Fostul președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță, a fost prins cu avere nejustificată de peste un milion de lei. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis un act de constatare în acest sens și a transmis cauza în instanța de judecată. Între timp, dosarul în care Ion Druță este acuzat de îmbogățire ilicită e examinat în prima instanță încă din 2022.
Controlul a vizat perioada 2016-2019, atunci când Druță era judecător și, ulterior, președinte al CSJ. În acești ani, inspectorii de integritate au calculat că familia acestuia a cheltuit și a dobândit bunuri cu 1.157.054,62 lei mai mult decât putea demonstra legal prin venituri declarate.
Diferențele au fost constatate mai ales în 2017 - aproape 1,06 milioane de lei - și în 2018 - peste 96 de mii de lei. În această perioadă, pe numele fiicei și al socrilor lui Ion Druță au fost cumpărate apartamente și încăperi nelocative în Chișinău, iar ANI consideră că beneficiarul real al unei părți dintre acestea este fostul președinte al CSJ.
În punctul de vedere transmis către ANI, Ion Druță respinge acuzațiile și susține că ANI a greșit calculele. El spune că bunurile analizate nu sunt ale familiei sale, ci ale părinților soției și surorii sale, care au adus bani din munca peste hotare:
„Modalitatea de calcul a soldului patrimonial a fost viciată de o serie de interpretări greşite privind natura unor sume şi bunuri, care nu aparțin patrimoniului nostru. S-au reținut în mod nejustificat drept cheltuieli ale familiei noastre achizițiile efectuate de către părinții soției şi familia surorii mele. În consecință, nu pot fi asimilate cheltuielilor proprii şi nici reflectate în analiza patrimoniului personal. Tot astfel, bunurile procurate din mijloacele financiare ale părinților socri şi a familiei surorii mele, aflate în proprietatea lor exclusivă, au fost tratate eronat ca aparţinând familiei mele.
Subliniez faptul că la dosarul cauzei administrative se află toate actele justificative privind proveniența sumelor folosite de părinții socri şi sora mea, inclusiv contracte de vânzare-cumpărare şi înscrisuri contabile. Aceste documente confirmă fără dubiu că sumele respective nu au fost generate sau gestionate de subsemnat şi nu pot fi calificate ca elemente ale bugetului meu familial”.
Totodată, Druță afirmă că instanța trebuie să țină cont și de economiile familiei sale acumulate înainte de 2014.
Inspectorul de integritate a stabilit că o parte dintre explicațiile și documentele prezentate de Ion Druță au fost valabile, dar o altă parte nu a fost susținută cu dovezi suficiente, ceea ce a dus la confirmarea diferenței de avere.
În urma constatărilor, ANI a decis să trimită cauza în instanță, pentru confiscarea averii nejustificate. Ion Druță ar putea rămâne fără dreptul de a ocupa funcții publice sau de demnitate publică timp de 3 ani.
Cine este Ion Druță
Ion Druță și-a început activitatea în calitate de magistrat în anul 1994, la Judecătoria sectorului Botanica din Chișinău. După 12 ani, a fost promovat în funcția de președinte al aceleiași instanțe, funcție pe care a exercitat-o până în 2013, când a fost numit judecător la CSJ.
În 2018, a ajuns președinte al CSJ. Totuși, pe 25 iunie 2019, a fost eliberat din această funcție printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ca urmare a unei plângeri depuse de un judecător care îl acuza de presiuni și atacuri nejustificate. O lună mai târziu, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea CSM și l-a repus în funcție.
Învinuit într-un dosar de îmbogățire ilicită
Pe 2 octombrie 2019, la o zi după ce și-a depus cererea de demisie, Ion Druță a fost reținut pentru 72 de ore, fiind suspectat de îmbogățire ilicită. La ieșirea din sistem, el a primit și o indemnizație de 459.375 de lei.
Potrivit procurorilor anticorupție, în perioada anilor 2014-2019, în timp ce deținea funcția de președinte al CSJ și judecător al aceleiași instanțe, a obținut un șir de bunuri mobile și imobile, din mijloace bănești proveniența cărora nu poate fi justificată.
Mai exact, fostul magistrat ar fi încheiat contracte de vânzare-cumpărare, investiții în construcție, leasing, etc., prin intermediul rudelor, a organizat și dobândit bunuri imobile și mobile, pe care le deține prin intermediul lor, a căror valoare depășește substanțial mijloacele dobândite de el și membrii familiei sale.
Procurorii spun că ar fi vorba de bunuri imobile cu plăți declarate de circa 4,6 milioane de lei, dar care, dacă sunt calculate la prețurile de piață, ar ajunge la aproape 12,8 milioane de lei. În același timp, veniturile oficiale pe acei ani ar fi fost de aproximativ 830.000 lei pentru Druță și circa 610.000 de lei pentru soția lui.
În cadrul anchetei, a fost pus sechestru pe 5 spații nelocative, 2 spații locative și un automobil, evaluate în total la circa 12,8 milioane lei.
În vara anului 2022, dosarul penal intentat pe numele lui Ion Druță a fost transmis în judecată.
Lupta pierdută cu CSM
Ion Druță se numără printre cei patru judecători acuzați de îmbogățire ilicită, care au pierdut definitiv procesele inițiate împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, după ce instituția a eliberat acordurile pentru ca aceștia să fie cercetați penal, percheziționați și arestați.
Fostul președinte al Curții Supreme de Justiției a atacat CSM în instanță în septembrie 2019, solicitând anularea hotărârii prin care s-a permis cercetarea sa penală. Druță a motivat că ședința CSM a fost convocată cu abateri de la lege, fără ca el să fie notificat în scris despre inițierea procedurii și audiat de membrii CSM.
De asemenea, Ion Druță s-a plâns că CSM nu a făcut o analiză detaliată a faptelor invocate în sesizarea procurorului general și a desfășurat ședința cu ușile închise.
Pe 27 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea CSM prin care s-a eliberat acordul pentru urmărirea penală a judecătorului. Procuratura Generală și CSM au făcut recursuri la Curtea Supremă de Justiție, care au fost acceptate pe 20 decembrie 2024.
După pronunțarea decizii definitive, Ion Druță a declarat pentru TV8 că nu are nimic de comentat. „În țara asta se poate întâmpla orice”, a comentat scurt ex-președintele CSJ și a închis telefonul.
Dosar pe rolul primei instanțe din 2022
În perioada 8 septembrie 2022 - 5 decembrie 2025, în dosarul de îmbogățire ilicită în care este vizat fostul judecător Ion Druță au fost programate 39 de ședințe. Din acestea, 27 s-au desfășurat, dar au fost întrerupte, 9 nu au avut loc, iar 3 au fost amânate.
În cele 27 de ședințe întrerupte, instanța a audiat martori ai acuzării, apoi ai apărării, a dat citire declarațiilor martorilor deja depuse, a studiat materialele cauzei și corpurile delicte. În cinci cazuri, ședințele s-au întrerupt, pentru că s-a epuizat timpul alocat. Au existat și întreruperi la cererea avocaților sau a părților, iar într-o ședință procesul s-a oprit, deoarece inculpatul era internat în spital.
Din cele 9 ședințe care nu au avut loc, 4 nu s-au ținut fiindcă judecătorul era în concediu medical, 2 pentru că judecătorul era la seminar/instruire, iar 3 au fost contramandate.
Dintre acestea, două ședințe au fost amânate din lipsa martorilor, iar ultima ședință, preconizată pentru 5 decembrie 2025, nu a avut loc, fiindcă au absentat avocații inculpatului. Următoarea ședință este programată pe 11 februarie 2026.
Menționăm că pe parcursul carierei, Ion Druță a fost implicat în examinarea unor dosare controversate în care companii au solicitat despăgubiri considerabile din bugetul de stat. Printre acestea se numără și dosarul „Aroma-Floris”, în care CSJ a obligat CSM să admită solicitarea procurorului general privind pornirea urmăririi penale pe numele lui Druță pentru pronunțarea unei hotărâri contrare legii.
Un alt exemplu îl constituie decizia din aprilie 2015, prin care completul din care făcea parte a obligat Guvernul să achite companiei Basconslux SRL peste 14 milioane de lei drept cost al demolării Stadionului Republican în 2007, deși firma fusese selectată în lipsa unei licitații publice. În august 2015, vice-ministra Finanțelor, Maria Cărăuș, a sesizat CSM în legătură cu această hotărâre, iar CSM a constatat că completul de judecată - inclusiv Ion Druță - a încălcat normele imperative ale legislației.
De asemenea, numele său a ajuns de două ori în atenția Comisiei Naționale de Integritate (CNI), în 2014 și în 2015. În primul caz, CNI a concluzionat că declarația de avere a lui Druță nu conține abateri, iar în al doilea caz a depistat anumite încălcări, dar a stabilit că acestea nu au fost comise intenționat.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.
