerov, pentru discuții, a confirmat Casa Albă, relatează BBC.

UPDATE Numărul polonezilor dispuși să-și apere țara este în scădere, arată un sondaj de opinie. Doar patru din zece polonezi sunt acum pregătiți să ia armele, potrivit unui nou sondaj. Sondajul IBRiS realizat pentru postul de radio Radio Zet a arătat că 43,2% dintre polonezi sunt dispuși să-și apere țara dacă aceasta ar fi amenințată de război, în scădere față de 49,1% în urmă cu două luni, scrie TVP World.

UPDATE Iuri Ușakov, consilierul lui Vladimir Putin care a participat la negocierile de marți de la Moscova cu reprezentanții Statelor Unite, susține că SUA au promis să țină cont de poziția Moscovei. El a dat mai multe declarații după întâlnirea de la Kremlin, în care a spus cum au decurs discuțiile și ce subiecte s-au abordat: aderarea Ucrainei la NATO a fost „una dintre întrebările cheie”, scrie Digi24.

UPDATE Într-o serie de declarații recente, patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse a susținut că soldații ruși care luptă – și mor – în Ucraina nu încalcă porunca „Să nu ucizi”, ci îndeplinesc o datorie sacră: apărarea patriei. În reinterpretarea sa, uciderea lor nu este etichetată drept crimă, ci „apărarea patriei”, participarea lor este o „faptă eroică plăcută lui Dumnezeu”, iar chiar și moartea lor în luptă este o cale către iertarea păcatelor, arată o analiză a Institutului Rober Lansing Această opinie este mai mult decât o declarație politică controversată – ea reprezintă o inovație teologică radicală. Ea se îndepărtează brusc de secole de învățături morale creștine în ortodoxie, catolicism și protestantism, scrie Digi24.

UPDATE Omul de afaceri austriac Bernd Bergmair, fost acţionar majoritar al grupului MindGeek, compania din spatele site-urilor Pornhub, RedTube şi YouPorn, a contactat Trezoreria SUA pentru a-şi exprima interesul în achiziţionarea unor active internaţionale ale companiei ruse sancţionate Lukoil, au declarat două surse apropiate discuţiilor, citate de Reuters, transmite News.ro. 

UPDATE Marea Britanie și Finlanda vor opera împreună o flotă de fregate în Atlanticul de Nord, menită să “vâneze submarinele rusești”. Un acord în acest sens ar urma să fie semnat joi, potrivit Agerpres, care citează AFP.

UPDATE Veniturile Rusiei din petrol şi gaze au scăzut semnificativ în noiembrie, a anunţat Ministerul de Finanţe, ceea ce scoate în evidență presiunile în creştere asupra bugetului federal, în urma sancţiunilor, a cotațiilor scăzute la țiței şi a aprecierii rublei, informează publicaţia Moscow Times, potrivit Agerpres.

UPDATE Un moment rar de unitate morală în Congres redefinește transferul în masă al copiilor ucraineni de către Rusia ca o campanie de ștergere a identității – și semnalează o presiune crescândă asupra Casei Albe pentru a înăspri politica SUA cu privire la Kremlin, scrie Kyiv Post. Nu se întâmplă des ca senatorii din Capitol Hill să renunțe la armura partizană. Dar miercuri, senatorii și reprezentanții ambelor partide au făcut exact acest lucru când s-au confruntat cu unele dintre cele mai tulburătoare mărturii ale războiului: răpirea sistematică, reeducarea și militarizarea copiilor ucraineni de către Rusia. Ceea ce a început ca o audiere a Subcomisiei pentru alocări bugetare a Senatului a devenit rapid ceva mai apropiat de o acuzare bipartizană – a tacticii Rusiei și, potențial, a oricărui efort diplomatic viitor care nu acordă prioritate returnării copiilor. Tonul a fost fără echivoc: nu a fost o consultare politică. A fost trasă în timp real o linie morală roșie, scrie Digi24.

UPDATE Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, l-a îndemnat joi în mod insistent pe omologul său chinez, Xi Jinping, să conlucreze pentru a pune capăt războiului din Ucraina şi pentru a corecta dezechilibrele comerciale, în timpul unei vizite cu mare pompă la Beijing, informează joi AFP, conform Agerpres.

UPDATE În fața opoziției Belgiei față de un împrumut amplu de reparații pentru Ucraina, Ursula von der Leyen a oferit garanții ample menite să permită deblocarea activelor rusești. O decizie finală ar urma să fie luată pe 18 decembrie, când liderii UE se vor reuni în cadrul Consiliului European. Dacă nu se ajunge la un acord, UE va recurge la datorii comune, potrivit Euronews.

UPDATE Mai mult de jumătate dintre ucraineni afirmă că sunt pregătiți să protesteze dacă autorităţile de la Kiev acceptă concesii considerate inacceptabile în negocierile cu Moscova, arată un sondaj Info Sapiens pentru New Europe Center. Totuși, doar puțin peste 40% se declară mai hotărât împotriva cedărilor teritoriale, scrie Spotmedia. Sondajul, realizat în perioada 5-26 noiembrie pe un eșantion de 1.000 de adulți, arată că 51,4% dintre ucraineni ar fi gata să iasă în stradă pentru a protesta dacă autorităţile ar face concesii „de neconceput” pentru ţară. În schimb, 44,3% dintre respondenţi afirmă că nu ar protesta, iar 4,4% sunt indeciși.

UPDATE Forţele Aeriene germane (Luftwaffe) au pus în serviciu prima parte a scutului antirachetă cu rază lungă de acţiune de tip Arrow – desfășurat pentru prima oară în afara Israelului -, menit să consolideze apărarea antiaeriană europeană împotriva amenințării Rusiei, relatează AFP.

UPDATE Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat miercuri că atacurile „extrem de înfricoșătoare” din ultimele zile asupra tancurilor petroliere legate de Rusia, în Marea Neagră, amenință siguranța tuturor din regiune. El a adăugat că aceste atacuri arată că războiul din Ucraina se extinde, potrivit Reuters. 

UPDATE SBU, Serviciul de Securitate al Ucrainei, a anunțat miercuri seară că toate dronele sale maritime ”Sea Baby” au fost identificate, că nu s-a pierdut niciuna și, de asemenea, niciuna nu a intrat în apele teritoriale românești, anunță Reuters, potrivit Agerpres. În Marea Neagră, în ultimii patru ani, au fost contracarate aproximativ 150 de mine marine, dintre acestea, 7 au fost distruse de Forțele Navale Române, după cum se menționează în comunicatul MApN.

UPDATE Mai multe avioane de luptă germane Eurofighter Typhoon au decolat joi de la baza aeriană Nörvenich, lângă Köln, îndreptându-se către baza aeriană poloneză Malbork, la sud-est de Gdansk, pentru a consolida flancul estic al NATO, scrie Digi24.

UPDATE Moscova ia în considerare măsuri de represalii împotriva Insulelor Feroe după ce parlamentul feroez a adoptat o lege care conferă guvernului autoritatea de a interzice companiilor de pescuit rusești accesul în apele sale teritoriale, a anunțat joi Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, potrivit Reuters.

UPDATE Ucraina, care vizează exporturile de petrol ale Rusiei în timp ce Moscova bombardează rețeaua sa electrică, și-a asumat responsabilitatea pentru un atac cu drone maritime asupra a două tancuri goale care se îndreptau spre un port rus săptămâna trecută. Însă a negat orice legătură cu un alt incident petrecut marți, în care un tanc sub pavilion rus încărcat cu ulei de floarea-soarelui a declarat că a fost atacat de drone, scrie Reuters.

UPDATE Forțele de apărare antiaeriană ale Ucrainei au neutralizat 114 din cele 138 de drone cu care ocupanții ruși au atacat ţara în noaptea de miercuri spre joi. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, începând cu miercuri seară, de la ora 18:00, rușii au atacat cu două rachete balistice Iskander-M și cu 138 de drone Shahed, Gerbera și alte tipuri. Aproximativ 85 din numărul total de drone au fost de tip Shahed. Atacul aerian a fost respins de aviație, trupele de rachete antiaeriene, unitățile de război electronic și sistemele fără pilot, precum și de grupurile mobile de foc ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei, scrie Rador.

UPDATE Președintele american Donald Trump susține că întâlnirea de la Moscova dintre emisarul și prietenul său Steve Witkoff și Vladimir Putin a fost „foarte bună” și că liderul rus ar vrea „să pună capăt războiului” din Ucraina, deși acesta din urmă a respins așa-zisul plan de pace, relatează AFP. „Ce rezultă din acea întâlnire? Nu pot să vă spun, pentru că este nevoie de doi ca să dansezi tango”, a spus Trump, citat de ABC News. El a subliniat că drumul spre un acord rămâne complicat.

UPDATE Polonia se confruntă cu un nou val de migranți ucraineni, în special tineri bărbați, după ce Kievul a relaxat restricțiile de călătorie. În doar câteva luni, un număr uriaș de ucraineni între 18 și 22 de ani au intrat în țară, iar cererile pentru protecție temporară au atins niveluri record. Schimbarea demografică din rândul comunității ucrainene din Polonia este vizibilă, iar intențiile de a rămâne pe termen lung devin tot mai clare, scrie TVPWorld.

UPDATE Vladimir Putin insistă că nu va renunța la teritoriile ucrainene pe care le-a cucerit. Liderul de la Kremlin a cerut din nou Kievului să își retragă trupele din teritoriile pe care Rusia le revendică, amenințând că, în caz contrar, războiul va continua. „Rusia va elibera Donbasul și Novorossia fie prin mijloace militare, fie prin alte mijloace”, a declarat Vladimir Putin într-un interviu acordat canalului de televiziune India Today, înaintea vizitei sale oficiale în India, referindu-se la un teritoriu care se întinde până la granița cu România și Republica Moldova. „Totul se reduce la asta. Fie eliberăm aceste teritorii prin forța armelor, fie trupele ucrainene părăsesc aceste teritorii și încetează luptele acolo”, a subliniat Putin, citat de agenția publică rusă Tass. Putin a declarat că întâlnirea sa de marți cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner a fost „foarte utilă” și că s-a bazat pe propunerile discutate cu președintele Donald Trump în Alaska, dar a subliniat că găsirea unei soluții la „criza din Ucraina” este o sarcină dificilă. Putin a transmis Europei că „ar trebui să se implice în soluționarea conflictului din Ucraina, în loc să împiedice procesul”, a mai scris TASS. Novorusia este un concept istoric și politic folosit în Rusia pentru a desemna o parte din sudul și estul Ucrainei, teritorii care în secolul XVIII au făcut parte din Imperiul Rus. Termenul a fost reactivat după 2014 de propaganda Kremlinului și de liderii separatiști pro-ruși pentru a justifica pretenții teritoriale asupra regiunilor ucrainene precum Donețk, Lugansk, Herson sau Odesa.

UPDATE Cel de-al doilea radar achiziționat de Armata Națională va ajunge în țară în câteva luni și va fi funcțional de la jumătatea anului viitor. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării Anatolie Nosatîi. Radarul va fi mai performant și va putea detecta țintele periculoase pe o rază mult mai extinsă decât în prezent. În paralel, autoritățile caută să achiziționeze și un sistem de apărare, capabil să doboare drone, dar și alte ținte militare care intră ilegal în spațiul nostru aerian.

UPDATE Trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și ginerele președintelui, Jared Kushner, se vor întâlni, joi, la Miami cu secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov. Negociatorii lui trump vor discuta cu Umerov despre posibilele modalități de soluționare pașnică a războiului din Ucraina, scrie AP, citat de Gândul.

UPDATE Liderul de la Kremlin a cerut din nou Kievului să își retragă trupele din teritoriile pe care Rusia le revendică, amenințând că în caz contrar, războiul va continua, scriu Reuters și Tass, potrivit Hotnews.

UPDATE Dușman al Europei - așa îl văd aproape jumătate dintre europeni pe Donald Trump, arată un sondaj făcut în nouă țări. 48% dintre respondenți consideră președintele american reales o amenințare pentru continent. Sondajul a fost realizat pentru platforma de dezbatere Le Grand Continent, cu sediul la Paris. Jumătate dintre oameni consideră că riscul unui război cu Rusia este ridicat în următorii ani, notează news.ro.

UPDATE Un jurnalist de la postul ucrainean TSN, Dmitro Svyatnenko, a vorbit la Paris cu fiica nelegitimă a lui Vladimir Putin, Yelizavet Krivonogich, care folosea tot un pașaport pe nume Jelizavet (Liza) Rudnov. În timpul unui scurt schimb de replici, a întrebat-o pe femeie despre acțiunile tatălui ei. Inițial, a fost vorba de întrebări. „Din păcate, nu vă pot ajuta în niciun fel. Îmi pare foarte rău”, a anunțat ea ulterior.

UPDATE Liderul Ceceniei, Ramzan Kadîrov, s-a arătat disponibil să înceapă un război cu țările europene, care „se va termina repede” și nu „în favoarea lor”, relatează publicația ucraineană Focus.

UPDATE Așadar, ce ar putea sili Rusia să pună capăt conflictului? Potrivit analiștilor, în lipsa unor presiuni mai serioase, cum ar fi niște sancțiuni dure impuse de Administrația Trump, o atare decizie ar depinde de economie și de situația de pe front. Deși, în ambele sectoare, Rusia întâmpină greutăți, niciuna dintre situații nu oferă Statelor Unite un avantaj suficient în vederea continuării tratativelor – acesta fiind cel de-al treilea demers al președintelui Trump în sprijinul păcii, scrie NYT, citat de G4media.

UPDATE Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev a declarat joi, 4 decembrie 2025, că, dacă Uniunea Europeană va confisca activele ruseşti înghețate, Moscova ar putea considera acest gest ca fiind echivalent cu un act ce justifică războiul, scrie NewsWeek.

UPDATE După aproape cinci ore de tratative purtate marți de negociatorii americani și ruși pe tema încetării războiului din Ucraina, nu s-a semnalat nicio cale de ieșire. Potrivit declarațiilor unui negociator rus, președintele Vladimir V. Putin a criticat propunerile. Înaintea tratativelor, el chiar a declarat că ar dori să intre în război cu aliații europeni ai Ucrainei care au colaborat pentru a o susține pe plan financiar și militar, scrie marele cotidian american New York Times, citat de Rador.

UPDATE Vizita președintelui Putin în India are loc la două zile după întâlnirea de la Moscova cu delegația americană condusă de trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner. Liderul rus a descris întrevederea drept una amplă, în care “fiecare punct al propunerilor de pace” a fost analizat în detaliu. El a precizat că Rusia nu este de acord cu unele dintre punctele prezentate de Washington, dar a catalogat procesul drept “o sarcină dificilă”, potrivit agenției TASS. Președintele american Donald Trump a remarcat, la rândul său, că discuțiile au fost “foarte bune”, însă fără progrese semnificative.

UPDATE Zborurile rusești RSD369 şi RSD221, care au decolat joi de la Moscova cu destinaţia New Delhi şi îl transportă pe preşedintele rus Vladimir Putin şi delegaţia sa în capitala Indiei, sunt cele mai urmărite evenimente aeriene din lume pe platforma Flightradar24, care monitorizează în timp real traficul aerian la nivel mondial, transmite agenția de știri EFE, citată de  Agerpres.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin începe o vizită de două zile în India, într-un moment în care apelurile internaționale pentru încheierea războiului din Ucraina se blochează, iar New Delhi se confruntă cu presiuni crescânde din partea Statelor Unite din cauza relațiilor sale cu Moscova, notează AlJazeera, potrivit Mediafax. Vizita lui Putin în India reia summituri suspendate, pe fondul tensiunilor privind Ucraina, presiunilor SUA, schimbărilor din comerțul cu petrol și discuțiilor de apărare.