07 decembrie 2025, ora 15:30

Deși beneficiază de finanțări europene, stânga Nistrului și UTA Găgăuzia rămân printre cele mai critice regiuni față de UE. Bruxelles-ul nu vede însă o contradicție, ci o oportunitate de apropiere. Într-un interviu pentru „Cutia Neagră”, ambasadoarea Iwona Piorko a explicat că reducerea polarizării se poate obține prin dialog direct cu oamenii și prin proiecte care aduc beneficii vizibile acestora.

„Cel mai important lucru este dialogul. Dacă vorbim despre regiunea transnistreană, cred că este foarte important să existe acest dialog între ambele maluri. Da, mă gândesc la autorități, dar mă gândesc și la oameni, știți, cred că ceea ce diferențiază această situație de situații similare din alte țări este faptul că oamenii se cunosc foarte bine. De pildă, dacă iei un taxi în Chișinău ai șanse mari să ai parte de un șofer bun din Tiraspol. Oamenii se cunosc, se respectă reciproc, și asta trebuie folosit ca avantaj”, a declarat Iwona Piorko.

Construirea încrederii în aceste regiuni trebuie să se întâmple în teritoriu, nu doar în birouri, a mai subliniat diplomata:

„În prima săptămână de când am venit în Republica Moldova, am promis că voi vizita fiecare regiune a țării și voi purta dialoguri, și asta fac. Sunt aici de numai trei luni, dar am vizitat deja destul de multe locuri, inclusiv Tiraspol, și la începutul anului viitor voi merge în Găgăuzia”.

Oficiala afirmă că există inițiative europene care arată deja rezultate concrete:

„Există inițiative foarte interesante. Am întâlnit, de exemplu, un centru de afaceri susținut de UE, plin de femei antreprenoare, apropo. Și ele se susțin reciproc, aceste femei de afaceri lucrează în diferite raioane, ici și colo, creează oportunități pentru oamenii din toată țara. Acestea sunt inițiative care merită sprijinite”.

Întrebată de ce zonele mai eurosceptice primesc finanțări mari de la UE, ambasadoarea a explicat că Bruxelles-ul nu condiționează sprijinul financiar de atitudinile politice:

„Nu există nicio contradicție. (…) Suntem cel mai mare donator pentru dezvoltare din lume. Ceea ce diferențiază asistența noastră de cea a altora este faptul că asistența noastră se bazează pe valori. Nu determinăm țările să-și crească datoriile, iar asistența noastră se bazează pe credința în drepturile omului și în durabilitate. Așadar, oriunde aducem bani, aducem și valorile noastre”.

Dacă UE ar evita tocmai regiunile vulnerabile, spune Piorko, diferențele s-ar adânci și mai mult:

„Dacă nu am finanța proiecte importante bazate pe aceste valori în locuri unde aceste valori ar putea avea încă nevoie de promovare, nu am face decât să accentuăm diferențele care există deja. (…) Poate că ceea ce lipsește - iar aici încerc să contribui la acest lucru - este o explicație exactă, clarificări, informații și încurajarea oamenilor să facă același lucru”.

Totodată, ambasadoarea UE a exclus scenariul unui proces de aderare separat pentru teritoriul controlat de autorități:

„Există o singură Republica Moldova și avem negocieri de aderare cu Republica Moldova. Susținem eforturile de reintegrare și ne așteptăm ca Guvernul să fie din ce în ce mai hotărât în această direcție. (…) Integrarea în UE și procesul de reintegrare sunt două procese foarte distincte, dar se întăresc reciproc. Integrarea în UE nu poate fi decât de ajutor”.

22 ianuarie 2026, ora 21:00

Republica Moldova ar putea deveni monedă de schimb în jocul marilor puteri pentru influența din regiune. Asta a lăsat să se înțeleagă președinta Maia Sandu, care a mai spus că lumea este incertă și periculoasă pentru țări mici, precum este Republica Molodova. În acest context, șefa statului a precizat că aderarea la Uniunea Europeană ar fi cea mai bună soluție pentru supraviețuire.

„Ordinea mondială cu care ne-am obișnuit timp de decenii pare să se destrame. Regulile acceptate la nivel internațional, care ofereau un grad de stabilitate și predictibilitate, nu mai sunt respectate la fel ca înainte. Principii fundamentale, precum respectarea granițelor și a suveranității, sunt puse sub semnul întrebării. 

În regiunea noastră, dar și pe întreg continentul, Rusia rămâne o sursă majoră de destabilizare. Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cea mai realistă strategie de supraviețuire și dezvoltare a Republicii Moldova ca parte a lumii libere. De asemenea, relația strategică cu România constituie un pilon central al securității, stabilității și dezvoltării, precum și pentru parcursul nostru european”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

Maia Sandu a sugerat că mizează pe alianțe puternice care să ne poată apăra, în caz de invazie, iar asta nu înseamnă că putem ignora modernizarea armatei. Șefa statului, care este și comandantul suprem al forțelor armate, spune că bugetul anual al apărării trebui dublat, ceea ce ar însemna alocarea unei finanțări echivalente cu un procent din PIB. Cu toate acestea, Maia Sandu nu planifică și majorarea efectivului de militari, ci mai degrabă de motivarea lor.

„Trebuie să vorbim mai serios despre salariile celor care sunt pe contract și despre alte condiții care să ne asigure că acești oameni vor rămâne, pentru că noi investim în instruirea lor. Tot efortul acesta pe care l-am făcut noi în ultimii ani ca să aducem echipamente moderne, ele trebuie mânuite de către cineva. Despre creșterea efectivului armatei nu vorbim de investiții în numărul pe care îl avem și despre sustenabilitatea acestui efort”, a subliniat șefa statului, Maia Sandu.

Experții politici consideră că îngrijorările autorităților sunt reale în condițiile în care marile puteri încearcă să împartă sferele de influență.

„Cu siguranță, orice scenariu trebuie luat în seamă, dar în lume nu există doar SUA sau Rusia, avem China, iar Moldova e aliat cu cel mai puternic bloc economic al lumii, UE. Declarațiile Maiei Sandu trebui privite într-o notă mai puțin apocaliptică, este și momentul unei treziri la realitate. Moldova nu își permite să joace la două capete. Este și o șansă pentru Republica Moldova să renunțe la această minciună a neutralității și să discute în mod serios necesitatea integrării într-o structură de securitate cum este NATO, în pofida divergenților dintre Washington și aliații săi, NATO este cea mai mare structură de apărare și reprezintă un garant și vedem că Federația Rusă nu a atacat direct nici un stat membru NATO”, a declarat pentru TV8 expertul în politică externă, Mihai Isac.

Comentatorul politic Corneliu Ciurea, însă, este de părere că autoritățile trebuie să fie pregătite și pentru scenariul de revenire a Republicii Moldova în sfera de influență a Rusiei:

,,Lucrurile trebuie spuse pe șleau, pentru că Maia Sandu a aprobat un ton evaziv. Sunt posibile diverse scenarii și un scenariu posibil este să revenim în sfera de influență a Federației Ruse, dar dacă se întâmplă acest scenariu, trebuie tratat nu cu frică și deznădejde, dar trebuie să fim pregătiți și de un asemenea scenariu, chiar dacă e calificat ca fiind cel mai rău. Moldova trebuie să aibă soluții de adaptare, confruntare, de dorit nu de confruntare că nu suntem pregătiți”.