05 decembrie 2025, ora 23:15

În ultimii 10-15 ani, Republica Moldova a pierdut investiții de zeci de milioane de dolari și mii de locuri de muncă din cauza lipsei forței de muncă calificate. Vorbim despre linii de producere și chiar fabrici întregi. Situația s-ar putea schimba, însă, odată cu inaugurarea centrului „TechZone” - cel mai mare centru de instruire și inovare în inginerie din țară. Acesta va permite Moldovei să-și sporească potențialul investițional cu cel puțin 50%, transmite 1TV.

Potrivit administratorului Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu, deschiderea „TechZone” are o importanță națională, în condițiile în care tehnologiile avansează foarte rapid, iar lipsa specialiștilor este o problemă tot mai mare.

„De multe ori ne întrebau direct, uitați-vă, noi am dori de exemplu după pandemie o companie care produce aparate de cafea au vrut să aducă investiția din China. Au vrut să închidă fabricile din China și au vrut să investească 50 de milioane de euro, dar au întrebat: voi aveți competențe în producerea pieselor prin masă plastică prin injecție? Or noi n-am avut nici la colegiu, nici la universitate, nicăieri. Am avut corporații mari gen „MAGNA” care au vrut să construiască 2 fabrici, aveau nevoie de prelucrarea de metal, iarăși din lipsa acestor competențe i-am ratat. 

În primul rând, ne dorim pentru companiile noastre autohtone să-și crească capacitățile pentru că sunt businessmani care își doresc să investească, au bani, dar au fost cazuri când au cumpărat echipament modern, n-au găsit forță de muncă calificată și au renunțat, vândut acest echipament”,  a menționat administratorul ZEL „Bălți”, Marin Ciobanu.

La Bălți vor fi instruiți anual peste 300 de elevi și studenți și încă 150 de angajați din companii, în programe moderne de educație duală, cu durată între o lună și jumătate de an. Accentul cade pe partea practică - formatorii spun că tinerii vor lucra direct pe echipamente industriale, pentru a deprinde abilități reale, până când gesturile lor vor deveni un reflex.

„Avem aici nu doar laserul acesta, dar avem și alte echipamente de tăiere cu laser pe nemetale sau avem chiar și echipament de sudură cu laser sau curățire a materialelor ca să arătăm întregul ciclu unde se pot folosi aceste tehnologii. Anume pe practică! Să știe să apese de 100 de ori acel buton, să știe de câteva ori să-și configureze profilele, să-și configureze tot și el să pregătească toate astea nu c-a citit undeva, dar el chiar să stea la calculator, la echipament și să-l pregătească, să înțeleagă meniul și să facă lucrul ăsta anume până i se bate mâna. Să fie într-adevăr, să zicem așa pregătit ca să aibă un fel de memorie musculară deja”, a subliniat formatorul Sergiu Candraman.

„Tehnologia pe care am adus-o astăzi aici este una nouă, echipamentul pe care îl vedem aici va fi încadrat în cadrul acestui centru TechZone din Zona Economică Liberă. Va putea a fi utilizat atât pentru educație și școlarizarea viitorilor ingineri, dar și pentru parteneriate cu diferite firme locale. Cu ajutorul acestui echipament putem capta geometria pieselor pe care vrem fie să le verificăm prin control dimensional, fie să le reproducem prin procesul de inginerie inversă”, a punctat partenerul și fondatorul Paul Ghiorghiță.

TechZone găzduiește și Clusterul Național Automotive & Mechatronic, format din 32 de companii și instituții de învățământ. Aici se va decide cum se modernizează programele de studii, câte stagii practice sunt necesare și cum poate fi ajutată industria autohtonă să devină furnizor credibil pentru marile lanțuri de producție. 

Platforma a fost deschisă cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova și al partenerilor internaționali, printre care Societatea Germană pentru Cooperare Internațională, Guvernele Statelor Unite, Suediei și Regatului Unit. Un efort comun pentru ca „high-tech” să însemne, tot mai des, și „made in Moldova”.

05 decembrie 2025, ora 22:48

Cei 27 de martori propuși de Vladimir Plahotniuc, pentru „a face lumină” în dosarul fraudei bancare vor fi citați în curând la judecătorie. Vor avea curaj să-l toarne pe Plahotniuc? - se întreabă analistul politic Ilian Cașu, convins că adevărata miză este dacă foștii „parteneri” ai oligarhului vor depune mărturie împotriva lui. În timp ce Cașu e sceptic, președinta ALDE, Arina Spătaru, și deputatul PAS, Igor Chiriac, spun că au încredere în justiția din Moldova și speră că procesul nu va fi tergiversat, iar martorii vor fi protejați de autorități. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

Ilian Cașu vede „paharul pe jumătate gol” și consideră că infracțiunile care i se incriminează, precum furtul miliardarului, au fost comise în haită.

„E ușor previzibil ce vor spune cei care au fost într-o barcă cu Plahotniuc (...) Crimele care i se incriminează au fost comise în haită (...) Eu nu văd cum ăștia îl vor turna pe Plahotniuc”, a menționat analistul politic.

În același timp, pentru Cașu, o altă miză a procesului ține de întoarcerea banilor furați în caznaua statului: „Accentul trebuie pus pe întoarcerea banilor furați de la cetățenii Republicii Moldova. Suma furată, plus o penalitate”.

„Eu prefer să cred în justiție, prefer să cred în judecători. Sper că aceste alegeri au fost bine gândite”, a declarat Arina Spătaru, referindu-se la lista de 27 de martori ai apărării selectați de instanță din totalul de 160 de persoane solicitate de avocații lui Plahotniuc.

„Listă impunătoare (...) Sper că nu au să se eschiveze, că nu este o modalitate de a tergiversa acest proces (...) Le doresc să fie protejați în calitate de martori, să doarmă liniștiți că nu pățesc nimic, să aibă încredere că dacă îl denunță pe șeful lor, au să primească protecția cuvenită și statul va avea grijă de integritatea lor, inclusiv corporală”, a mai subliniat lidera ALDE.

Iar secretarul Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități din Parlament, Igor Chiriac, speră că „acest număr de martori vor fi audiați într-un termen rezonabil, restrâns”.

„E o infracțiune de rezonanță deosebită. (...) Ne-a făcut de rușine în toată lumea furtul miliardarului”, a declarat Chiriac.

 TV8.md amintește că Vladimir Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27. 

Printre ei se numără: fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, ex-viceguvernatorii BNM, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță, fostul președintele al Parlamentului, Andrian Candu, ex-președintele interimar Marian Lupu, fostul premier Iurie Leancă. În listă apar și ex-deputați, precum Vladimir Andronachi, Sergiu Sîrbu, Oleg Reidman, Veaceslav Ioniță, Denis Ulanov, precum și fosta notară a învinuitului, Olga Bondarciuc.

Avocații inculpatului sunt de părere că reducerea considerabilă a listei persoanelor care iar demonstra nevinovăția acestuia este un abuz. 

„- 27 de martori nu sunt suficienți pentru a demonstra nevinovăția clientului dumneavoastră? - Sunt, dar va fi interesant dacă vom putea să îi aducem pe toți, de asta am prezentat o listă mai mare”, a declarat avocatul Lucian Rogac.

Procurorul de caz are și o explicație în privința deciziei instanței de a reduce numărul de martori. Ba mai mult, spune că unii din ei ar putea refuza să ofere declarații pentru a nu se autoincrimina. 

„Aproximativ o treime din acele persoane au calitate de învinuit sau inculpat în alte cauze care au elemente de conexitate cu frauda bancară. Aceste persoane au dreptul să refuze să dea declarații pentru a nu se autoincrimina. Deciziile aparțin lor. În cazul în care acceptă, acele declarații urmează a fi apreciate de către instanță de comun cu celelalte probe. Poziția acuzării este că acele declarații nu pot fi obiective”, a explicat procurorul Alexandru Cernei.

Vladimir Plahotniuc ar fi beneficiat de 39.282.000 de dolari și 3.518.000 de euro din furtul miliardului. Suma a fost dezvăluită în februarie 2023, la „Cutia Neagră”, de către procurorul general interimar de pe atunci, Ion Munteanu. Tot el declara că în opinia Procuraturii, ar exista suficiente probe pentru condamnarea lui Plahotniuc. Inculpatul riscă până la 20 de ani de pușcărie.

Pe lângă dosarul „Frauda bancară”, Plahotniuc este cercetat și în alte cauze penale. De exemplu, în dosarul „Metalferos”, acesta este învinuit de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. Potrivit acuzării, în perioada 2012-2019, compania de stat ar fi fost implicată într-o schemă prin care metalele erau vândute prin intermediul unor firme controlate din umbră, la prețuri reduse, iar ulterior revândute cu un adaos comercial de 27%. Prejudiciul estimat depășește 1,2 miliarde de lei. În iulie 2022, Judecătoria Chișinău a emis un mandat de arest în contumacie pe numele oligarhului, iar ulterior măsura a fost menținută de Curtea de Apel.

Numele lui Plahotniuc figurează și în dosarul denumit generic „Kuliok”, deschis după apariția imaginilor în care fostul președinte Igor Dodon primea o pungă de bani. Plahotniuc este acuzat de corupere activă în proporții deosebit de mari. Potrivit Procuraturii Anticorupție, Igor Dodon ar fi pretins și acceptat de la Plahotniuc și Iaralov o sumă cuprinsă între 600.000 și 1.000.000 de dolari. Banii erau destinați pentru finanțarea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv plata salariilor angajaților partidului.