10 decembrie 2025, ora 13:40

Fostul președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ) a fost prins cu avere nejustificată de peste un milion de lei. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis un act de constatare în acest sens și a transmis cauza în instanța de judecată.

Controlul a vizat perioada 2016-2019, atunci când Druță era judecător și, ulterior, președinte al CSJ. În acești ani, inspectorii de integritate au calculat că familia acestuia a cheltuit și a dobândit bunuri cu 1.157.054,62 lei mai mult decât putea demonstra legal prin venituri declarate.

Diferențele au fost constatate mai ales în 2017 - aproape 1,06 milioane de lei - și în 2018 - peste 96 de mii de lei. În această perioadă, pe numele fiicei și al socrilor lui Ion Druță au fost cumpărate apartamente și încăperi nelocative în Chișinău, iar ANI consideră că beneficiarul real al unei părți dintre acestea este fostul președinte al CSJ.

În punctul de vedere transmis către ANI, Ion Druță respinge acuzațiile și susține că ANI a greșit calculele. El spune că bunurile analizate nu sunt ale familiei sale, ci ale părinților soției și surorii sale, care au adus bani din munca peste hotare:

„Modalitatea de calcul a soldului patrimonial a fost viciată de o serie de interpretări greşite privind natura unor sume şi bunuri, care nu aparțin patrimoniului nostru. S-au reținut în mod nejustificat drept cheltuieli ale familiei noastre achizițiile efectuate de către părinții soției şi familia surorii mele. În consecință, nu pot fi asimilate cheltuielilor proprii şi nici reflectate în analiza patrimoniului personal. Tot astfel, bunurile procurate din mijloacele financiare ale părinților socri şi a familiei surorii mele, aflate în proprietatea lor exclusivă, au fost tratate eronat ca aparţinând familiei mele. 

Subliniez faptul că la dosarul cauzei administrative se află toate actele justificative privind proveniența sumelor folosite de părinții socri şi sora mea, inclusiv contracte de vânzare-cumpărare şi înscrisuri contabile. Aceste documente confirmă fără dubiu că sumele respective nu au fost generate sau gestionate de subsemnat şi nu pot fi calificate ca elemente ale bugetului meu familial”.

Totodată, Druță afirmă că instanța trebuie să țină cont și de economiile familiei sale acumulate înainte de 2014.

Inspectorul de integritate a stabilit că o parte dintre explicațiile și documentele prezentate de Ion Druță au fost valabile, dar o altă parte nu a fost susținută cu dovezi suficiente, ceea ce a dus la confirmarea diferenței de avere.

În urma constatărilor, ANI a decis să trimită cauza în instanță, pentru confiscarea averii nejustificate. Ion Druță ar putea rămâne fără dreptul de a ocupa funcții publice sau de demnitate publică timp de 3 ani.

TV8.md amintește că Ion Druță și-a început activitatea în calitate de magistrat în anul 1994, la Judecătoria sectorului Botanica din Chișinău. După 12 ani, a fost promovat în funcția de președinte al aceleiași instanțe, funcție pe care a exercitat-o până în 2013, când a fost numit judecător la CSJ.

În 2018, a ajuns președinte al CSJ. Totuși, pe 25 iunie 2019, a fost eliberat din această funcție printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ca urmare a unei plângeri depuse de un judecător care îl acuza de presiuni și atacuri nejustificate. O lună mai târziu, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea CSM și l-a repus în funcție. 

La scurt timp însă, Procuratura Generală a intervenit: pe 2 octombrie 2019, la doar o zi după ce magistratul și-a depus cererea de demisie, acesta a fost reținut pentru 72 de ore, fiind bănuit de îmbogățire ilicită.

În vara anului 2022, dosarul penal intentat pe numele lui Ion Druță a fost transmis în judecată, iar cauza se află și în prezent pe rolul primei instanțe.

Pe parcursul carierei, Ion Druță a fost implicat în examinarea unor dosare controversate în care companii au solicitat despăgubiri considerabile din bugetul de stat. Printre acestea se numără și dosarul „Aroma-Floris”, în care CSJ a obligat CSM să admită solicitarea procurorului general privind pornirea urmăririi penale pe numele lui Druță pentru pronunțarea unei hotărâri contrare legii.

Un alt exemplu îl constituie decizia din aprilie 2015, prin care completul din care făcea parte a obligat Guvernul să achite companiei Basconslux SRL peste 14 milioane de lei drept cost al demolării Stadionului Republican în 2007, deși firma fusese selectată în lipsa unei licitații publice. În august 2015, vice-ministra Finanțelor, Maria Cărăuș, a sesizat CSM în legătură cu această hotărâre, iar CSM a constatat că completul de judecată - inclusiv Ion Druță - a încălcat normele imperative ale legislației.

De asemenea, numele său a ajuns de două ori în atenția Comisiei Naționale de Integritate (CNI), în 2014 și în 2015. În primul caz, CNI a concluzionat că declarația de avere a lui Druță nu conține abateri, iar în al doilea caz a depistat anumite încălcări, dar a stabilit că acestea nu au fost comise intenționat.

10 decembrie 2025, ora 19:39

Procuratura Anticorupție a solicitat audierea lui Vladimir Plahotniuc și a consilierului său, Serghei Iaralov, ca martori ai acuzării în dosarul „kuliok”. Pe lângă completarea listei cu martori, procurorii au mai cerut şi anexarea mai multor probe la dosar. 

Magistraţii Curţii Supreme de Justiţie vor pune în discuţie aceste solicitări la următoarea şedinţă, care va avea loc la mijlocul lui ianuarie. Igor Dodon a lipsit de la proces azi, relatează TVR Moldova.   

În lista iniţială a martorilor acuzării din dosarul „kuliok” erau 15 persoane, inclusiv foşti politicieni şi funcţionari publici. La şedinţa de astăzi, procurorii anticorupţie au propus instanţei să fie audiaţi Vladimir Plahotniuc şi consilierul său, Serghei Iaralov, învinuiţi în alte cauze penale conexe dosarului lui Dodon.

Cei doi apar în filmarea în care se vede cum Igor Dodon primeşte de la Vladimir Plahotniuc o pungă în care se presupune că erau bani, probă importantă în dosarul „kuliok”. Potrivit procurorilor, cei doi pot fi audiaţi ca martori, dar legea le permite şi să refuze. Acuzatorii mai spun că Plahotniuc şi Iaralov au fost audiaţi şi la începutul lunii iunie 2019, după ce a apărut în spaţiul public filmarea şi a început ancheta.

„Numiții respectivi au fost audiaţi de către ofiţerii de urmărire penală de la Procuratura Anticorupţie pe aceste circumstanţe. Reieşind din procesele verbale prezentate în instanţă, au relatat în lux de amănunte că s-au întâlnit cu Igor Dodon, au discutat acele circumstanţe. Noi am considerat că este onest şi necesar ca instanţa să se convingă că nu este doar o alegaţie fără probă”, a declarat procuror de caz, Petru Iarmaliuc. 

Avocatul lui Igor Dodon, Petru Balan, a declarat că procurorii evită să ceară audierea lui Vladimir Plahotniuc și a lui Serghei Iaralov în dosar:

„Domnii procurori, straniu, nouă se creează impresia că nu cer audierea domnului Plahotniuc şi a domnului Iaralov. Ei cumva pasează responsabilitatea pe instanţă şi ca instanţa să-i întrebe dacă vor. Dar nu este aşa, procurorii trebuie să vină şi să ceară audierea acestor persoane”.

Procurorii au mai cerut anexarea la dosar a unor probe pe care le-au obţinut după 6 octombrie 2022, când dosarul a ajuns pe masa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie. Anchetatorii susţin că o parte din documentele financiare ale Partidului Socialiştilor din R. Moldova ar fi fost falsificate. Totodată, acuzarea a mai anexat şi expertizele informaţiilor, mesajelor şi fotografiilor din telefonul lui Dodon.

„Am stabilit circumstanţe că persoane incluse în dispoziţiile de încasare a numerarului în bugetul acestui partid, fie că la acea dată erau decedate, fie se aflau peste hotarele R. Moldova. Prin colaborare cu alte declaraţii şi alte probe din dosar se confirmă o legătură strânsă între Igor Dodon şi reprezentanţii altui stat. Cel mai important, reprezentanţi ai serviciilor secrete ale altui stat”, a declarat Petru Iarmaliuc.

Potrivit avocatului lui Igor Dodon, procurorii au trimis în 2022 dosarul fără probe:

„Procurorii au trimis în 2022 un dosar fără probe. Au înţeles acest lucru peste trei ani de zile şi au venit iată cu 19 volume de documente suplimentare prin care încearcă să corecteze o eroare. Cred că prin asta vor convinge instanţa că domnul Igor Dodon ar fi cumva vinovat”.

La sfârșitul lunii noiembrie, dosarul numit generic „kuliok” a fost reluat de la zero, după ce unul dintre cei trei judecători din complet a fost înlocuit. Igor Dodon este judecat pentru că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat din Moldova.

Potrivit procurorilor, suma menționată era pretinsă de către Igor Dodon pentru achitarea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților partidului, dar și pentru interese personale. Dodon, care pledează nevinovat, riscă până la 20 de ani de închisoare.

TV8.md amintește că dosarul „Kuliok”, în care fostul președinte Igor Dodon este acuzat că ar fi primit bani de la oligarhul Vladimir Plahontiuc, va fi reluat de la zero, au decis magistrații Curții Supreme de Justiție. Tradițional, Dodon a evitat să spună ce era în punga neagră. 

„Ei nu au nicio probă, expertiza clar demonstrează că video este compilat, este trucat. Tre să-l întrebați pe domnul Plahotniuc ce era acolo. Eu nu am pus mâna pe punga ceea”, a declarat Dodon.

Despre conținutul faimoasei sacoșe negre a vorbit anterior Vladimir Voronin, la emisiunea „Новая неделя” de la TV8. Întrebat dacă a glumit sau nu privitor la suma din „kuliok”, Voronin a refuzat să răspundă:

„Se începe de la zero procesul. Iată ăștia care încep de la zero vor clarifica ce a fost în pungă. Eu nu am ținut punga în mână, nu pot spune nimic”.

Dosarul Kuliok a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Pe masa magistraţilor de la Curtea Supremă de Justiţie, acesta a ajuns în octombrie 2022. De atunci şi până acum, completul de magistraţi a fost schimbat de cel puţin şapte ori. Recent, Vladislav Gribincea l-a înlocuit pe Ion Malanciuc, după ce ultimul a devenit judecător la Curtea Constituțională. 

Şedinţele au fost puse pe pauză încă de la sfârşitul lunii iunie 2025. Procurorul spune că până atunci a fost finalizată prezentarea probelor acuzării, fiind audiați 15 martori. Totodată, în fața judecătorilor au ajuns cel puțin 10 martori ai apărării.

Igor Dodon este învinuit că ar fi primit aproape un milion de dolari de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, pentru a negocia cu Moscova, în calitatea sa de președinte al Republicii Moldova, condiții favorabile pentru Partidul Democrat și Plahotniuc, privind crearea unei coaliții de guvernare între democrați și socialiști. 

Principala probă în dosar este o înregistrare video, făcută în biroul fostului lider PD, Vladimir Plahotniuc, unde lui Dodon i se oferă o pungă, în care se presupune că ar fi bani. Toți cei vizați pledează nevinovați. Igor Dodon este primul președinte de țară judecat pentru o infracțiune comisă în perioada în care își exercita funcția. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, singura instanță competentă să examineze cauzele penale pornite pe numele unui șef de stat.