08 decembrie 2025, ora 22:45

Astăzi a fost lansată platforma eViolenta.md — primul site din țară unde femeile pot găsi, la orice oră, informații și sfaturi de la specialiști despre violența online. Cei care au creat proiectul spun că pagina va fi un loc sigur și ușor de folosit pentru persoanele care au nevoie de protecție și sprijin, transmite 1TV.

Prin intermediul platformei eViolenta.md, femeile, dar și copiii pot primi consultații și sprijin de la specialiști într-un spațiu sigur. Autorii proiectului spun că acest site va fi un loc accesibil și de încredere pentru toate persoanele care au nevoie de protecție și suport.

„Acest site este un spațiu sigur pentru femei. Vrem ca acest serviciu să le ofere mai multă încredere. Să poată nu doar suna 24/7 la 080088008, dar să poată inclusiv scrie în cazul în care se simt mai confortabil pe chatul online care este disponibil pe această platformă”, a menționat directorul Centrului Internațional „La Strada”, Elena Botezatu.

„Astăzi, violența digitală este vizibilă și ea afectează femeile și fetele într-o proporție mult mai mare. Și cred că, aspectul cel mai complex este că deseori începe ca o violență domestică sau psihologică, pe urmă trece în online, pe urmă poate trece iarăși în offline și fenomenul devine destul de complex”,a subliniat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Potrivit unui sondaj național, realizat anul acesta, fiecare a treia femeie din Moldova s-a confruntat sau a fost martoră la violență digitală. Totuși, doar un sfert dintre victime aleg să raporteze cazurile de abuz online. Mai mult, 78% dintre femei nu știu cum să reacționeze în cazul comportamentelor nocive pe internet. 

Noua platformă eViolenta.md vine să ajute la recunoașterea și prevenirea violenței digitale, oferind instrumente de protecție și sprijin pentru persoanele afectate.

Oamenii susțin inițiativa și spun că lansarea platformei este un pas important, care poate ajuta femeile aflate în dificultate.

„Da, eu cred că aduce un folos, oferă o anumită protecție. Oamenii primesc informații. Mai întâi vine informația, apoi urmează acțiunea”.

„Cred că, dacă acolo sunt oameni reali, cărora chiar le pasă și nu răspund doar după un șablon, ca într-un call-center, atunci va fi un sprijin adevărat”. 

„Când o fată sau o femeie rămâne singură și se confruntă cu violență, și nu are unde să ceară ajutor, asta e o adevărată catastrofă. Dar atunci când știe că există o soluție, că are unde să se adreseze și cineva o poate sprijini, asta îi dă putere, cred eu. De aceea, această inițiativă este una foarte bună și sper să reușească”.  

„Nu toți sunt însă de aceeași părere. Alții pun la îndoială funcționalitatea reală a inițiativei și consideră că multe femei ar putea să se teamă să ceară ajutor sau, pur și simplu, să nu afle despre existența platformei”.  

„Ar fi grozav ca această platformă să aducă rezultate, desigur. Dar cred că nu toate femeile vor apela la ea. Poate ar trebui promovată mai mult, făcută cunoscută și explicată, ca oamenii să știe de existența ei și să nu se teamă să vorbească”.

„Sincer să fiu, am dubii. Cred că nimeni nu va apela la această platformă. Mi se pare că, în general, neîncrederea față de internet este tot mai mare.” „Eu cred că o să ajute dacă cineva o să lucreze cu oamenii, cineva trebuie să informeze oamenii. În legătură cu asta trebuie să fie un oarecare răspuns corect”.

„Sincer să fiu, am dubii. Cred că nimeni nu va apela la această platformă. Mi se pare că, în general, neîncrederea față de internet este tot mai mare.” „Eu cred că o să ajute dacă cineva o să lucreze cu oamenii, cineva trebuie să informeze oamenii. În legătură cu asta trebuie să fie un oarecare răspuns corect”.

Menționăm că în primele zece luni ale anului curent, organizația La Strada a raportat 67 de cazuri de violență digitală. Cele mai multe victime au fost femei, inclusiv 19 minore. De asemenea, printre victime s-au numărat și 8 bărbați. Potrivit autorilor proiectului, lansarea platformei eViolenta.md este un pas important pentru Moldova, care se apropie astfel de standardele europene de protecție a femeilor și de aplicarea prevederilor Convenției de la Istanbul.

07 februarie 2026, ora 18:00

Pînzari, Cojocaru, Constantinov, Tauber, Lozovan, Nesterovschi, sunt doar câteva nume ale unor condamnați la ani grei de închisoare care însă au reușit să evite pușcăria fugind din țară sau la Tiraspol. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre justiția din Moldova care reușește de minune să împace și capra, și varza, și lupul. 

În ultimele luni, au fost mai mult cazuri în care foști sau actuali demnitar au reușit să scape ca printre degete de închisoare. Fostul președinte al Adunării Populare din Găgăuzia Dmitri Constantinov a fugit în stânga Nistrului pe 25 decembrie, exact cu o zi înainte de a fi condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de putere și delapidarea a 46 de milioane de lei. Fostul șef al Poliției Naționale din perioada lui Plahotniuc, Alexandru Pînzari, a dispărut exact în momentul în care Poliția a venit cu mandatul de reținere și escortare la pușcărie, în dosarul angajărilor fictive la MAI. Oamenii legii presupun că tot în stânga Nistrului s-a refugiat. Fostul șef al Direcției nr.5 din cadrul Ministerului de Interne, Valeriu Cojocaru, a plecat, cu permisiunea judecătorului, tot înainte de a fi condamnat la 3 ani de închisoare în același dosar. Acum e în Germania și a anunțat că va cere azil politic. Exact după scenariul lui Gheorghe Cavcaliuc. Foștii polițiști sunt lideri la evadări.

Subiectul a revenit zilele trecute în atenția publică când, din cauza unor erori de interpretare a legii de către procuror și judecători, fostul democrat Vladimir Andronachi a scăpat de arest și s-a văzut la libertate, fără nicio interdicție de părăsire a țării. Andronachi a fost o figură importantă în ecosistemul financiar al oligarhului Vlad Plahotniuc. În ultimii cinci ani, Cutia Neagră Plus a publicat cel puțin 10 investigații care au demonstrat implicarea acestuia în câteva dintre cele mai mari scheme de delapidare a banilor cetățenilor - la procurarea energiei electrice de la Cuciurgan, și la fabricarea actelor de identitate pentru cetățeni. Andronachi s-a ocupat în 2018 de pregătirea evadării lui Plahotniuc, prin înstrăinarea activelor problematice ale acestuia și scoaterea banilor din țară. Andronachi nu a fost doar un simplu deputat democrat. El l-a asistat pe Plahotniuc în aproape toate fărădelegile comise. 

A fugit Andronachi din țară? Sursele mele spun că nu și probabil că nici nu o va face. Din 2023, când a fost eliberat sub cauțiune, contra unor garantii de 22 de mii de lei, și până în septembrie  2025, când a fost plasat din nou în arest preventiv, Andronachi ar fi putut fugi din Moldova de mii de ori, dar nu a făcut-o. Cea mai mare preocupare a acestuia în ultimii ani nu au fost, din păcate, dosarele penale cu care s-a ales. Andronachi și-a primit deja cea mai mare pedeapsă și, din nou din păcate, nu de la judecători. În ultimii ani, fostul său partener de afaceri Ruslan Berlinschi, pe care l-a folosit in 2021 pentru a-și pune la adăpost activele și companiile, l-a deposedat de toate acestea. Gurile rele spun că bărbatul a și colaborat intens cu procurorii pentru a-l înfunda pe Andronachi la mulți ani de pușcărie. Companiile lui Andronachi au fost băgate în proceduri de insolvabilitate, iar activele vor fi vândute. Andronachi va rămâne, probabil, fără nimic. Dar ceea ce mă preocupă cel mai mult e că noi vom rămâne fără nimic. În cazul condamnării acestuia la pușcărie, statul nu va putea recupera prejudiciul provocat. În timp ce noi urmărim artificii legale cu evadări și eliberări din arest, adevăratele scamatorii se fac în în umbră, prin lichefierea banilor și scoaterea lor în alte jurisdicții.

Evadări înaintea condamnării au fost întotdeauna și nu doar în Moldova. Cu siguranță, există lacune mari în lege care le permit hoților și criminalilor să fugă, fără ca cineva să poată fi considerat vinovat de asta. Exact ca în parabola cu capra, varza și lupul. O soluție care îi împacă și pe judecători, și pe procurori, și pe condamnați. În mod clar e nevoie de modificări în lege, dar și de o altfel de strategie de caz a procurorilor. Nu ne mai serviți rețineri cu mascați la început de investigații. Aresturile se aplică pe final, înainte de sentință, pentru a nu-i scăpa pe toți din țară.

Dar și mai important, e să înțelegem ce îi doare cel mai mult pe corupții ajunși în fața legii - libertatea și banii. Vă spun Verde-n ochi, în timp ce noi stăm cu ochii pe cătușele lor, ei pun la adăpost banii pe care ni i-au furat.